1,798 matches
-
mai multe religii, dar superioritatea credinței creștine față de idolatria păgână este mereu evidențiată. Această versiune conține însă mai puține pasaje de doctrină creștină decât cele în limba greacă. Doar convertirea prințului numit aici Iodasaf se face cu ajutorul unor pilde și omilii. Accentul este pus aici pe milostenia lui Iodasaf, care-i determină pe oamenii de rând să adopte creștinismul. Probabil prima transmitere în limba greacă abundă de citate patristice, de exemplu din operele lui Grigore de Nazianz și, remarcabil de des
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
În tradiția ortodoxă, omilia sau predica este o parte esențială a Liturghiei Euharistice și face parte din caracterul sacramental al Liturghiei. În urma citirii Cuvântului lui Dumnezeu prin pericopa Sfintei Evanghelii se spune o predică liturgică. Predica este ținută, de obicei, de cel care slujește
Predică () [Corola-website/Science/303709_a_305038]
-
episcop, predica se ține la sfârșitul Liturghiei. De obicei, predica prezintă și explică conținutul citirilor acea zi sau uneori ale sărbătorii respective sau poate fi despre Sfântul zilei. Unele predici au devenit parte din Sfânta Tradiție a Bisericii așa cum sunt "Omiliile Pascale" ale Sfântului Ioan Gură de Aur, citite la sfârșitul Utreniei de Sfintele Paști.
Predică () [Corola-website/Science/303709_a_305038]
-
a fi fost opera sfântului Ambrosiu de Milan. Descoperirea acestei paternități nicetane a determinat introducerea imnului "Te Deum", însoțit de câteva ectenii și tropare, în ritul bizantin românesc. Conceptul modern de «biserică domestică» ne vine tot de la sfântul Niceta, din omilia la Exod, scrisă în 420, din care aflăm că în Biserica păstorită de el euharistia avea loc în case, într-o încăpere pusă la dispoziție de către familii care se adunau în grupuri mici, împreună cu un preot, pentru cultul duminical. Discutarea
Niceta de Remesiana () [Corola-website/Science/298763_a_300092]
-
scris un rezumat asupra "De significatu verborum" al lui Sextus Pompeius Festus, pe care l-a dedicat chiar lui Carol cel Mare. Pe când se afla în Francia, Paul a fost solicitat de către Carol cel Mare să compileze o colecție de omilii. A pus în practică această cerință după ce a revenit la Montecassino, iar compilația a avut o largă utilizare în bisericile france. De asemenea, i s-a mai atribuit o Viață a papei Grigore cel Mare și este creditat cu o
Paul Diaconul () [Corola-website/Science/324600_a_325929]
-
e Poggio Mirteto. Cardinalul Giovanni Battista Re este membru al: Cardinalul Giovanni Battista Re a fost prezent în România la 15 august 2003, cu prilejul solemnității Adormirii Maicii Domnului, la Bazilica Minor din Cacica, ocazie cu care a ținut o omilie (predică) legată de Fecioara Maria.
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
Convertindu-se la credința creștină, au părăsit armata; de aceea au fost condamnați la moarte, murind ca martiri la Terracina, probabil în vremea prigoanei lui Dioclețian, în jurul anului 304. În anul 592, Papa Grigore cel Mare a ținut o predică (Omilia XXVIII) la mormântul lor, care se păstrează în cimitirul de pe Via Ardeatina, unde a fost înălțată și o bazilică în cinstea lor. Potrivit legendei însă, ar fi fost eunuci ai Flaviei Domitilla, nepoata împăratului Domițian. Ar fi fost botezați, împreună cu
Nereus și Achilleus () [Corola-website/Science/307295_a_308624]
-
Teodosiu al II-lea i-a cerut preotului călugăr antiohian Nestorie, cunoscut pentru zelul său, să vină la Constantinopol. Nestorie, care l-a adus cu el și pe preotul Anastasie, a fost făcut patriarh al Constantinopolului. Într-o serie de omilii (predici) ținute la Constantinopol, Anastasie a negat existența unei Persoane Teandrice (Dumnezeu-Om) în Iisus Hristos, afirmând separarea netă a persoanelor divină (Dumnezeu-Cuvântul) și umană (Iisus Hristos) și a atacat utilizarea termenului Theotokos pentru Maica Domnului, utilizând în schimb apelativul
Nestorianism () [Corola-website/Science/307658_a_308987]
-
a lui Petru, capul apostolilor. Atitudinile lui, întotdeauna solemne, adesea severe, nu au îndepărtat căldura umană și entuziasmul, așa cum ne putem da seama după cele 96 de „Sermones” - predici - și peste 170 de scrisori care au ajuns până la noi. Îndeosebi omiliile ni-l arată ca pe unul dintre cei mai mari papi ai Bisericii, preocupat cu părintească dragoste de binele sufletesc al fiilor săi, cărora le vorbește într-un limbaj foarte accesibil, traducându-și gândurile în forme scurte și practice pentru
Papa Leon I cel Mare () [Corola-website/Science/299047_a_300376]
-
utilitatibus tribulationum, P. L. CCVII, col. 990, 999b, 1004-1005, 996AB. A se vedea și Irénée Noye, Maladie, în Dictionnaire de Spiritualité ascetique et mystique. Doctrine et histoire, tom X, Beauchesne, Paris, 1937, p. 145. 7 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 38 la I Corinteni, 2, PG LXI, col. 324. 8 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Cruce, PG XLIX, col. 398-400. 4 pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”9. Astfel, nu piroanele L-au țintuit
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. V, XXXIV, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în: Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 15, București, 1987, p. 129. 10 A se vedea în acest sens Omilii la Epistola către Evrei a Sfântului Ioan Gură de Aur, omilia a IV-a. 11 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXXVII, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, Editura IBMBOR
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în: Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 15, București, 1987, p. 129. 10 A se vedea în acest sens Omilii la Epistola către Evrei a Sfântului Ioan Gură de Aur, omilia a IV-a. 11 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXXVII, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, Editura IBMBOR, 1994, p. 974. 12 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
în: Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 15, București, 1987, p. 129. 10 A se vedea în acest sens Omilii la Epistola către Evrei a Sfântului Ioan Gură de Aur, omilia a IV-a. 11 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXXVII, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, Editura IBMBOR, 1994, p. 974. 12 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei ..., LXXXVII, I, p. 974. 13 Sf. Ioan Gură de
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Aur, omilia a IV-a. 11 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXXVII, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, Editura IBMBOR, 1994, p. 974. 12 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei ..., LXXXVII, I, p. 974. 13 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei ..., LXXXVII, I, p. 975. 5 este folositor pentru mântuire ne tămăduiește. El nu privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o înțelege și fără
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Matei, LXXXVII, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, Editura IBMBOR, 1994, p. 974. 12 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei ..., LXXXVII, I, p. 974. 13 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei ..., LXXXVII, I, p. 975. 5 este folositor pentru mântuire ne tămăduiește. El nu privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o înțelege și fără a ne ajuta 14. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n-a urmărit interese personale
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mai înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, 16 Barnaba, Epistola, cap. XIX, 5, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în: Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 162. 17 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, 78, 3, traducere de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, p. 892. 7 departe de a însemna o înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului în fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și deplin și devin rodnice, înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Se jertfeau cu totul, îngrijind bolnavii încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, 18 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VII, Editura Nemira, 2005, p. 76. 19 Clement Alexandrinul, Stromatele, VI, XVII, 161.6., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 5, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 472. 20 Sf. Vasile cel Mare, Epistole
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, 6 Frances Young, Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs, în „Theology and Sexuality”, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 91. 7 Ibidem, p. 93. 8 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. 9 „Introduction” la From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa`s Mystical Writings, trans. și ed. Herbert Musurillo, S. J., Charles Scribner`s Sons, New York, 1961, p. 52; vezi și
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
16, 174.14-16, 245.15-17, 326.19, 352.8-10, 366.15. 12 Ibidem, GNO, 174.15. 13 Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 792D. 14 De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. Norme de redactare Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)15. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. 17 Ibidem, 8, P. G. XLIV, col. 941B. 18 Ibidem, 6, col. 885D. 19 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. 20 Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. 21 Doctorand Nicolae Fer, Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Ortodoxia”, Anul XXIII (1971), Nr. 1
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
întinde spre cele dinainte și de a ieși din aceea în ce este și de a pătrunde mai înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui 29 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 191, 192. 30 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223-224. 31 Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224. Norme de redactare mereu mai minunat și mai mare
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și de a pătrunde mai înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui 29 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 191, 192. 30 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223-224. 31 Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224. Norme de redactare mereu mai minunat și mai mare, socotește mai prejos de ceea ce urmează, pentru faptul că ceea ce se află în
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Aici sfântul Grigorie de Nyssa se dovedește cugetând contrar lui Origen, care socotea că sufletele vor ajunge în viața viitoare la o săturare de gustarea dulceții lui Dumnezeu și de 32 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 284. 33 Cf. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 257 și 258, în PSB, vol. 29, p. 284. 34 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P. G. XLIV, col. 777D. Norme
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
serie de numiri și comparații, care indică progresul duhovnicesc al sufletului. El descrie acest progres tot sub chipul miresei, care, întorcându-se de către păcat prin Botez, „a îmbrăcat pe Hristos” 37 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
descrie acest progres tot sub chipul miresei, care, întorcându-se de către păcat prin Botez, „a îmbrăcat pe Hristos” 37 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Studii Teologice”, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27-28. Norme de redactare
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]