407 matches
-
reguli stabilite parcă de la începutul lumii. Primăvara își urcă turmele la pășune, toamna le duce la iernatic; la anumite date fixe primește bani și vești, spune mereu aceeași poveste despre soarta muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
caută semne, cercetează, analizează răspunsurile, atitudinile, poposește la Bicaz, la Călugăreni, la Fărcașa, la Borca, unde întâlnește un botez, la Cruci, unde era nuntă, la Dorna, apoi spre Neagra, Sabasa, Suha. De la cârciumar află că Nechifor Lipan era cu doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care s-au îmbogățit peste noapte. La Suha, l-au găsit pe Lupu, câinele lui Nechifor Lipan, la un gospodar. În această zonă, unul dintre cei trei oieri a dispărut. În drum spre Crucea Talienilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
află că Nechifor Lipan era cu doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care s-au îmbogățit peste noapte. La Suha, l-au găsit pe Lupu, câinele lui Nechifor Lipan, la un gospodar. În această zonă, unul dintre cei trei oieri a dispărut. În drum spre Crucea Talienilor, câinele descoperă într-o prăpastie rămășițele lui Nechifor Lipan. Oamenii stăpânirii au fost mai mult spectatori și au ascultat discursul muntencei, de reconstituire a întâmplărilor. Implicat în viața pastorală, Gheorghiță, fiul Vitoriei, se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de experiență este atât de puternică încât te prostește: mă și vedeam întorcându-mă la fermă cu un mistreț pe urmele mele. Dar cu răbdarea treci marea. Într-o dimineață târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-o prerie când am văzut, de departe, un mistreț. Încremenit la marginea pădurii, se uita cum mă apropii. Să fie oare mistrețul scăpat? Ah, de-ar fi el!... Și, fie ce-o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ciobanilor, În coada tăciunilor. Motivul enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ea își caută de zor ființa mult iubită, și ea aleargă zbuciumată pe căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bogată, la concurență cu folcloriștii cei mai redutabili, mi se pare mai mult ca sigur că avea în vedere perspective mai largi în înțelegerea problematicii mioritice. Se bucura și de avantajul, aproape unic, de a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stîni, ca simplu observator, într-o vreme cînd păstoritul conserva încă forme de organizare și de viață moștenite din străvechime. De aceea autorul gîndea, simțea și se exprima exact ca unul „de-al lor”. Din acest
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu valențele ei filosofico-estetice, considerînd-o unul dintre „miturile fundamentale” ale etnicului. Din cîte se cunoaște, prozatorul însuși își modela destinul lumesc și scriitoricesc în armonie cu imaginea „primului” păstor-poet. Și nu se credea singurul în această iluzionare. Întreaga breaslă a oierilor de la munte ar fi inspirată și patronată de un duh tutelar, potrivit aceluiași tipar originar, cum a aflat Vasile Alecsandri dintr-o mărturie a baciului celui orb de pe Ceahlău; cum credea și un povestitor, tot orb, din Hanul Ancuței. Iată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide seria de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie relevat că „brumăriul” în cojocărie aparține prin excelență zonei nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unul rămas în spital; în total, în cele două spitale erau internați doar 26 de pacienți. Datorită stingerii molimei în Capitală, consulul Blutte și doctorul Exarhu s-au înapoiat aici de la Vălenii de Munte; totuși datorită persistenței maladiei în țară, oierii transilvăneni au fost opriți să treacă cu turmele lor în Principatul muntean 119. În anexa raportului generalului Kiseleff către cancelarul Nesselrode, din 20 august/1 septembrie, alcătuită de directorul cancelariei Karneev, se arăta că, la București, mai figurau în evidență
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
speranță, dar cu perseverență. Așa cum aștept și acum în fiecare dimineață când dau drumul la știri să aflu că, în sfârșit, planeta a fost vizitată de ființe extraterestre. Dar nu știri de doi lei cum că un pădurar și un oier din Alabama i-au văzut pe cei trei omuleți verzi cu trompețică în loc de nas, ochi și urechi când l-au răpit pe Mulder și i-au implantat microcipul în picior, mă refer la prima știre reală de peste noapte, cum că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
întru viața literară, începînd cu formula sacră și imuabilă de introducere: "Asta se întîmpla pe când criticul cutare era încă foarte pozitiv și îndrăzneț, pe când 63 poetul cutare era încă o mare promisiune" (ceea ce echivala pentru noi cu "pe când era lupul oier și ursul cimpoier"). Dar eu eram cu cincizeci de ani în urmă, tot la Vinea și Voronca. Mergeam la cenaclul "Junimea" al profesorului Ovid S. Crohmălniceanu, unde eram cel mai mare adversar al ironiei și umorului în poezie. Citeau pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
oricând. Ce vremuri! Când solidaritatea generației noastre era aproape reală, când oameni acum foarte departe unii de alții ca, să zicem, Mușina, Iova, Nic Iliescu și cu mine eram încă foarte buni prieteni sau, cu alte cuvinte, pe când era lupul oier și ursul cimpoier... Nu doar Stanciu căra pachetele de cărți de la depozit la librărie sau încărca mașina editurii. Exista și un al doilea hamal, un ins înalt și spătos ca un haiduc, bărbos și mai mereu cu un fes pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ötztal (Tirol, Austria) a fost creată o mașină de spălat lână care a fost pusă la dispoziția crescătorilor de oi din zonă. Un antreprenor local a dotat-o cu tehnologia cea mai nouă, care respectă normele de mediu (până atunci oierii erau nevoiți să spele lâna la o astfel de mașină în Belgia). Folosirea mașinii a avut efecte asupra reînnoirii tradiției oieritului, a prelucrării lânei în valea Ötz. În alte probleme de transfer tehnologic au fost implicate universitatea și centrul de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înclinată să accepte în principiu ideea, dar Camera Lorzilor s-a opus. În final nu s-a ajuns la nici un consens. Cricket (în română mai ales crichet). Originile jocului de crichet se pierd în negura vremii. Încă din secolul XIII oierii și țăranii din regiunea Weald, o regiune pomicolă situată în sud-estul Angliei și acoperind o parte din comitatele Kent, Surrey și Sussex, practicau un joc cu mingea oarecum asemănător grosso modo cu crichetul de azi. Documentele vremii consemnează faptul că
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la origine, în legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
pentru asta fusese Setea (1961). De-acum, gospodăria colectivă era un fapt împlinit. Chiaburii erau lichidați cu toții. Nu mai puteau exista decât rătăciți, mai degrabă amuzanți, ca Făniță, care nu înțeleg mersul istoriei. După ce a câștigat niște bani buni ca oier (zonă necooperativizată), Făniță revine în satul lui pus pe afaceri. Tânărul e isteț, muncitor, are simțul comerțului și al reclamei. Un singur mare „defect” : e individualist, vrea să fie întreprinzător particular. Toate încercările lui „capitaliste” de a vinde oglinzi, gogoși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vânduți în Europa centrală sau numit walahi, ca și poporul cei vindea (valahi= jugănari). Deci "valah" (Walahitermen german) era numele românilor vechi (Chiar și astăzi se păstrează la Tibănești numele de familie Jugănaru, în mai multe cazuri (Jugănaru Vasileun desăvârșit oier; Jugănaru Constantin, Jugănaru Ion etc), ceea ce indică descendența lor carpodacică. Expedițiile armatei romane, colonizările efectuate,au îmbogățit fondul autohton cu elemente latine. În acest sens Constantin C.Giurăescu spune că au existat". drumuri strategice populate cu coloni veniți mai ales
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Țarinca și Bobeica (531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai evidente la noii produși, legate de caracterul și conformația exterioară a acestora. Sub aspectul evoluției și istoriei de formare, trebuie să spunem astăzi că, câinele-lup a părăsit de multă vreme neamul străbunilor săi lupi, după ce a intrat sub „bagheta” oierilor și păstorilor de vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu firimiturile de pâine pe care le primeau sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fără să-l părăsească, oricât de tare ar fi durerea ce i-o pricinuiește. În schimb, unii dintre stăpânii lor sunt În stare să-i părăsească fără să aibă nici cea mai mică mustrare de conștiință. S-a ajuns ca oierii și păstorii de vite să apeleze În mod obișnuit și deliberat la serviciile acestui patruped, recunoscut pentru calitățile lui, și să Îl folosească la paza stânelor și a staulelor de cornute mari, cât și În gospodăriile oamenilor. Astăzi, creșterea câinelui-lup
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Trebuie doar să dorească acest lucru. Și atunci mai are nevoie de un păstor care să-i îndrume pașii? Doar cei care nu vor să vadă mai mult rămân în turmă. Și vai de cei ce nimeresc în simbria unui oier nepriceput și orb. Și mă întorc la Isus. Este exemplul cel mai minunat ce poate fi dat despre un astfel de inițiat capabil să gândească liber în dogma transmisă de Tatăl Ceresc prin mijlocirea luminii Duhului Sfânt. Și ceea ce El
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]