1,092 matches
-
oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene și păstrarea caracterului național al acesteia, a evoluției ponderate( ca număr) și păstrării rolului determinant, de elită social-politică a provinciei și influenței notabile la centrul puterii de la București, după cum se poate observa din analiza conținutului anexelor I-II de la sfîrșitul
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și caracterul
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
AGORA LITERARĂ RO, redactor asociat la revista REGATUL CUVÂNTULUI RO, redactor la revista de cultură CARPATICA RO. Colaborează la revistele The Journal of Contemporary Anglo-Scandinavian Poetry UK, AGERO Germania, ALTERNANTE Germania, OBSRVATORUL Canada, ONYX Irlanda, CONFLUENTE LITERARE România, SCURT CIRCUIT OLTEAN România, SFERA EONICĂ România și ZEIT România. Este membră a Uniunii Scriitorilor RO, Royal Society of Literature UK, The Poetry Society of the Open University UK, The American Romanian Academy of Arts and Sciences UȘA/CĂ/RO, Național Geographic UȘA
CV LITERAR LA ZI de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350290_a_351619]
-
orașul Craiova, în special noi trei: ION DINICĂ, GHEORGHE FILIP și eu, toți absolvenți de școală militară. Eram des invitați drept cavaleri de onoare la diferite nunți din Craiova și din împrejurimi. Aceasta se datora faptului că ION DINICĂ era oltean, precum și pentru că mai aveam un coleg de la școala militară pe nume GELU BERCEA - fiul unui arhitect din Craiova - care fusese coleg la LICEUL MILITAR MĂNĂSTIREA DEALU cu MS Regele Mihai I, într-o clasă specială, cu copii selectați din toate
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Drăguț. În pofida formației sale de om al cifrelor, scriitoarea craioveană dovedește rafinament și sensibilitate, în realizarea unor cronici ale unor opere de artă sau evenimente artistice, din spațiul expozițional craiovean. Majoritatea operelor literare și de artă prezentate sunt ale artiștilor olteni, ceea ce dovedește profunda apartenență a Doinei Drăguț la spațiul cu care rezonează intim: Oltenia. Sunt prezentate opinii și impresii asupra operelor artiștilor plastici români: Victor Pârlac, Marcel Chinoagă, Claudia Mandu George Vlăescu, Arcadie Alexandru Răileanu , Paula Tudor dar și asupra
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce va să vină în lume ca să-i mângâie prin cântec? M-am născut în comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai frumoși ani. Mergeam împreună cu părinții și sora mea la câmp, la arat, la semănat, la cosit, cu
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
mi-am pus emoțiile mele, trăirile mele, sufletul meu. Cum și cât vă prețuiesc, în primul rând cei din comunitatea din care v-ați desprins pentru ca să-i purtați toată viața și oriunde dorul? Sunt cetățean de onoare al comunei natale, Olteni, din anul 2006. În familie sunteți soț și părinte, nu de onoare, de dragoste și căldură sufletească! Se împletesc armonios ocupațiile și năzuințele dumneavoastră, între profesie și familie? Sunt un om sensibil dar și puternic. Iubesc țara mea și oamenii
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
în scurt timp ograda se umplu de neamuri mobilizate în vederea câștigurilor viitoare că doar veniseră niște nemți, iar după cum știe orice prost, ăștia-s milionari și cu banii ce să facă? Îi dau oamenilor de omenie! Iar dacă nu-s oltenii oameni de omenie, atunci chiar nu mai e nimeni pe lumea asta demn de un asemenea nume! Deci, masă mare în curte, pe la gard stăteau rudele mai îndepărtate, chiar lângă Timona se așezase un văr apropiat, unul de-i zicea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți, când cu retragerea, iar pe strunele scripcii parcă curgea foc și se porniră toți să joace și să cânte, bineînțeles: „M-a făcut mama oltean” sau „Mă dusăi să trec la Olt”! Eee, dar ceva mai târzior când Timona a interpretat cu multă dăruire și autentică simțire artistică, străvechiul hit: Foaie verde izmă creață, atunci să vedeți! Tremura carnea pe om și plângea acordeonul, mai
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Gheorghe Dragomir "ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ - TIMP ȘI DESTIN" ca să le dea maestrulu Sergiu Nicolaescu, care plecase de urgență la Parlament cu circa o jumătate de oră de-a sosi la (întâlnirea programată). Am trecut pe la alt "oltean" dl. Geo Saizescu, i-am povestit discuția cu maestrul Sergiu Nicolaescu, iar dumnealui m-a încurajat: "Măi oltene, cartea ta ete bună și dacă lui Sergiu îi place, îți spun că speranța ta nu va fi în zadar". Pe 17
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
care plecase de urgență la Parlament cu circa o jumătate de oră de-a sosi la (întâlnirea programată). Am trecut pe la alt "oltean" dl. Geo Saizescu, i-am povestit discuția cu maestrul Sergiu Nicolaescu, iar dumnealui m-a încurajat: "Măi oltene, cartea ta ete bună și dacă lui Sergiu îi place, îți spun că speranța ta nu va fi în zadar". Pe 17 mai 2012 a avut loc lansarea cărții „NE VEDEM LA PARIS" și a C.D.-uluil „SUS, ÎN DEAL
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I (1919) inserase patru colinde din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
cu ochi vioi, simpatic, ajuns puținel la trup odată cu trecerea anilor, motiv pentru care putea fi confundat cu un copil. Sânt tinăr, mai am trei ani pân' la sută! a repetat el ca pe o glumă. Așa e că sunteți oltean? l-am întrebat. Oltean sadea. De unde v-ați dat seama? a întrebat el, peltic, din cauza lipsei în întregime a danturii. Ați zis că sunteți “tinăr”, nu tânăr. Mi-a zâmbit complice. Aveți pieptul plin de decorații! Înseamnă că ați făcut
SUNT TÂNĂR, MAI AM TREI ANI PÂN LA SUTĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347701_a_349030]
-
ajuns puținel la trup odată cu trecerea anilor, motiv pentru care putea fi confundat cu un copil. Sânt tinăr, mai am trei ani pân' la sută! a repetat el ca pe o glumă. Așa e că sunteți oltean? l-am întrebat. Oltean sadea. De unde v-ați dat seama? a întrebat el, peltic, din cauza lipsei în întregime a danturii. Ați zis că sunteți “tinăr”, nu tânăr. Mi-a zâmbit complice. Aveți pieptul plin de decorații! Înseamnă că ați făcut bravuri pe front! Așa
SUNT TÂNĂR, MAI AM TREI ANI PÂN LA SUTĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347701_a_349030]
-
președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 32 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor :„ Agora Literară„, „Regatul Cuvintelor „, „ Constelații diamantine„, „Scurt circuit oltean „, „Memoria Slovelor „etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul Ortodox. Pe această
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Dokiana, Semne, Radix, (Belgia ), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin ), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA ( SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia literară , Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
de curând, cu maestrul Nicolae Botgros și „Lăutarii” din Chișinău. Iată titlurile albumelor: • „A naibii de mândruliță” - 1994 - dirijor Nicu Crețu, orchestra Ansamblului „Maria Tănase”; • „Stai cu mine, omule, să-ți cânt!” - 1997 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Cine e oltean ca mine” - 1999 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Multă lume mă vorbește” - 2001 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „De mic am fost om cinstit” - 2003 - dirijor Ilie Feraru - Rm. Vâlcea; • „Din Izverna-n Vișina” - 2007 - duet cu Petrică Mîțu Stoian - dirijor
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoțită permanent de preocuparea pentru poezia lirică tradițională, pe cale de apariție într-un volum separat, intitulat „Retorica balansoarului
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
bune. De data aceasta Octavian Anuța a fost cel care s-a îngrijit de mine, oferindu-mi cea mai nouă carte a sa, Clipa insolită a Warei Messner. Pe Octavian Anuța îl cunosc de puțină vreme, știu doar că este oltean, după localitatea unde trăiește și în afara unei poezii „Lorelei” trimisă la prima noastră discuție, unde altundeva dacă nu pe Facebook, nu am citit altceva, așa că voi repeta cuvintele scriitoarei Mihaela Gudană, apărute pe coperta acestei cărți, spunându-vă că este
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și valoarea repertoriului acestui cântăreț oltean nu sunt măsurabile. Doar drumul lor, pentru că e scurt, mergând direct la inimă. Clasificările cântecelor lui Constantin Enceanu nu are unități științifice, de strictă specialitate pentru că dragostea nu are frontiere, nu e științifică, iar cântecele nu o plasează fix în
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
fiece cânt? De dați cu piciorul la ce primirăți în dar, Veți fi umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
de a îmbunătăți nivelul exploatațiilor agricole, prin introducerea de utilaje și procedee performante, a unor rase sau soiuri mai noi, mai productive, care să contribuie la sporirea veniturilor moșiilor’’30. Este interesant de semnalat că în toată această perioadă boierii olteni, membri ai comisiilor agricole, erau preocupați de îmbunătățirea situației agriculturii, dar și a stării generale economico-sociale din această parte a țării. Cei din Gorj, spre exemplu, arătau că trebuie să se ajungă la îmbunătățirea “instrumentelor agricole” și că “rana economica
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]