760 matches
-
de Serviciul Regional al Arhivelor Staului Crauiova 11 manuscrisul(copie)al Catagrafie din 1840 nu mai făcea parte din fond. În schimb , cercetătorul Dumitru Bălașa, apropiat colaborator al lui C.Snicolaescu Plopșor împreună cu care editau Revista Oltenia, dedicată publicării documentelor oltenești reprezentate și între acestea a celor statistice, citează acest manuscris cu cota Arh. St. Craiova , Catagrafii, 1840 jud Mehedinți 12 cotă specifică instituției Arhivele Statului de dinainte de 1948. Această cotă,precum și manuscisul în cauză, nu mai figurează în evidențele actualului
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
și bine gândită. O carte de prozator matur. Nu-ți trebuie prea multe pagini ca să-ți dai sema că, în lumea noastră atât de nestatornica și sucită-n vrej, Mircea Băduț vine cu o anume prospețime, migala și bun gust oltenesc. Vine cu voluptatea finalului surpriză și cu inteligență unor pseudoconfesiuni plasate pe canavaua pretextelor vag sefiste. Că Mircea Băduț este sau nu un sefist autentic, asta are mai puțină importanță. Textele lui ies oricum din zona uimirilor interstelare, cantonând serios
SORIN PREDA, DESPRE ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350024_a_351353]
-
de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul 1991 am luat
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puțin 40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
mai mult simțire decât gândire și mentalitate, iar câteodată trece departe de explicație. Atunci nu e pentru ce nici cântecele care i se închină să fie abordate în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din zonele
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una dintre cele mai grele și mai spectaculoase în acelaș timp.De altfel”Călușul”oltenesc era considerat mândria și exponentul la cel mai înalt nivel al folclorului românesc prezentat în festivalurile de folclor din străinătate.Văzând complexitatea dansului,foarte mulți dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsușim vreo
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
începuse încă din 1832 în ambele principate, însă după 1848 se “stinsese” aproape de tot. În Oltenia, rolul boierimii în derularea acestei acțiuni a fost deosebit, iar după reforma din 1864 a devenit și mai pregnant. În bună parte înfățișarea satelor oltenești din perioada de sfârșit a sec. XIX și primele decenii ale celui următor, schimbată mult în bine față de cea dinainte de 43 poziția “activă” adoptată de boierimea olteană față de cea mai importantă reformă social-economică a domniei lui Cuza, această clasă, aflată
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
București, fiind o fată foarte inteligentă. Nași la căsătorie au fost Aurel Brote și soția sa, Minerva. Insistăm asupra acestui fapt pentru că cea de a doua soție a lui I. Slavici era născută la Ploiești, se trăgea dintr-o familie oltenească și era înrudită cu scriitorul satiric N.T. Orășeanu. În registrul pentru morți pe anul 1941, când moare Eleonora Slavici, se menționează că este născută la Ploiești, în anul 1861. Cercetându-se Condica de stare civilă a Bisericii „Sfântul Gheorghe Vechi
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
în lumea de ieri, în lumea umbrelor, pe care cu discreție o etalează în paginile încărcate de seva istoriei. Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, pe care îl poartă cu sine în suflet, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință aici, nu lasă să-i scape. Le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
artă pe care o migălește, ci umbre și luminișuri din sufletul unui neam întreg irump în misterul artei naționale, o colorează, îi suflă duh, o înviețuiesc, imprimându-i totodată, un specific etnic și altul spiritual. Să luăm, de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
al acestuia. - Da? Nu știam. De fapt, l-am văzut mai ales la televizor când era invitat. Acum televiziunile private invită nonvalorile, nu adevărații artiști ai țării. - Aici ai dreptate. Știi că este oltean din Dăbuleni? De unde sunt renumiții pepeni oltenești. Piesa lui de rezistență, „Hai acasă”, pe care ai să o auzi și aici, este un cover după John Denver - „Take Me Home, Country Roads”. A mai jucat și în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Nea Mărin miliardar”, ca și în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
pe alt rând ... ... aci mai recunoscui scrisul părintelui Visarion: “drajii mei, ăla care îi aduse de la Vidraru și plantă brazii a fost Ion Colan, nu știu ce este și va fi mai mare, agronom, sau actor ... .” Referință Bibliografică: DE PE CARACALULUI LA ȘCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ȘI ÎNAPOI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
trandafirul roșu, în sigla comună, mă cam ia cu frisoane! Simt ca Brânzovenescu sau Farfuridi.Fiul inundațiilor, Viorel, și-a lansat cadidatura la președinția României printr-o spectaculoasă viitură. Speculată imediat în scop propagandistic. Controlată ferm cu surle și praz. Oltenești! Abia acum am înțeles de ce Sf. Ilie fulgera așa de tare deasupra Parlamentului, luni seară! Evident, pentru reușita operațiunii este nevoie de multă ploaie cu clăbuci... și detergent de import. Vest. După perioada transferărilor de vară, cadavrele vor ieși, din
TABLETA DE WEEKEND (73): SPĂLAREA CADAVRELOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352364_a_353693]
-
pasăre. Italienii sunt destul de raționali în ceea ce privește carnea și consumă mai mult de vită și pasăre și mai puțin de porc. Nu vei găsi carne cu os sau cu grăsime cum este la noi și nici afumături. Cârnații seamănă cu trandafirii oltenești și sunt în permanență proaspeți. Gama de salamuri este restrânsă, dar de calitate. Cea mai ieftină este carnea de porc și de pasăre. Nici gama de brânzeturi nu este prea mare. Italienii consumă doar brânză proaspătă, dar la cașcaval sunt
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală, retorismul și modestia, odată cu venirea la pomană a părintelui Ilie, popă, de altfel, respectat în ochii copiilor. Instinctual de prozator
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
vezi Dada Fica), cu referiri laimaginea inginerului Coliță ajuns la București, care în ochii copilului de la țară devine ușor hiperbolică, alimentată de o candoare al acestuia, dă o măsură destul de savuroasă despre tipologia protagoniștilor și, în genere, despre imaginea satului oltenesc anistoric. Obiceiurile și tradițiile, devin în ochii copilului, martor,( în povestirea “Paparudă “), un univers privit din ograda părintească sau de pe margine uliței satului. Dacă la Marin Sorescu satul este privit cu nostalgie din căruța ce-l duce spre oraș, la
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită cu istoria, cu țărani, dascăli, preoți și copii
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
Cum aș purtea să uit primele cuvinte pe care mi le-a adresat: - Draga mea, ai cântat minunat!... Cum se face că tu ești din București și interpretezi cântece gorjenești? - Bunica Elena, după mamă, mi-a insuflat dragostea pentru melosul oltenesc, fiindcă dânsa s-a născut și trăit până la 30 de ani în Gorj. - De-acum înainte, te rog să ții legătura cu mine, și transmite-i d-lui profesor Gavril Prunoiu felicitări. Trebuie să fie mândru cu o așa artistă
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
din iulie până în octombrie), la sfatul „părintesc” primit din partea specialiștilor: Emilia Comișel, Gruia Stoia, Steluța Popa, Eugenia Florea... a trebuit să nu o mai imit pe draga mea Maria Tănase și... să am propiul meu stil de interpretare a folclorului oltenesc, lucru ce l-am realizat foarte bine. Le sunt recunoscătoare pentru învățătura și ajutorul ce mi l-au dat! Nu pot să nu amintec despre aprecierea ce mi-a făcut-o distinsa doamnă Emilia Comișel la primul meu album muzical
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
nimeni alta decât Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
1, emisiunea " O dată-n viață", moderată de Iuliana Tudor, are onoarea să îl prezinte pe Fuego într-o ipostază specială. O experiență pe care acesta a trăit-o pentru prima dată reprezentând în show zona Olteniei, împreună cu doamna cântecului popular oltenesc, Steliana Sima. Alături de el, printre concurenți se vor afla și îndrăgită Ozana Barabancea, artist liric și o prezență exuberanta, care va reprezenta zona Ardealului, fiind acompaniata de preotul Cristian Pomohaci, precum și solistul Alin Pascal, care v-a aduce în studio
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]