609 matches
-
preludiului introduce un refren care este repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rândul lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cânta refrenul. Oricum, textul unui kontakion este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e transferat în plan muzical. Firește, acest lucru nu însemna că lipsește muzica pentru a acompania întreaga compoziție. 2. Primele kontakia și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pare să fi dovedit faptul că e vorba de o interpolare. Dar cel mai cunoscut dintre toate a fost așa-zisul Imn Akathistos, denumit așa pentru că era cântat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timp oficierii slujbei. Structura acestui imn este mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
grave dacă sunt la mijloc copii. • Coabitarea este mult mai frecventă în cazul recăsătoririlor decât al căsătoriilor efectuate pentru prima oară. În cazul celor din urmă variază între 15 și 25%, pe când cuplurile recăsătorite trăiesc împreună în marea majoritate înainte de oficierea căsătoriei (Ganong, Coleman, 1994). Explicația rezidă probabil în aceea că foștii căsătoriți mizează mult mai mult pe „căsătoria de probă” în a-și estima compatibilitatea. Se adaugă, desigur, și faptul că sunt mai în vârstă, că au deja un domiciliu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vers al preludiului introduce un refren, repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rîndul lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator, în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cînta refrenul. Textul kontakion-ului este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e transferat în plan muzical. Firește, acest lucru nu însemna lipsa muzicii, care acompania întreaga compoziție. 2. Primele kontakia și Imnul Akathistos Primele kontakia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a făcut pe cercetători să creadă că e vorba de o interpolare. Dar cel mai cunoscut dintre toate a fost așa-zisul Imn Akathistos, numit astfel pentru că era cîntat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timpul oficierii slujbei. Structura acestui imn e mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Iași, 1995, p. 26 footnote> Botezul micii prințese a avut loc la 1/13 octombrie 1870, în biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
a serba ziua de 10 Mai În acest spirit și cu toată tragerea de inimă” . În strânsă legătură cu această serbare patriotică era și ordinul privind invitarea veteranilor războiului de la 1877 și pomenirea specială a celor căzuți În luptă În cadrul oficierii serviciului religios. Astfel, la toate bisericile se țineauTe Deum-uri și se intonau cântece religioase de către corurile școlare și bisericești, conduse de Învățători și preoți, urmate de parastase pentru pomenirea militarilor căzuți pe front . Pe aceeași linie, a conservării spiritului prețuirii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
serbările școlare prilejuite de ziua de 10 Mai se Încadrau Într-un program oficial la nivelul județului . De pildă, programul serbării din 1902, dedicată celor 25 de ani de la proclamarea independenței, propunea mai multe activități, care trebuiau să debuteze cu oficierea Te Deum-ului, la care erau invitate să participe școlile cu drapelele lor, armata cu drapelul și muzica, autoritățile și cetățenii. Elevii urmau să se deplaseze Însoțiți de cadrele didactice spre biserica unde urma să se țină Te Deum-ul. În biserică
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era organizată de Învățători după recomandările venite de la revizoratul școlar. Cu această ocazie, elevii, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, participau la oficierea Sfintei liturghii și la Te Deum-ul organizat În incinta bisericii, Încheiat cu intonarea Imnului regal și a altor cântece: Mulți ani glorioși trăiască, Trăiască Regele. Învățătorul ținea o cuvântare despre Întreita semnificație a zilei, insistând pe faptele deosebite ale regelui
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
nefiind organizate, fie din cauza vremii nefavorabile, fie din cauza numărului redus al asistenței . Colaborarea Între Învățător și preot În organizarea serbărilor era foarte importantă, dascălii insistând În rapoartele trimise revizorilor școlari În legătură cu acest subiect, subliniind implicarea și dăruirea fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
mișcarea națională, dar se situa pe poziții moderate, respingând, așa cum era și firesc pentru această grupare, revendicările cu caracter social. Pledoariile lor erau, În special, de ordin cultural: permisiunea autorităților ruse de a utiliza limba română În instrucțiunea publică, În oficierea serviciului divin În biserică, acordarea unei autoadministrări ciuntite Basarabiei În cadrul imperiului <ref id="29"> 29 I. Nistor, Istoria Basarabiei, Chișinău, 1991, p. 266.</ref>. Pavel Dicescu, În calitate de Președinte al „Societății pentru Răspândirea Culturii Moldovenești din Basarabia” și de membru al
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
nr. 42, 1912, p. 1792. </ref>. În scurt timp eforturile noului arhipastor al Bisericii basarabene și-au atins scopul. S-au operat numeroase destituiri de preoți basarabeni, unii dintre aceștia fiind transferați la parohii din afara guberniei Basarabia. A fost interzisă oficierea serviciului divin În limba română În bisericile din eparhie. Serafim a Încercat să reducă și activitatea tipografiei eparhiale moldovenești, redeschisă În 1906. În demersurile sale, episcopul Ciceagov se sprijinea pe concursul efectiv al „sutelor negre”, organizația șovină a ultranaționaliștilor ruși
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
până la temelie Biserica oficială din Basarabia și a demonstrat incapacitatea Bisericii de a-și conduce turma, precum și incapacitatea guvernului rusesc de a conduce Basarabia”. Autoritățile țariste din ținut au fost nevoite să facă unele concesii. S-a acceptat din nou oficierea serviciului divin În biserici și În limba română. Din ordinul episcopului Serafim au fost traduse și tipărite predici În limba română. În scopul combaterii eficiente a inochentismului s-a permis editarea unor periodice În limbă română: Glasul Basarabiei (1913-1914) și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a reținut Ploaia de noapte, Scafandrierii și În ceasul din urmă - profesiune de credință a unui discret, evidențiată și de Pompiliu Constantinescu), în tradiția lui Al. Vlahuță și Panait Cerna. Versurilor nu li se poate nega însă tonalitatea gravă, de oficiere înaltă, după cum sunt evidente distincția dicțiunii și oroarea de trivial, transpuse în obsesia formei. Probabil că în aceste trăsături stă și secretul bunelor sale traduceri din tragedia franceză clasică (Corneille, Racine), din Shakespeare, François Coppée și Alfred de Musset, apreciate
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara) sunt duse cu sania dintr-o cârciumă situată pe una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
cu domnii Saligny și Cotescu prezintă pe ofițerii bastimentelor și funcționarii superiori ai Serviciului Maritim și pe mulți din invitații ce se aflau pe bord, unde erau domnii general Fălcoianu, Eugen Stătescu, Calinderu, Petru Poni și alți demnitari"2266. După oficierea serviciului religios și sfințirea celor două vapoare "domnul ministru Brătianu citește actul de botez"2267, pe care îl semnează regele Carol I, principele Ferdinand și principesa Maria. Ulterior, "Majestatea Sa Regele trece pe puntea dintre cele două vapoare unde citește
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ceremonia de inaugurare a portului Constanța a avut loc în dimineața zilei de 27 septembrie 1909 în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta, a principelui moștenitor Ferdinand, a principesei Maria, a membrilor guvernului și a oficialităților din Constanța. După oficierea unui Te Deum de către episcopul Nifon al Dunării de Jos, "domnul Vasile Morțun, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire actului comemorativ"2997. În textul acestuia, regele Carol I afirma că "astăzi, la a 27-a zi a lunii septembrie din anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
doua zi la orele 11 furăm cu toți la primărie. Se oficia căsătoria civilă. Primarul, venit de la oraș cu două ore înainte cu o mașină de ocazie, se afla acum în ținută de sărbătoare, și când apăru în sala de oficiere nu mai avea nimic din jovialitatea omului pe care-l cunoșteam și căruia i se spunea încă „noul primar”, cel din vremea împroprietăririi era ursuz, el însuși era senin și solemn ca actul ce-l săvârșea. Cei doi - Ana și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un mare iubitor al limbii grecești, care-și luase chiar rolul de patron al culturii elenice, pe care o cunoștea și a cărei limbă o vorbea curent, și-a dat acordul ca Mitropolitul Dosoftei să convingă clerul și credincioșii că oficierea slujbelor religioase trebuie făcută în limba vorbită, avizată și de texte din cărțile sfinte. Marele merit al Mitropolitului Dosoftei este că, printr-o muncă susținută a reușit să impună acceptarea graiului strămoșesc în biserică. El însuși a scris că ,,în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
proză cu caracter religios-moral. Marele merit al voievodului Gheorghe Duca în istoria culturii românești, cu toată comportarea lui reprobabilă în administrația statului, este aceea, că a sprijinit întreaga activitate a Mitropolitului Dosoftei de a tipări și răspândi cartea românească, și oficierea slujbelor bisericești în limba română. Patriarhul Dosithei după ce a murit Gheorghe Duca s-a mutat în Țara Românească pentru că, Constantin Cantemir nu a avut bani pentru a susține tipărirea cărților și nici n-a reușit să-i țină aproape de el
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească o educație și pregătire duhovnicească potrivit menirii lor. După încheierea lucrărilor de restaurare Mitropolia a trimis: potir, disc, steluță, copie și două sfeșnice mari provenind de la biserica Sfântul Nicolae Domnesc pentru oficierea slujbelor. O lungă perioadă de timp în anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, Mănăstirea Cetățuia a intrat într-un con de uitare din partea autorităților statului. Dar, din anul 1964 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trei ani mè îndrègostesc din nou de o femeie și trebuie sè mè despart de ea înainte de a o iubi, iar acum voi face nuntè în lumea virtualè, de ce nu?! Yes! I accept! Citind cu luare aminte toate instrucțiunile de oficiere ale neobișnuitei nunți, completez cu grijè formularele necesare, first name, middle name, last name, voi află poate astfel și numele lui Angel, Ana? Maria? HYPERLINK mailto:angel@yahoo.comangel@yahoo.com , date of birth, sex, female, male, alegând eu male
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
text cu dorești sè iei în cèsètorie pe, Yes! am tastat da-ul așteptat, Angel face la fel de cealaltè parte a lumii, Yes! totul e atat de simplu, iatè-ne cèsètoriți! ar trebui sè sèrut mireasă, doamne! Suntem întrebați dacè vrem și oficierea religioasè, eu respingând fèrè sè mè gândesc propunerea, dar Angel, desigur, ar vrea și o cununie religioasè, rugându-mè ea din suflet, primul nostru conflict domestic se încheie cu capitularea mea grèbitè și necondiționatè, Thank you, Matei! I love you! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
reluată, într-o anumită formă, de adepții existenței „poporului” și „statului moldovenesc”, cu prilejul așa-zisei săbătoriri a 640 de ani „de la afirmarea independenței statale a Țării Moldovei”, preconizată prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 iulie 1998. S-a urmărit „oficierea aniversării a 640-a Statului Moldovenesc” drept argument hotărâtor pentru „importanța națională” a evenimentului din anul 1359, care ar semnifica „continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune”. Deputații comuniști, care au susținut inițiativa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]