207 matches
-
măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe celălalt mal al râului. Ce ușurată am respirat! Bădița a observat emoția de pe fața mea și mai în glumă, mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit. Nici n-a durat o oră și-am ajuns la ogoarele cu pricina. Au coborât toți și domnul Silvestru a dezlegat caii de la oiște să-i aducă să mănânce. A tras palcul și nu-și putea explica, de ce este mai greu. Când să-l pună la cai, mi-a zărit capul și nu-și credea ochilor. M-a luat în brațe și m-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
poetic ad-hoc, că doar n-o să ne consumăm timpul doar cu mâncatul și plimbatul în jurul vilei, se cuvine să ne mai și asumăm - barem și pentru propria distracție - rolul de scriitori. Drept scenă sau soclu servește un atelaj rustic, cu oiștea în pământ, pe care se succed poeții, rostind ce le trece prin cap în materie de poezie, în limbile lor materne. Traducerea lipsește, dar nici nu e nevoie de ea. Toate sunt suplinite de vinul și de bună dispoziție. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
munți. Pământul de cultură lucrat tot în răzoare. Se vede că-i strâmtoare. Vaci și capre păscute pe marginea drumului. Trecem Prutul înainte de Sviatin și Nistrul după Kolomeia. Țăranii, după îmbrăcăminte, ca și Rutenii din Bucovina. La Sviatin căruțe cu oiștea goală pe deoparte. Gări mari în vechiul stil austriac ca la Pașcani. Case acoperite cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Pașcani. Case acoperite cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații și vii. Se desface în brațe domoale, închizând ostroave cu lunci, unde pasc liniștite, vaci. Peisagiul nu-i deosebit de-al nostru decât prin îngrijire, civilizație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copilărie merită totuși să-l menționez. Bivolițele ardelene sunt animale domoale, care și au păstrat Însă multe din caracteristicile vieții sălbatice. La vederea unei bălți În timpul verii, bivolițele fac totul pentru a se arunca În apă, chiar dacă trebuie să rupă oiștea carului. În preajma fătării părăsesc pășunea și fug Într-un loc mai singuratic și greu de găsit de niște copilași. Nu suportă, În general, fetițele Îmbrăcate În haine roșii, nici băieții fricoși. Pășunea din Vizu era situată la circa 500 m
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu-i ia altul vorba din gură. * Ofițerii comandă și prin somn. Când nu ajunge la struguri, vulpea mănâncă găini. Deși a rămas fără coadă, ursul tot se mai duce la baltă. * De când are mașină, Irimia nu mai dă cu oiștea în gard. * De când a fost restructurat, acarul Păun nu mai trage chiar toate ponoasele. * De când cu Postul Mare, nici Grivei nu mai roade oasele; le mănâncă oamenii. * Drumarii sapă groapa altora. * Nici în car, nici în teleguță, ci în Mercedes
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
că după aceea iar e rău. * O să fie bine, dar nu se știe când. * La noi lucrurile se îmbunătățesc din ce în ce mai rău. * Morții cu morții, viii cu viile. * Sătulul îl crede pe flămând mofturos. * În drum spre Europa, am dat cu oiștea-n gard, iar pentru asta va da socoteală acarul Păun. * Pentru noi, Steaua Polară arată Drumul Robilor. * Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era așa de frig, încât a înghețat și focul în sobă. * Politicienii mint de
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dar poți să-l și scapi. * Nu te sui în prepeleac, dacă nu te cheamă Dănilă. * Nu orice Stan este pățit. * Fiecare Ivan are câte o turbincă. * De când tot dă cu ea prin garduri, lui Irimia i s-a rupt oiștea. * De când a fost promovat la munca de sus, nu mai este acarul Păun. La fel sau altfel spuse * Păcală s-a făcut director de bancă, iar Tândală a devenit depunător. * Ca să poți fura, trebuie să ai ce și de la cine
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
își tace vara sanie, iarna car, primăvara pregătește sacii și toamna îi umple. * Cele mai de preț comori pe care le încredințăm pământului sunt oamenii. Acarul Păun este frate geamăn cu Țapul ispășitor. * Unul Irimia a făcut legătura dialectică între oiște și gard. * Obtuzul este feciorul unui cap pătrat. * Roata este invenția unui învârtit. * Cuiul bătut de un intrigant a fost scos de o talpă goală. * Pelinul este mai dulce decât lingușirea. * Câinele și pisica învață traiul în comun de la stăpâni
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
meu îngropat, / și lampa n-o mai sting, n-o mai aprind, / și dorm cântând în neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile meeelee...“ Prototipul este Ieremia, un simbol moral, stângaciul și greoiul Iere mia, cel cu oiștea și gardul din proverb, eșuând în tot ce încearcă, împotriva evidențelor, a bunului simț, a rânduielilor înțelepte, eșuând totuși numai în aparență, pentru că obstinația sa desface până la urmă un drum, o cale către „centrul lucrurilor“, pe care alții vor înainta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de sănii, reduse la cea mai simplă expresiune, și așa de ușoare, că ai fi putu rădica câte două într-o mână. Pe două tălpi era fixată o scândură pentru ședere cu o răzămătoare îngustă așazată curmeziș la spate; în loc de oiște erau două hlube 198 pentru călăuz, care n-avea trebuință să tragă sania la vale, ci numai s-o oprească în puterea călcăilor și să-i deie direcția la dreapta sau la stânga, întru atâta era drumul de pravalatic 199, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
curte se zărea o chichineață de căsuță acoperită cu tablă ruginită și găurită. În fața căsuței, dar ceva mai departe de ușă, o grămadă mare de gunoi de cal, iar lângă reziduurile de natură cabalină se odihnea o căruță hodorogită pe oiștea căreia atârnau două hamuri de cai ferfeniță. Imediat lângă atelaj își repauza senectutea și efectele sale colaterale neplăcute, agasante și dureroase un exemplar uman matusalemic ambalat într-un raglan maro, uzat, slinos și grosolan cârpit pe alocuri cu ață albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o iubește și n-o ajută nimeni. Mi se umplu ochii de lacrimi. Scot un fel de scâncet, apoi un scheunat tot mai jalnic. E clar că o să izbucnesc în hohote de plâns, fiindcă mă simt singură și deznădăjduită. Las oiștea din mâini și vreau să-mi dau vreascurile jos din cârcă, dar o creangă se agață în păr. Încerc s-o desprind. Nimic. Se mai încâlcesc și altele. Îmi vâr amândouă mâinile în coamă, trag tot mai tare, mă smucesc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel. Când căruța urcă la deal, Nichifor, ca să nu-și spetească iepele, invită obișnuit pe călători să se dea jos, când întîlnește un drumeț, zice: Alba nainte, alba la roate, Oiștea goală pe de-o parte. Hii! opt-un cal, că nu-s departe Galații, hiii! De-i ies femei în cale, el cîntă: Când cu baba m-am luat, Opt ibovnice-au oftat; Trei neveste cu bărbat Și cinci fete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
definește În textul său „Banchet platonician la mod românesc” (Deschizând noi orizonturi, vol. 1, Editura Libra, București, 2002) drept un naiv, un soi de Don Quijote. Refuzase să intre În Partid („eram instinctiv și principial Împotriva oricărei dictaturi”), dădea adesea „cu oiștea În gard”, dar Încuviința „principiile socialiste”, rămânând leal față de un regim care Îi părea „singurul capabil să transforme visurile În realitate”. Am putea pune multe semne de Întrebare la atâtea contradicții cuprinse În doar câteva fraze, dacă n-am ști
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru că atunci când i-am povestit că al doilea etaj al Turnului Eiffel e mare cam cât curtea casei, bunicul Victor a spus: „Adică cum, mă!? Vrei să spui că dacă urc carul cu boi acolo îl întorc fără să încârceiez oiștea?”, pentru că după ce își cumpără vreo cămașă de la second-hand tot pe mine mă întrebă dacă nu cumva îmi place să mi-o dea mie; pentru că nici unul nu mai pricepe cum la 25 de ani încă n-ai terminat-o cu școala
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului forestier, și de ocoalele silvice ale direcțiilor silvice câte 10 metri
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178295_a_179624]
-
și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului forestier, și de ocoalele silvice ale direcțiilor silvice câte 10 metri
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*republicată*)*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258929_a_260258]
-
mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256418_a_257747]
-
mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256417_a_257746]
-
mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256419_a_257748]
-
pădure. Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ajuns pe la Cioroi, de unde a fost nevoit să se refugieze mai departe, pentru că și acest sat a fost devastat complet de jaful și incendiul provocat de turci în timpul războiului ruso-turc. Se zice că pe atunci locuitorii din zonă aveau două oiști la car, ca să schimbe cât mai repede direcția de fugă. Fugind astfel, băjenarii au găsit un loc de popas în marginea pădurii numită Braniștea lui Nășoi, lângă crâșma lui Turiță. Împreună cu Mușat au mai venit încă șase moși de legendă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]