265 matches
-
legături la picioare. Atunci, încet, foarte încet, ca o lumină care nu se grăbea să apară, dar care venea să arate adevărul lucrurilor până în ascunzișurile lor cele mai dosnice și întunecate, Cipriano Algor se văzu din nou intrând în cuptorul olăriei, văzu banca de piatră pe care o uitaseră pietrarii și se așeză pe ea, și din nou auzi glasul lui Marçal, totuși cuvintele de acum sunt diferite, cheamă iar și iar, neliniștite, de departe, Tată, mă auzi, răspunde-mi. Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mă înșel de astă dată, și acum, dacă-mi dai voie, punct final în dialogul dintre tată și fiică, cheam-o pe Isaura, am multe să-i spun. Cipriano Algor lăsă telefonul din mână și ieși în curte. Aici se află olăria unde se usucă un rest de lut solitar, aici e cuptorul unde trei sute de păpuși se întreabă unele pe altele de ce naiba le-au făcut, aici e lemnul care va aștepta inutil să fie dus în foc. Și Marta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mi se pare bună, aprobă Marta, cel puțin seamănă cu tot ce ni s-a întâmplat, Ce vom face atunci, întrebă tatăl, Marçal și cu mine ne vom căuta norocul departe de aici, am hotărât, am terminat-o cu Centrul, olăria s-a terminat, de la o oră la alta am devenit ca niște străini pentru lumea asta, Și noi, întrebă Cipriano Algor, Nu trebuie să te aștepți să vă spun eu ce aveți de făcut, Înțeleg bine dacă cred că propui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu puse întrebări, unul după altul intrară și ei în cuptor și aduseră păpușile afară, Isaura dădu fuga la furgonetă ca să aducă un coș, un sac, ceva, și păpușile ocupară treptat spațiul din fața casei, și atunci Cipriano Algor intră în olărie și retrase cu mare grijă de pe raft statuetele defectuase pe care le adunase acolo, și le alătură surorilor lor corecte și sănătoase, ploaia le va transforma în noroi, iar apoi soarele le va usca, preschimbându-le în praf, dar acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
corecte și sănătoase, ploaia le va transforma în noroi, iar apoi soarele le va usca, preschimbându-le în praf, dar acesta e destinul fiecăruia dintre noi, acum statuetele nu mai fac de gardă numai în fața casei, apără și intrarea în olărie, la sfârșit vor fi peste trei sute de păpuși privind drept înainte, măscărici, bufoni, eschimoși, mandarini, infirmiere, asirieni cu barbă, până acum Găsit n-a răsturnat nici una, Găsit e un câine conștient, sensibil, aproape uman, n-are nevoie să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
timpul ștampilat, inclusiv cu cruci. Astfel de semne pot fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mod sistematic de d. Butculescu, două sute metri lungime pe 2 m. 70, 2m. 80 adâncime, din zidurile acestei cetăți au fost aduse la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă, pentru cojocărie, pielărie și îmbrăcăminte; pentru lucrul manual în școli, pentru olărie și stupărie; lucrări în lemn, artă națională, broderii - oferite de Ministerul de industrie și comerț, de sindicate și prefectură, de unii industriași ori mari proprietari de pământ ca Sybille și Nicu Cristoveloni. Din comisia de organizare a expoziției au făcut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spirituală, exercitate prin diferiți factori inclusiv armata și coloniștii, care vor avea un rol determinant În procesul de romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pămînt argilos, la suprafață de culoare galbenă, puternic compactă. Încă de la adîncimea de 0,20-0,25 metri, În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
afișul societății "Ileana", fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceea în actul cu pricina, trebuie să-l cităm: „...în cadrul activității lunare, Tineretul Progresist din oraș a realizat următoarele munci: s’au format comitete de fabrică de tineret progresist la școala de corecție, Căminul de ucenici, Fabrica de Țiglă și Olărie (actuala „Ceramica” Vaslui, n.n.) și Fabrica Textila (fosta fabrică de prelucrare a tulpinilor de cânepă n.n.)”. De aici putem constata că cel care a întocmit acest raport a confundat grav fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel: „... s’au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până la noi așa că putem afirma cu tărie că sunt în totalitate inedite. a. „Instructorii Tineretului Progresist au ținut întruniri în cele două fabrici din oraș” După cum scriam în unul din episoadele anterioare, „fabricile” Vasluiul erau considerate a fi „Textila” și „Olărie” adică, Întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de cânepă și cea de cărămizi și olane. Chiar dacă la aceste stabilimente munca era extrem de grea și de dizgrațioasă datorită mirosului greu sau a temperaturilor foarte înalte, totuși oamenii lucrau așa neavând alte alternative
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniștii. Nu peste mult timp, tinerii socialiști vor fi „înghițiți” cu tot cu fulgi de monstruoasa organizație comunistă. Dar, iată ce a mai scris Bighiu în „raportul” său: „...în oraș instructorii tineretului muncitoresc au ținut întruniri în cele două fabrici, Textila și Olărie, arătându-le tinerilor linia tineretului nostru și lupta pe care trebuie să o ducem noi în cadrul campaniei electorale pentru a zdrobi reacțiunea grupată în jurul lui Maniu și Brătianu (subl.ns.). În același timp am căutat să lămurim pe tinerii muncitori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe atunci slab controlat de către comuniști. Dar, pentru edificare deplină, să-l cităm pe Bighiu: „...s’a încercat organizarea tineretului din instituții dar nu a dat rezultatul dorit”. Totuși, ceva, ceva, realizase: „...s’au organizat tinerii din fabricile <<Textila>> și <<Olărie>> unde avem deocamdată (subl.ns.) 70 de tineri”. Cu pași de melc, dar siguri, uteciștii vasluieni trecuseră în subordinea lor și organizația „Frontul Plugarilor” (FP) și această realitate rezultă din citarea următoarei fraze din „raport”: „...pe lângă comitetul județean al FP
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce scria Bighiu, tot la capitolul „presă și propagandă”: „... avem în total 4 ziare de perete bilunare („celebrele” gazete de perete de mai târziu, n.n.) din care unul la sediul T.P. (tineretul progresist, n.n.), unul la fabrica Textila, unul la Olărie și unul la Institutul de Minori (școala de corecție și reeducare a infractorilor minori, n.n.). (...) S’a multiplicat în 1.000 de exemplare (subl.ns.) Apelul Comisiei Electorale Centrale a Tineretului, care apoi a fost difuzat în oraș și județ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
credem. Iată cum își mușca mustața (dacă avea!) tov. Petru Bighiu scriind niște adevăruri jenante: „...în oraș avem organizate până în prezent 8 grupe după cum urmează: 2 grupe la fabrica Textila cu un total de 26 tineri, una grupă la fabrica Olărie cu 12 tineri, 2 grupe la Institutul de Minori cu un total de 25 tineri și o grupă la garajul P.C.R. și două grupe din oraș cu un total de 26 tineri. Până în prezent avem organizați în grupe 96 tineri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Prima parte a documentului a fost intitulată pompos și „revoluționar”, „Întărirea și lărgirea organizației proprii T.P.”, și cuprinde structura organizatorică a acesteia precum și numele responsabililor. Iată ce scria sau ordonase a fi scris, tov. Bălteanu: „...avem 4 organizații: la Fabrica Olărie, Institutul de Minori, Garajul Partidului (comunist, n.n.) și org. de oraș <<Elena Pavel >>”. Cu toate strădaniile noastre, nu am aflat ce „eroină a clasei muncitoare” fusese această Elena Pavel, băgată în aceeași oală cu alt mare „erou”, Filimon Sârbu, căruia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ocupații aveau membrii: „... majoritatea sunt în producție, tineri intelectuali, muncitori, elevi și liber profesioniști. Avem 14 grupe organizate din care: 2 grupe la Institutul de Minori cu 20 de tineri; la Textila 2 grupe a câte 30 de tineri; la Olărie una grupă compusă din 15 tineri; Garaj una grupă din 9 tineri (probabil întregul personal angajat, n.n.); 8 grupe de oraș care sunt: grupa nr.1 - 10 tineri; grupa nr.2 - 15 tineri; grupa nr.3 - 12 tineri; grupa nr.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Agronomului de astăzi, de pe strada Eternității. Atenția deosebită de care se „bucurau” ucenicii se datora tocmai vârstei acestora ce le dădea mari speranțe utemiștilor întru îndobitocirea ideologică pe care o promovau asiduu. Dacă mulți tineri angajați ai întreprinderii Textila sau Olărie nu dădeau nicio atenție frazeologiei propagandistice mincinoase, atunci copiii cu mintea crudă de la acest Cămin puteau fi repede ademeniți cu șoșele și momeli de către gureșii instructori comuniști, proaspeți absolvenți ai vreunei școli de cadre, școli apărute ca păduchii în lipsa săpunului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de bronz de la Biertan cu Hristograma și inscripția “Ego Zenovius votum posvi” Eu Zenovius am pus acest dar, secolul IV d. Hr.; 2. Dovezi arheologice blocarea porților amfiteatrului și ziduri ridicate la Sarmizegetusa secolul IV; morminte de incinerație, cuptoare de olărie Napoca secolul V; așezări daco-romane din secolele V-VI la Verbița (Dolj), Cipău (Mureș), Biertan (Sibiu), etc; opaiț de bronz cu toartă În formă de cruce Luciu, Ialomița, secolele V-V; 3. Dovezi numismatice majoritatea monedelor descoperite sunt din bronz
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pricepi odată ?, Îl Înghionti Marta, Înțelept e cel ce se mulțumește cu spectacolul lumii, spuse Ricardo Reis În anul morții sale, Da, și la sfîrșit ne luăm toți catrafusele și plecăm spre o destinație necunoscută, gata, am terminat cu Centrul, olăria s-a terminat, spuse Cipriano Algor, nu și mulțumirile noastre adresate Mioarei Caragea, excepționala traducătoare a majorității operelor lui don José - the best, așa se spune nu?, În zona portugheză -, chiar și-n cazul de față, unde n-a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sarmatice apusene, în acest domeniu diferențele în raport cu alte regiuni fiind mult estompate față de alte aspecte. Dintre tipurile ceramice cu o mai mare frecvență de apariție în construcțiile tombale sarmatice, pot fi amintite oalele, ulcioarele, străchinile, ceștile și afumătorile, din rândul olăriei lucrate manual, iar dintre piesele confecționate la roată recipientele cu torți, ulcioare, oale, cești, farfurioare, lucerne - diferențiate și prin culoare - specifice fiind ceramica roșie, în majoritate de import și aceea cenușie, posibil de origine carpică. De obicei, aceste recipiente erau
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]