762 matches
-
vin din generosul tărâm al mângâierii peste care e împărat dorul și împărăteasă dragostea. Tărâmul acesta istoric, artistic și uman e Oltenia, căreia nu i-ar fi profund conturată identitatea numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
de pe acum să creadă că binele lui se va împlini nemaigrăind, nemaicântând, nemaiscriind iubirea, ci lăsându-l pe invadatorul Internet să iubească în locul lui, prin amantul universal, recele șoarece electronic?! Suntem azi contemporanii celei mai fermecătoare cântărețe de muzică folclorică oltenească! Mulți dintre noi am știut până azi și vom ști în continuare să prețuim minunea pe care-am agonisit-o din cântecele ei de-o viață. Cântece care sunt flori spirituale ale pajiștii inimii, care ne chezășuiesc mângâierea și înălțarea
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
artistei Maria Ciobanu în istoria neamului românesc este fără margini. Tezaurul folclorului nostru ar avea lipsă coroana unei provincii românești și-ar fi mai mică bogăția noastră patrimonială. Astăzi nu avem, firește, referiri istorice în legătură cu măreața cântăreață de muzică folclorică oltenească, dar atunci când vor fi, ele se vor constitui în istoria întreagă a folclorului românesc din care momentul de creație, stilizare și interpretare vădit original, mirific și incontestabil, pe care-l reprezintă momentul Maria Ciobanu, nu poate lipsi fără a se
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
cu veselia ochilor și lacrimile sufletului, colaborează roditor și pozitiv cu starea de spirit a unui neam, într-o răscruce de veacuri și milenii. Din această colaborare transpare spre înveșnicirea folclorului, fizionomia cântărilor pe care se zidesc inima și dragostea oltenească! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Fizionomia cântărilor pe care se zidesc inima și dragostea oltenească / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1282, Anul IV, 05 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
răscruce de veacuri și milenii. Din această colaborare transpare spre înveșnicirea folclorului, fizionomia cântărilor pe care se zidesc inima și dragostea oltenească! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Fizionomia cântărilor pe care se zidesc inima și dragostea oltenească / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1282, Anul IV, 05 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
din București, secția canto popular, cu profesorii Gavriil Prunoiu și Ionela Stăcioi. Dar prima și poate cea mai fructificatoare vârstă școlară (clasele I-VIII) a petrecut-o la Crețeni, Vâlcea. Atunci s-au înfipt rădăcinile sale sub fundația spiritului ancestral oltenesc și de aici a absorbit frumusețea melosului popular, a tradițiilor și culturii sătești care s-au cristalizat moleculă cu moleculă în seva sufletească pe care a băut-o și din care a curs apoi, curge azi și de bună seamă
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402589057.html [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
stare și bine văzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul și politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credință
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul și politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credință pe cinci februarie una mie nouă sute treizeci și patru, la Sinaia, fiind în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
ață pentru tăierea cordonului ombilical, spirt, țipirig, oțet de levănțică pentru resuscitarea copilului sau a mamei, iască de stejar pentru stoparea sângerării. - Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că nu apare
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
scumpe, copertate cu piele, scrise cu litere de aur, tablouri cu imagini bucolice și panoplii cu arme. Copilul era încântat de viața patriarhală, cunoscând obiceiurile locului, de care se bucura alături de mamă și angajații „casteluluiˮ, construit în arhitectura unei cule oltenești. Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
cana din porțelan cu apă și a început să-i toarne ușor în palmele întinse deasupra ligheanului de porțelan alb. - Luați și săpunul! Așa... frecați bine... După ce s-a spălat, Alexandru a luat prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești, la unul din cele șase războaie aflate 26 la conac. Apoi s-a îndreptat către sufragerie, unde se afla masa pregătită cu farfurii înflorate, Schlaggenwald, și tacâmuri din argint - antique din Norvegia, marcate 1850. La masă se aflau deja Caterina
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
masă, așa cum era orânduit, Alexandru a fost condus în camera lui, pentru somnul de după-amiază. Afară vipia verii juca în aer. În conac, între zidurile groase, ca de cetate, era plăcut și răcoare. S-a trântit în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_pe_caracalului_la_scoala_olteneasca_in_politica_si_inapoi.html [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_pe_caracalului_la_scoala_olteneasca_in_politica_si_inapoi.html [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
pe alt rând ... ... aci mai recunoscui scrisul părintelui Visarion: “drajii mei, ăla care îi aduse de la Vidraru și plantă brazii a fost Ion Colan, nu știu ce este și va fi mai mare, agronom, sau actor ... .” Referință Bibliografică: DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_pe_caracalului_la_scoala_olteneasca_in_politica_si_inapoi.html [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
Înainte! Înainte pentru o lume mai bună! Distanțe măsurate în pași kilometrici,furnicar imens de căruțe, tancuri, mașini germane , un sarpe monstruos ce se întindea de la Prut la Nistru devorând timp, vieți. MASA DE LA ORA 3 Mese ca la nunțile oltenești la care mănâncă sute de soldați.Nemții au zona lor și se uită mereu superiori nouă. Dacă ne întâlnim iasă bătaie.Ce să mai zic de unguri? Nu e oră în care să nu ne încăierăm cu ei.Comandamentul german
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p_2_florin_ciprian_ispas_1348995454.html [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]
-
Transilvania s-a reținut existența unor ateliere de familie, cum probabil s-au întâmplat lucrurile și cu xilogravurile țărănești (fenomen, se pare, unic) realizate lângă Cluj, la Hășdate. O formă particulară o reprezintă așa numitele „icoane de vatră” aparținând arealului oltenesc, ele „fiind cunoscute pentru funcția lor protectoare împotriva energiilor negative ce puteau pătrunde în casă prin singurul loc deschis - hornul vetrei”. Iată doar câteva realități artistice menite să ne individualizeze și să marcheze contribuția autohtonă la imensul tezaur creștin ce
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/titus_vijeu_1427351187.html [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
bună actriță -, acordate de organizatori și sporite în consistență de Revista Lamura din Craiova, prin directorul fondator și editorul coordonator. Laureați: doi tineri slujitori ai artei de la luminile rampei de la Teatrul ,,Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, dar niciunul cu obârșii oltenești, ci în Maramureș și Sălaj. Brusc, sunt trezit din feeria acelei festivități de vibrațiile telefonului mobil. Mă furișez discret, prin spatele colonadei lângă care mă aflam, cale de cinci-șase pași, către spațiul - bine mascat - unde bănuiam că este o lojă
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
fluierat de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute cele
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
ale metropolei americane, care atrage un număr imens de turiști din toată lumea. Despre Ansamblul folcloric “Maria Tănase”: Constituit, în 1992, ca un continuator al marelui ansamblu “Nicolae Bălcescu”, din Craiova, în intenția de a da o expresie scenică diversității folclorului oltenesc și, în același timp, folclorului din toate zonele României, ansamblul folcloric “Maria Tănase”(http://www.ansamblulmariatanase.ro) a obținut, de-a lungul anilor, un binemeritat succes și renume atât în țară, cât și în străinătate. Transpunerea în scenă, cu cea
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1494561187.html [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
sovietică experimentată în conditiile interne de la Kap Karacal. Cu toate explicațiile mele, ei nu au înțeles aproape nimic. Din cauză că nu erau receptivi la o englezească pură, literară, încărcată cu o mulțime de termeni de natura tehnică și figuri de stil oltenești, precum bogat prezintă limba mea maternă, mai ales la perfectul simplu. Nu au pătruns cheia aparaturii și nici mesajul meu de pace... M-au liberat, condiționat au zis ei, catapultându-mă cu un satelit de fabricație buburuză sau găgăuză și mi-
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Modernizari_la_centrale_telefonice.html [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
pentru a-și împlini visul. În prezent, aceasta este medic titular la Serviciul de Cardiologiedin cadrul spitalului regional de la Lauteur -Wissembourg din Franta.Laura Pop s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe parcurs însă, își
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_romnca_din_timisoara_trateaza_inimi_n_franta_interviu_cu_laura_pop_medic_cardiolog_la_spitalul_lauteur_wissembourg_.html [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
vorbe în fiecare dimineață: - Oameni buni, uitați-vă!, iar și-a întins nebuna vechitura spălăcită la aerisit. Culcă-te, fa! în casă. Nebuna naibii! Duce-ți-o, măi, la ospiciu! Aruncă, nebuno, zdreanța aia! Cine dracu’ mai poartă astăzi scoarțe oltenești? Dar mie nu-mi pasă ce spune lumea. Deschid brațele strigând: - Doamne, ce mult te iubesc!... Heiii! Te iubesc! Te iubesc! Zefirul îți poartă râsul, iar ecoul lui - verde iarbă, descrește între zidurile din voi: - Te iubesc!... esc... esc... esc
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ecce_homo_mihaela_suciu_1350237547.html [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte dintre
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]