350 matches
-
să revină în Valahia pentru binele catolicilor care nu voiau să-l lase să plece. El, care într-o scrisoare din București scrisese cu mulți ani în urmă: Acolo voi lega calul, unde dorește stăpânul, s-a întors imediat la oițele sale la Câmpulung. Propaganda Fide, în sesiunea din 7 decembrie 1643, întrunită în prezența papei Urban VIII i-a dăruit doctoratul în Sfânta Teologie. Prefectul Misiunii văzând că unii misionari obținând doctoratul se reîntorceau cu ușurință în Italia, a crezut
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Mihai Viteazul, din Piața Universității, operă a sculptorului francez Carrier Belleuse, a fost dezvelită vineri 8/20 noiembrie 1874 (v. mai departe, p. 227), și nu în 1876, cum se menționează greșit în unele studii, mai vechi sau mai noi. Oițele mele, comedie tradusă, [într-un act] O mare răzbunare, dramă tradusă, [într-un act] Nevastă sau amorează?, comedie tradusă, [într un act] Un bărbat care plânge, id. id. O vizită de nuntă, id. id. Fratele cel mare, dramă tradusă Erman
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moale (spiss) este folosit ca materie primă pentru obținerea extractului hidrosolubil liofilizat produs obținut printr-un procedeu original și care permite solubilizarea propolisului în solvenți apoși cu destinație terapeutică: apă distilată, ser fiziologic, solvenți specifici cu destinație în oftalmologie etc. (Oiță et al., 1981 citat de Mateescu, 2005) 76. 75 Calitatea produsului se verifică prin determinarea densității care este cuprinsă între 1,096— 1,159, identificarea flavonelor și identificarea acizilor aromați. Până la utilizare, preparatul se păstrează ambalat în recipienți de sticlă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Vasile Baciu. Romancierul schimbă și numele personajelor secundare, astfel: Atena devine Laura, Livia devine Ghighi, Ghighi Filipean devine Elvira Filipoiu. A renunțat la unele dintre numele utilizate inițial ca porecle, cu rezonanțe comice: Oprea Mustață, Victor Golanu, Toader Văduva, George Oiță. Rebreanu se considera un ”constructor de lumi”: ”a purta un nume însemna a-ți asuma un destin’’, în existența concretă, iar ” a acorda un nume însemna a da naștere unui personaj bine definit’’. În onomastica lui Rebreanu, numele are rolul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu 25. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect drama‑ tic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
județiană are un număr de 197 tineri noui înscriși din cei 1250 neverificați (subl.ns.)”. Adică, „sunt 1250 neverificați”, dar, dacă s-ar fi făcut vreo verificare ceva, ceva mai serioasă, probabil că s-ar fi aflat că multe din „oițele” baciului Dumitru se vor fi rătăcit cine știe pe unde! Asta, da, conciziune în exprimare! Durându-l capul oleacă și de UTM pentru că, de, la o adică de-al lor era, Cotruță își băgase creionul chimic în gură și se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se manifestase și printr-o solicitare culturală, mergând de la învățarea limbilor evreiești la fondarea de reviste culturale sau organizarea de colocvii. Dar datoria memoriei, distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei memorii care marchează distanțarea de universalism, atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului modern de a dori să schimbe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la statutul de sclavă bună la orice. Privezi Biserica de libertatea sa prin detestabila ta aservire față de împărat. Spui că totul episcopate, abații și toate Bisericile fără excepție sînt supuse drepturilor imperiale. Dar Domnul vorbește despre Biserica mea, porumbița Mea, Oița Mea, în vreme ce Pavel afirmă: " Nimeni nu se încununează cu această cinste, ci acela care este chemat de Dumnezeu, precum Aaron"206. 90. Dar în aceste vremuri atît de nefericite, în care Biserica lui Dumnezeu pare să piară cu desăvîrșire, Cristos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se oprească. Pe neașteptate, în apa strânsă au răsărit albe flori de nufăr. Dimineața, albeața lor reușește să-mi infuzeze o vigoare nouă. Mă simt exact ca un zeu vegetal ce renaște la viață atunci când soarele răsare din apele primordiale. Oița năzdrăvană A venit să mă vadă un rege trac ce voia să învețe de la mine arta de a fi poet. Mi-a recitat un cântec de-al lui, povestea unei oițe ce-și anunță păstorul despre o nelegiuire pusă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
renaște la viață atunci când soarele răsare din apele primordiale. Oița năzdrăvană A venit să mă vadă un rege trac ce voia să învețe de la mine arta de a fi poet. Mi-a recitat un cântec de-al lui, povestea unei oițe ce-și anunță păstorul despre o nelegiuire pusă la cale împotrivă-i. Intriga e simplă: mica făptură îi spune stăpânului că, în amurg, ceilalți doi fârtați vor încerca să-l ucidă. Reacția păstorului e cu siguranță contrară față de ceea ce ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acoperite cu iarbă înaltă, am întâlnit numeroase turme de oi însoțite de păstori și câini. Când ne-am oprit, ca oaspeți ai păstorilor, i-am auzit cântând din fluierele lor de lemn: susurau o melodie plină de melancolie, resuscitând oracolul oiței năzdrăvane care-l anunță pe stăpân de crima urzită împotriva lui de către tovarășii invidioși. Nici un păstor nu consideră acest omor ca pe un act mișelesc, ca pe ceva ce-ar conduce la revoltă individuală. Toți privesc evenimentul morții cu liniște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lăsa să aștepte ceasuri, zile Întregi, fie că erau de viță nobilă sau oameni de rând. Auzind toată povestea, bătrânul duce trimise după el. Eremitul răspunse Încruntat, scărmănându-și barba cu degetele lui scheletice, că nu-și poate lăsa sărmanele oițe fără păstor. Cine voia să-l vadă, să se ostenească până la el. Răspunsul Îi fu repetat stăpânului cu frică mare și cu multe cuvinte ocolite, căci furiile lui loveau ca trăsnetul. Spre mirarea tuturor, Bertold ridică din umeri și se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a dispărea de acasă câte două-trei zile (nimeni n-ar fi putut spune unde, în orice caz în altă localitate), însoțit de vreun subaltern mai tânăr, ca să-și facă cheful; se întorcea nou nouț, fercheș, spășit și blând ca o oiță, tovarășul lui de dezmăț (sublocotenent sau locotenent nefamilist) jurându-se că n-a fost decât „o plimbare“. De câte ori taică-meu lipsea inopinat și misterios, mama era nervoasă, abătută, îngrijorată, întrebându-se continuu de n-a pățit ceva fugarul, iar eu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o altă lume, mai bine zis i-a arătat cu bruschețe și cealaltă față a societății adulților, a congenerilor. O experiență teribilă, pe care am Împărțit-o În acei ani de Început al stalinismului cu Încă vreo câteva sute de „oițe sociale” de pe Întinsul noii Republici Populare, un fel de „carne de tun” a istoriei „recente”, o carne fragedă, orice s-ar zice, victime pasive și care alunecau spre marginalizare și ratare socială cu acea privire umedă și vag mirată a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fel: viclean, Nu știe să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să rămânem noi Stăpâni peste oi! Cuvântarea lui Buzoian Oițe - ascultați Cum să cuvântați De m-or depărta De la turma mea! De la voi aștept Ca să spuneți drept Cum am încercat Și am tot luptat Suflete s-adun Pentru Domnul bun Și să fie-n turmă Numai voie bună. Însă tot
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
am rămas eu. În timp ce mă zbăteam pentru locuință am făcut și sondaje pentru găsirea nașilor. Am apelat inițial la domnișoara dr. Găzdaru și la domnul conf. dr. Adameșteanu, care revenise la Facultate. Se curtau de cca. 14 ani, dar nea Oiță, cum Îi spuneam cei apropiați, nu se hotăra să facă pasul. Era momentul să fie impulsionat, căci nașii trebuiau să fie căsătoriți. Nu mi-au dat răspunsul imediat, nici unul, nici celălalt. Ulterior am aflat discuția dintre ei. Amândoi mă apreciau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Amândoi mă apreciau. Domnișoara dr. Găzdaru a pus Însă condiția sine qua non, să se căsătorească Întâi ei, ceea ce avea să se producă la Începutul anului următor. La petrecerea obișnuită de Anul Nou, În apartamentul din Cotroceni al lui nea Oiță, pe lângă participanții din totdeauna a apărut și Maestrul Prof. dr. H.C. Vasile Gheție. Imediat tineretul ne am pus Întrebarea “Ce caută Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
participanții din totdeauna a apărut și Maestrul Prof. dr. H.C. Vasile Gheție. Imediat tineretul ne am pus Întrebarea “Ce caută Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și pe Oiță ne-a comunicat transformarea petrecerii de la trecerea dintre ani În petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr.
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ne am pus Întrebarea “Ce caută Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și pe Oiță ne-a comunicat transformarea petrecerii de la trecerea dintre ani În petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr. Găzdaru arăta tuturor cunoscuților degetul pe care purta inelul de logodnă. Cheltuielile pentru Întemeierea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de aur și cu unghia degetului mic lăsată, șic, să crească inva dează mai toate micile ecrane. Promovează postul lui Adrian Sârbu un oier devenit în urma unor matrapazlâcuri cu terenuri mare afacerist și patron de club de fotbal? Toate celelalte oițe se lasă păstorite și mulse de personajul respectiv. Așa se face audiența, așa se stabilește „ce cere publicul“. Ce putem face noi, dacă asta vrea publicul să vadă? Iar publicul se adună și el cu minte întro altă turmă, creată
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
este un Iosua cu comenzi electronice, iar pasagerii din autocar, pe jumătate adormiți, sunt tribul care se înghesuie în spatele profetului său. Inițiatică, pedagogică sau turistică, așa este formația de luptă, credula și neobosita falangă care traversează veacurile, și dacă vreo oiță rămâne din nebăgare de seamă în urmă, ea se simte dintr-o dată debusolată, privată de destinație, nemaiștiind încotro s-o ia. Constituiam dovada vie și plină de pocăință a acestei realități. A vizita singur Tabgha, naivul și bicisnicul ei mozaic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea Pe obrajii mamei. Și oițele pășteau, Măicuța muncea, Cu frunze mă învelea Cu lapte mă hrănea. Unde sunteți blânde oi Drăguțe mioare Azi tare mi-e dor de voi De n-am loc sub soare. La 11 aprilie 2013, doamna Adriana ne vestea, bucurându-se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ucenici ai Domnului care prin munca lor au reusit să-și realizeze visul. « Le-a plăcut și lor cum le-am făcut poezioara”, scrie doamna: U n vis frumos Eram copil, când mă duceam pe deal. În mintea mea copilărească oițele-mi pășteam, Dar, mă frământa un gând Doamne, când voi fi mare, eu popă vreau s-ajung. Când mă duceam la slujbă cu măicuța Il auzeam pe popă cum cântă așa frumos Și eu mi-am zis în mintea mea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ciopleam să facem cele 100 de bețișoare cu care învățam operațiunile matematice, încât toată ziua se mătura casa. Dar ce faci ca să ai bani măcar pentru cărțile copiilor ? Măicuța și tăicuțu erau triști că nu aveau banii. Dar, aveam două-trei oițe și o capră roșie, ciută care ne dădea lapte, mult și bun și noi tare o iubeam pe căpriță. Nimic mai mult, tăicuțu s-a hotărât să vândă capra, să ne cumpere cărți. Am plâns, l-am rugat că nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]