6,875 matches
-
instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate", anexate noii ideologii "infailibile". A. Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă împrejurarea că G. Călinescu îl omagia, în aula Academiei, pentru ""puritatea" ideologiei sale, promovată atît de măiestrit, prin versuri "nespus de frumoase artisticește"". Producția "realist-socialistă" uzurpă prerogativele religiei, cultivînd o mistică sacrilegă, ideologică, ale cărei rezultate nu pot fi decît
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
a poeziei: " Acum pictez un tablou mare:/ vreau să-mi fac un autoportret./ Aici o să desenez inima - o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și concret.// Undeva vor fi neapărat nasul și gura,/ n-are nici un sens să omit ochii - două semne de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
din opere italiene la fel de celebre. Atmosfera venețiană și deopotrivă goldoniană se află, timp de 2 ore, pe scena Teatrului Odeon, în Cafeneaua lui Dragoș Galgoțiu. Rolurile actorilor, împlinite pînă la capăt într-o diversitate lăudabilă, se cuvine a fi remarcate, neomițînd pe nimeni din distribuția atît de bine aleasă: Marius Stănescu, absolut impecabil, Cornel Scripcaru - invitat de la Teatrul Bulandra și integrat perfect în trupa Odeonului -, Constantin Cojocaru, Mircea Constantinescu, Ionel Mihăilescu, Camelia Maxim, Laurențiu Lazăr, Dan Bădărău, Oana Ștefănescu, Anca Neculce
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
autonomiei esteticului, apărea foarte adesea, în palimpsest, sub numele lui Lovinescu. Maiorescu însuși, prin plecarea lui din Transilvania la Iași și în cele din urmă la București, trasase natural această linie de unire. Blaga avea conștiința acestei realități. Să nu omitem amănuntul că scrisoarea către Lovinescu apărea pe pagina ziarului "Viața" (condus de Rebreanu) sub formula emblematică: "Ardealul estetic", ce se voia, deasupra oricăror circumstanțe, topit "cu desăvârșire într-un singur corp românesc". Din altă perspectivă privind, gestul poate fi interpretat
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
de frontul celui de al doilea mare război al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru influența catalitică și nu pentru cea modelatoare, care l-ar fi putut despărți subtil de Lovinescu. Or, ceea ce au omis cerchiștii - și nici Blaga nu s-a ostenit să-i convingă - era că influența catalizatoare însemna tocmai sublimarea substanței etnico-istorice în orizontul noilor orientări estetice. Mai ales că Radu Stanca a realizat acest sublimat, cu precădere în teatru (Hora domnițelor
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
este șocantă - pentru că propune un ton moderat, de bun-simț, cum de prea puține ori am auzit în jurul acestui Jurnal - în anii '96-'97 era aproape o blasfemie să-ți permiți ton echilibrat în chestiuni atît de grave. Ce păreau să omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
evident, nu meritau, s-au făcut eforturi mari, financiare de a aduce atîția oameni la București, deși nu aveau mai nimic de arătat, artiștii au jucat fără primă de participare, multe figuri importante ale lumii teatrale și culturale au fost omise de pe lista invitaților, publicul venit ca la un eveniment major a părăsit sălile ca niciodată în ultimele ediții, Primăria, unul dintre cei trei parteneri în organizare, s-a retras în buza începerii festivalului și n-am auzit nici-o explicație oficială
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
Ideea că pînă și termenul limbă ar urma să fie concurat de englezescul language, cu atîta ușurință articulat și integrat în frază, ar putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de o exprimare sumară, concisă, care omite explicațiile, încercînd să indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
scapi. Trăim așa de 9 ani, eu vreau să plec, tu vrei să vii. Păcat că drumurile noastre nu s-au încrucișat niciodată. Revenind la viața reală și la drumul de întoarcere, mâna îmi îngheață pe cutia de lapte. Am omis să îmi iau mănuși, iar frigul nu mă ajută. Norocul meu e că am ajuns înapoi la bloc unde păstrez vie speranța căldurii. Strada e aproape goală. Normal, e 7 dimineața pe un ger cumplit. Totuși, o siluetă neagră se
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
narcisistă, auto-justificatorie, angajată în patosul propriei interiorități. Warren nu e încîntat de spectacolul propriului sine, ci mai curînd intimidat de misiunea pe care și-a asumat-o: aceea de a reconstitui un traseu personal în cea mai rațională manieră posibilă, omițînd tocmai momentele de suspense, răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
se petrece acea aparentă "comunicare dintre utilizator și C" prin diversele manipulări,3 ca în cazul oricărui instrument (evident, acesta este mult mai complex). Am menționat, de la început, imensul rol al C în viața modernă și, desigur, nu se pot omite eforturile tehnicienilor de a ameliora performanțele sau de a satisface diverse cerințe formulate de beneficiari, ori aspecte ergonomice (legate de ecran de exemplu), prezentarea textului în dinamică, hipertextul, hipermedia, Internet-ul etc. Însă aș remarca șí cu privire la aceste inovații, dar
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
contacte personale pentru a obține studii, articole, interviuri, recenzii, texte literare, pe care le-au grupat în mod inteligent. Lectura numărului dublu al revistei se dovedește instructivă și atrăgătoare. Nu ne vom opri (deși am fi dorit să nu-l omitem pe Vladimir Tismăneanu, nici pe Livius Ciocârlie, nici pe alții) decît la o singură secțiune și anume la aceea intitulată Complexul polonez. Dialoguri, ispitiți de numele celor care stau de vorbă: Czeslaw Milosz cu Alexander Watt, Wojciech Karpinski și Leszek
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
dar nu și Cehia), Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Albania, Bulgaria, Grecia și Turcia europeană. În acest fel zona Europei de Sud-Est e atotcuprinzătoare, Balcanii fiind, aici, numai o subregiune. Dar exegeții germani deși includ Ungaria în Europa de Sud-Est, o omit din Balcani, deși, uneori, e însoțită de calificative care o fixează aici. Alți geografi propun ca în Balcani să fie considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd România (cu excepția Dobrogei) din acest spațiu. Ca și Grecia, unde
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
de proastă calitate, încovoiați și cu chipuri apăsate de deznădejde, extenuați de efortul de a procura mâncare, străbătând strada și viața terorizați de ger, de întuneric și de restructurările pe criterii politice; * Pentru că, în evaluarea distanței dintre "acum" și "înainte", omitem să luăm în calcul elementele care privesc calitatea vieții, elemente pe care nivelul de trai le incorporează cu obligativitate: cum se depozitează gunoiul, cât săpun și detergenți se folosesc pe cap de locuitor, cum arată străzile și drumurile, câte case
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
tot ceea ce era îmbibat de bine și frumos din lumea antică, căci este bine cunoscut faptul că acest cult al frumosului era prea înrădăcinat în acea lume, au augmentat acestea în mod fericit și așa le-au pus la îndemâna tuturor, neomițând însă a îndrepta, a face unele corecturi și precizări atunci când situația reclama acest lucru. Gândirea acestor luceferi ai științei, instrumentată variat și cuvântul lor ca mijloc de comunicare urmăresc progresul, epectaza, în cunoașterea deplină a puterii divine și a primirii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cazul românei se vede destul de bine că preocupările folcloristice și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe G. Baronzi sau pe M. Schwarzfeld, cu Practica și apropourile lui Cilibi Moise, citînd texte din Calendare sau reviste precum Comoara Satelor - se ajunge pînă la numeroasele contribuții românești la reviste internaționale de paremiologie (Proverbium) precum și la ultimele lucrări
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
lui Frankfurt cu plăcere și cu melancolie totodată: lumea, așa cum o vede el, e lucidă și stăpînă pe propria sa voință. Nu e aceasta o lume în care am vrea cu toții să trăim? Teoriile lui sînt utopice, dar numai dacă omitem să le citim în cheia eticii și a moralei. Să le recunoaștem, așadar, componenta normativă: nu sîntem, ci ar trebui să fim, făpturi capabile de discernămînt și de decizii consecvente cu identitatea noastră personală. Oare în România acestor zile, decizia
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
admite o "curiozitate exploratoare", un demers creator într-o diversitate de direcții, opunîndu-le un veto scolastic. Și încă, în derivație, o remarcă interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
evitându-se în acest fel competiția prețuri-salarii și tensiunile sociale aferente. În general, preocuparea cetățeanului este orientată obsesiv spre politică atunci când se confruntă cu necazuri, îndeosebi cu lipsuri și dificultăți în aprovizionare. Cum de marii strategi (sic!) ai tranziției au omis acest element esențial din savantele lor programe?! 2.Politica financiar-monetară defectuoasă este cu certitudine o altă cauză majoră. La început colaterală mecanismului economic absolvit de orice control, mai apoi punând în funcțiune pârghii care ori că gripează mașinăria greoaie a
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu inexact este și lunga evocare a d-lui Teodor Vârgolici A sosit ceasul, supraintitulată Din istoricul S.S.R. Nu e aproape nici o legătură cu SSR, dacă omitem două-trei acte de caritate ale fostei noastre organizații de breaslă din anii refugiului la Iași, începînd din toamna lui 1916. Evocarea enumeră pe acei scriitori care s-au înrolat, au fost răniți, au fost luați prizonieri sau au murit pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
colegiilor, structura școlii normale ar trebui revizuită radical. Asta pe de o parte. Pe de alta, comunicînd planul de învățămînt pentru noile-vechi licee pedagogice (de fapt, clase de pedagogic, neexistînd licee ca atare pedagogice, adică școli normale), onor ministerul a omis trei lucruri: pedagogia, psihologia și practica! La celelalte profiluri ale filierei vocaționale, primele două sînt opționale. A treia, nici măcar. Așadar elevii de la clasele de pedagogic se vor vedea cu începere de la toamnă privați de chiar esența școlii lor. Nu poți
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
divulgă prin ziare una dintre metodele preferate de slăbit: “Casa noastră are patru niveluri și, în consecință, scări pe care le urc și le cobor de câteva ori zilnic”. Eu o cred pe cuvânt, doar că am impresia că a omis niște lucruri în declarația asta. Anume că, la etajul IV, crăcit pe un fotoliu, tronează Elvis al României, Stiefan Bănici Juniuor. Câri reciti fliegmatic, scârbit și impierturbabil, urmitoarli vorbi: “Andreea, du-te până la parter și adu-mi și mie un
De ce slabeste Andreea Marin urcand scarile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19822_a_21147]
-
relaxat situația și să aleg dintre multe chestii nasoale ce-i mai puțin nasol. În timpul ăsta, în jurul meu, se dezvoltă adevărate obsesii pentru „hrana bio“. Unii își fac pâine în casă, ca să nu mai cumpere „d-aia plină de porcării“, omițând că făina din supermarket conține suficient de multe chimicale cât să nu fie cine știe ce „eco“. Alții merg până la a-și organiza a-ca-să, în sufragerie, chiar o mică moară, ca să-și macine ei, personal, grâul cumpărat de la țărani, omițând că și
Fitness-ul pentru găini, viitorul alimentaţiei „bio“ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19840_a_21165]
-
de porcării“, omițând că făina din supermarket conține suficient de multe chimicale cât să nu fie cine știe ce „eco“. Alții merg până la a-și organiza a-ca-să, în sufragerie, chiar o mică moară, ca să-și macine ei, personal, grâul cumpărat de la țărani, omițând că și solul în care a crescut grâul ăla a fost tratat. Nu prea există soluri netratate ever cu îngrășăminte chimice, iar dacă există, sunt foarte puține și neproductive. Nu există, practic, „bio pur“, ci doar diferite grade de „bio
Fitness-ul pentru găini, viitorul alimentaţiei „bio“ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19840_a_21165]
-
S.R.L. La această firmă, F.I.T. era administrator. În luna august 2001, Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș efectuează un control la sediul societății, constatând că nu se fac înregistrări complete în contabilitatea firmei, că o serie de venituri au fost omise de la înregistrare, că registrul contabil este incomplet, iar cinci dintre cei care își desfășurau activitatea acolo munceau „la negru”. De asemenea, s-a stabilit că timp de mai multe luni s-au desfășurat activități de producție în domeniul alimentar, fără
Agenda2003-17-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280951_a_282280]