3,226 matches
-
exprima prin dezvoltarea “gestului tehnic complet”. Atleții care nu au experiență competițională au un comportament inconstant pe parcursul săriturii, cu ezitări în abordarea probei, elan inconstant, inconstant în performanță. Aceste aspect au reliefate în graficele comportamentului psihomotric pe elan și saritura oglindită în curbele frcvenței cardiace care reflectă și modul de abordare a probei în funcție de experiența competițională. Introducere În scopul de a studia comportamentul psihomotric al atleților săritori în funcție de stabilitatea și echilibrul psihic pe parcursul săriturii, în climat de competiție am folosit înregistrarea
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
m, curba înregistrând o ezitare înainte de bătaie, deci greșeală tehnică. Graficul lui Pungă Ionuț manifestă o curbă uniform ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de 7,47 m, sub posibilitățile sale. În urma testării frecvenței contracției cardiace (frecvența contracțiilor cardiace) se concluzionează că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o stabilitate psihică de concurs adecvată, precum și o acomodare biologică la toți factorii (starea pistei, climat social, adaptarea rediurn, fus orar etc.) totul oglindit în starea de „ajun”, „prestart”, „competiție”. S-a constatat că din punct de vedere psihologic atleții cu o îndelungată experiență își formează „o personalitate competitivă matură”, termen propus de autor.
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
cununăm osânda cu păcatul acestei lumi? 673. Adevăratul câștigător de cele mai multe ori nu este învingătorul ci învinsul. 674. Cum ar arăta bolta sufletului nostru fără lumina divină a stelelor unor amintiri ce răsar din întunericul singurătății? 675. Întreaga lume se oglindește în noi chiar dacă oglinda ei este spartă de la nașterea păcatului originar fiindcă cioburile nu aduc noroc. 676. Suferințele biciuiesc clipele timpului pentru miracolul de a fi pe lume. 677. Doar pentru Dumnezeu nu mai există miracol! Ce sărac poate fi
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
spiritele savante au cheltuit munți de perspicacitate sofistică. Atîta doar că fleacurile acestea, departe de a fi chichițe fără însemnătate teoretică, au constituit începutul unor dezbateri cruciale înlăuntrul dogmei creștine. Polemicile în aparență minore în jurul unor probleme mici cît degetarul oglindesc o stare de spirit: dorința de a explica orice detaliu în conformitate cu adevărul revelat. Cînd însă corespondența dintre scama terestră și temeiul celest nu poate fi găsită, atunci acies mentis trebuie să se încline în fața lui ratio fidei. Adevărul e un
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
în limbi străine. Dar versurile lui au personalitate, au ceea ce le lipsește sutelor și miile de epigoni. Poate fi imitat, dar există pericolul de a deveni un creator banal. Personal, apreciez mai mult piesele lui de teatru, care abordează și oglindesc ciocnirea dintre impetuosul nou cu vechea inerție: canonul se debarasează de grotesc, viața e o stradă, pe care ne cunoaștem în grabă, ca imediat să uiți totul. Pe de altă parte, în creația Szymborskiej, pe care ai pomenit-o, totul
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare a agriculturii, precum și din perioada reformei agrare și a anilor de secetă. Nici o povestire nu oglindește aspecte esențiale din viața satelor noastre de astăzi." Una dintre ele, "total greșită", Cioburi, e eliminată, iar la restul se fac "observații" ce trebuie "rezolvate" de către editură (parșivenia era că cenzură nu tăia niciodată cu mîna ei, dar condiționă apariția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
Și dacă România nu are încă un muzeu de artă contemporană adevărat, viu și reprezentativ, ea are în schimb, risipit pe o arie largă, un imens patrimoniu în care sînt stocate mai multe decenii de creație neîntreruptă, în care se oglindește o adevarată istorie a artei și din care se poate deduce o pasionanta istorie a "vremurilor". De altfel, înșiși organizatorii multor simpozioane au legat explicit creația sezoniera de ideea sporirii patrimoniului muzeistic de artă contemporană sau de aceea a inițierii
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
schimb am să-ți deschid depline Și neștiute cunoștinți; Iar duhurile mele ,toate , Smertite te-or slavi atunci , Si slujitoare fermecate Vor aștepta să dai porunci ; Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar , Si roua ce-oglindește luna Pe-a ta cunună-am să presar ; Ți-oi fauri o cingătoare , Din asfințit fâșii rupând , Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu-arome rare ; Cu melodii a ta ureche Necontenit o voi vrăji ; Din nestemate-ți voi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
liniile patinelor. Aveam 9 ani, ea 17, în pulovăr alb, de lână, orbitor și-n pantaloni roșii, lunecând în cercuri-cercuri prin asfințitul propriei virginități: Puștiule îmi zice, țâcă! Ce te uiți la picioarele mele? Sus de-acolo? Iar cerul se oglindea tot mai îngust în tăieturile patinelor." Radu Sergiu Ruba, Dacă pleci în căutarea mea, Ed. Axa, Botoșani, 132 p., 10.000 lei.
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
agresivă din care a purces. O retractilitate maladivă, corespunzătoare epuizării unui sistem politic abuziv, și-a pus pecetea și pe o parte din producția literară a "epocii de aur", ce se înfățișa aidoma unui magazin sătesc, umplut cu articole vetuste, oglindind izolarea noastră de lume și interesînd prea puțin publicul de peste hotare. E grăitoare lipsa de ecou pînă și a traducerii franceze a unui roman foarte apreciat în țară, precum Moromeții. Nu e nevoie, credem, a insista suplimentar pe necesitatea, stringentă
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
la retragerea licenței. CNA-ul putea emite norme în cel mai bun caz pentru posturile finanțate de la buget, deoarece pe bani publici nu e cuviincios să ai păreri și să dai note în politică, ci, pe cît se poate, să oglindești lucrurile onest. Am subliniat povestea cu oglindirea din cel puțin două motive. Primul e că nu cred în ea. Onestitatea în presă nu ține de oglindire. Un ziarist care vrea să pară onest pornind de la această idee poate face servicii
Ce se poate și ce nu în campanie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16692_a_18017]
-
nici o notă de teamă în aprecierile "pe viu" ale poetului redactor, care se delimitează tranșant de mascarada ideologică, obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
păstrîndu-și semnificația într-o durată indeterminată. Unele din ele dobîndesc un ton vaticinar. Într-o Românie ce se vrea democratică, nu bîntuie oare fantoma naționalismului deșănțat, de la Vadim și Păunescu la Funar și la îndeajuns de numeroșii lor suporteri ce oglindesc cu fidelitate ceaușismul? Oare PDSR nu mimează, la rîndul său, pe un "patriotism" pe cît de rînced pe atît de agresiv? Oare național-comunismul nu e încă suficient de vivace în straturile înglodate în ignoranță și indigență ale populației? " Ceea ce se
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
au mișcat curentele critice europene înainte și după primul război mondial, din critica "stilistică" a lui Walzel sau Spengler, din Wölfflin, din noua critică engleză etc. nu vine să tulbure apele molcome ale acestor modele în care publicistica noastră se oglindea de vreo jumătate de secol. Singurul critic care a încercat să iasă din stereotipia acestui tradiționalism prea puțin receptiv fie și numai la forme, D. Caracostea, a fost - în cel mai bun caz - obiectul ironiilor publice (cele ale lui Lovinescu
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
În acel joc spiritual al luminilor și tenebrelor, al plinurilor și golurilor, al abisurilor și înălțimilor pe care îl conțin plăsmuirile spiritului uman? Deoarece ne-ar fi greu a recunoaște exclusiv un Dumnezeu ecleziastic, cînd misterul caracteristic al artei îl oglindește de asemenea, transfigurîndu-ne precum o spovedanie și o revelație. Între increat și creat, esteticul e una din chezășiile naturii divine a omului: "Credința în misterul lui Dumnezeu înseamnă de fapt și acceptarea marelui Risc nu de-a crede de pomană
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
autobiografie redactată la persoana a treia: " Compusă în registru literar, istoric, filozofic și științific, Educația e o ilustrare exemplară a amestecului de limbaje și culturi din secolul al nouăsprezecelea. Cartea lui Adams arată ca o enciclopedie a timpului său. Ea oglindește rupturile și schimbările cunoașterii, iluziile și deziluziile încercate față de filozofie, știință și artă. Lucrarea a absorbit mult din ce era caracteristic acelui veac și mai ales celei de-a doua jumătăți a lui, expunând uneori conglomeratul acesta într-un mod
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
includă zile albe și negre. De fapt, în cazul acestor scriitori, și al unor întregi generații, intră în discuție o problemă cu adevărat importantă, privitoare la "paradigma" contemporană a literaturii române, sau, dacă vreți mai exact, la "canonul" contemporan care oglindește altfel întreaga tradiție. Are dreptate Corin Braga să vorbească într-un număr din "Familia" dedicat canonului că, peste ani, cînd lucrurile se vor fi schimbat foarte mult, bătăliile acestea dintre promoții sau generații ar putea părea derizorii. Oricum, lupta dintre
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării totul se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se în fereastra autobuzului o femeie însărcinată care nu își are corespondentul firesc în realitate. Tînăra vede în oglindă cum femeia gravidă este călcată în picioare de ceilalți și reacționează, spre iritarea și uimirea celor din jur. Crohmălniceanu imagina în
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii, încadrată la rubrica Poeții mării
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Ilie Constantin. Nu-și ascunde nici preferința pentru Ion Pillat sau Lucian Blaga, uimindu-i poate pe cei obișnuiți doar cu ironia și intransigența sa. Ierarhizarea poeziei conform "top"-ului propus se dovedește, prin imaginea coerentă a unei perioade literare, oglindite la "vîrf", un pariu cîștigat, chiar dacă acesta a început, după spusele autorului, prin a fi "pe jumătate grav, pe jumătate serios".
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
blestemat, rodul lor înscris într-un înfricoșător registru antimistic. Declarîndu-și "rușinea de a fi sfînt", poetul nu suprimă transcendența, ci o întoarce pe dos, o transmută în silă, chin, afurisenie, nu fără o iactanță a decăderii, respecînd, precum o imagine oglindită în raport cu cea reală, simetria mîntuirii. Firește, limbajul utilizat e în bună descendență romantică, dar și în duhul aluviunilor expresioniste, bizuit pe acel sistem de aluzii consacrate, pe care E. R. Curtius l-a numit "alegoreza biblică". Viziunea catabolică poate fi
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
este mediul rural, se prezintă supus unui suflu al degenerării, al descompunerii, al extincției: "Pe o ramură înlăuntru, un fruct, ceară verzuie,/ Se coace, se mistuie în răstimpul unei iluminații./ Grădinar încrezător aștepți miresme/ De la moartea răsădită în constelații" (Narcis oglindindu-se în Styx). Satului i se închină un contraimn al divorțului elementelor, al dizarmoniei patetice, al mistuirii în flăcări ce cuprind și tărîmul morților: "Crucile de lemn trosnind în flăcări, îmbrățișări ce se îmbie nimănui./ La căpătîiul mormintelor pomii cad
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
al imixtiunilor etice ale autorului în text (a se vedea romanele lui Agîrbiceanu). Persoana la care se narează este, așa zicînd, o subiectivitate asumată în chip foarte obiectiv. Schimbarea nu ține doar de tehnică. Perspectiva diferită asupra faptelor din roman oglindește o altă concepție despre om. Dispare încrederea fără margini pe care autorii secolului XIX o aveau în puterea omului de a cunoaște și stăpîni lumea. Omul modern nu mai este creditat cu facultăți asemănătoare. De aceea lui i se pare
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]