1,798 matches
-
numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci în așa fel, încât să fie crucificat. Admiră bogăția iubirii sale față de om; pe Fiul Său iubit l-a dat pentru cei vrednici de ură<footnote Idem, Comentar la Efeseni, omilia I, 2, P.G., LXII, col. 14. footnote>. Mântuitorul Hristos numește moartea Sa jertfă și spune că pentru aceasta a venit, pentru a se jertfi (Mt., 20, 28). El nu ar fi refuzat să se jertfească chiar și numai pentru unul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
20, 28). El nu ar fi refuzat să se jertfească chiar și numai pentru unul dintre noi, căci ne iubește pe fiecare CEL MAI MULT. Hristos iubește pe fiecare om cu aceeași dragoste cu care iubește întreaga lume<footnote Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. footnote>, pentru că fiecare om este unic în fața lui Dumnezeu și mai valoros decât toate galaxiile la un loc, deoarece numai pe om l-a făcut Dumnezeu după chipul Său, cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
biruinței. Căci în locul Evei, Maria; în locul lemnului cunoștinței binelui și răului, lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. De Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Aur remarcă: Iubirea este un mare învățător și poate să-i întoarcă pe oameni de la rătăcire, să le schimbe felul de viață, să-i îndrume spre filozofie. Ea poate să facă din pietre oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 33, 6 la I Corinteni, P.G., LXI, col. 284. footnote>. Aceeași idee o găsim și Fericitul Augustin care afirmă: Nimic nu-i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii<footnote Fer. Augustin, De
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Galeriu - n.n. footnote> și bucuria ei rămân inexistente, căci numai iubirea jertfelnică și smerită aduce bucurie negrăită și-l împlinește pe om, lipsa iubirii din viață fiind la fel de păgubitoare ca și lipsa luminii pentru ochi<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilie la Psalmul 44, 2, P.G., XXIX, col. 392 B. footnote>. Pentru ca noi să trăim în iubire, Creatorul nu dă porunci despotice, ci lansează apeluri iubitoare. Iubește și fă ce vrei <footnote Fer. Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
unitatea originară în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
spune-mi? Nu în puterea de a învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci <<dacă veți avea dragoste unii față de alții>> (Ioan 13, 35)<footnote Idem, Contra anomeilor despre neputința de a înțelege pe Dumnezeu, omilia 1, 1, P.G., XLVIII, col. 701-702. footnote>. În alt loc, același autor patristic menționează: Știi cât de mare este puterea dragostei? Hristos, lăsând la o parte toate minunile pe care urmau să le facă apostolii, a spus: <<Întru aceasta vor
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul precizează: Cel ce voiește să biruiască dracul curviei cu lăcomia pântecelui și săturarea este asemenea celui ce voiește să stingă (pârjolul) focul cu gaz
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia I, II, vol. 21, p. 33. footnote>. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul precizează: Cel ce voiește să biruiască dracul curviei cu lăcomia pântecelui și săturarea este asemenea celui ce voiește să stingă (pârjolul) focul cu gaz<footnote Sf. Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de feciorie<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, cartea a III-a, tipărită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie, Episcopul Romanului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 39. footnote> și tovarăș al înfrânării, creator al castității<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, p. 351. footnote>, căci castitatea este unificare în iubire, integrare a faptelor haotice ale vieții într-o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul erotic se sprijină
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei, se tăvălesc în mocirla
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii trebuie să fîe a tuturor<footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda căsătoria, pentru că, prin asumarea responsabilităților ei, se ușurează mai mult lupta împotriva păcatului<footnote Ibidem. footnote>. În zilele noastre, criza nu a dispărut, ci a căpătat proporții înfricoșătoare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o alta. <<Tare este ca moartea dragostea>> (Cânt. 8, 6), zice înțeleptul, astfel că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc și frâu pentru imaginația păcătoasă aducerea aminte de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 235
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
te va munci în veci în iad și că înflăcărarea trupului va ajunge mama focului veșnic. Ei bine atunci plăcerile vor pleca îndată fugărite; și minunată potolire și liniște se va pogorî în sufletul tău<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, omilia III, 7, p. 373. footnote>. În acest fel, mintea este ocupată cu cele duhovnicești și nu mai are răgazul spre a născoci și elabora imagini erotice, iar săgețile trimise de diavol sunt respinse prin puternicul nume al
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în veci în iad și că înflăcărarea trupului va ajunge mama focului veșnic. Ei bine atunci plăcerile vor pleca îndată fugărite; și minunată potolire și liniște se va pogorî în sufletul tău<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, omilia III, 7, p. 373. footnote>. În acest fel, mintea este ocupată cu cele duhovnicești și nu mai are răgazul spre a născoci și elabora imagini erotice, iar săgețile trimise de diavol sunt respinse prin puternicul nume al lui Iisus Hristos
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
doar atunci când, cuprinși de pofta trupească, trebuie să ne îndreptăm mintea și inima spre Dumnezeu și vom ști că El este Cel ce ne judecă și Lui nu-i putem ascunde nici gândurile minții<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]