KorAP: Find »[drukola/base=omnisciență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 >

206 matches

Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238

biochimice și bioinginerești sunt favorizate pentru „îmbogățirea” senzorială și emotivă, pentru sporirea și prelungirea sentimentului de fericire, pentru întârzierea sau eliminarea procesului de îmbătrânire etc. De asemenea, criogenia și transmigrarea minții într-un corp artificial devin exemple ale frizării nemuririi, omniscienței și omnipotenței. Astfel, imortaliștii profetizează „descărcarea” conținutului minții umane într-un computer, împreună cu amintirile, cunoștințele și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
unei minți umane se presupune fi conștiente și care ar trebui să rămână în subconștient. De asemenea, nu trebuie neglijat faptul că, la un moment dat, mintea umană nu poate să aibă decât un număr finit de gânduri, astfel că omnisciența postulată de transumaniști este o iluzie. Programul transumanist este criticat de asemenea și de pe poziții sociale, economice și politice (vezi Winner, 2003Ă, nu doar din perspectiva filosofiei minții. Un alt tip de critică a acestor forme de viziune trans-postumană, mult

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
perspectivă situată între discursul optimist de promovare a postumanului (și a transumanuluiă și critica extremă a acestuia. Așadar, recurgem la o critică a entuziasmului tehnoștiințific în diverse accepții ale acestuia, de la viața și inteligența artificiale la postulatele tehnologiste cvasireligioase ale omniscienței și ale nemuririi, dar și la o temperare realistă și pragmatică a criticii speculative de tip Virilio sau Baudrillard. Acest tip de postumanism critic moderat recunoaște necesitatea continuării finitudinii umane pentru supraviețuirea ființei umane în noi contexte existențiale. De asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
deplângerea acestei idei sunt ambele fenomene de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
amintire la afectivitate și moralitate. Postumanismul moderat denunță convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată, în omnisciență și imortalitate. Provocându-i atât pe apărătorii umanismului, care militează pentru integritatea umanului și a umanității în fața intruziunii tehnologiilor, cât și pe literații care resping cultura tehnologică, acest tip de postumanism este în același timp critic față de pretențiile exagerate și

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
avantajelor acestora, umanismul s-ar autoexclude pentru că ar evada el însuși din problematicile actuale și nu ar adopta o ideologie. Chiar dacă tehnologia computațională se presupune a augmenta capacitățile de acțiune ale omului și a susține pretențiile de nemurire și de omnisciență, reversul acestei concepții este încă mai dilematic: utilizarea acestei tehnologii deține un potențial al distrugerii subiectului uman și a viselor însele învestite în această tehnologie. Ceea ce speră omul a obține de la întrebuințarea pozitivă și constructivă a tehnologiilor informațional-comunicaționale poate să

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog RĂUFĂCĂTORULUI și FALSULUI EROU de la Propp și lui MARTE de la Souriau) se opune SUBIECTULUI. 2. În modelul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); (3) viziune din afară (similară punctului de vedere exterior; naratorul spune mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
exterior; naratorul spune mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală a NARAȚIEI cu naratul. ¶Cohn 1981; Genette 1983; Lintvelt 1981 [1984]; Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și CENTRUL NARAȚIEI. situație narativă auctorială [authorial narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE NARATIVĂ caracterizată de omnisciența unui NARATOR care nu participă la situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Povestea a două orașe, Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația narativă auctorială (auktoriale Erzählsituation) este unul din cele trei tipuri de

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324

comun și patriotismul de neclintit pe care le opuneau până acum dușmanului sofisticat tehnologic, ni se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet al tehnicii. Pe lângă omnipotența tehnologică, Pisica de mare împământenește ideea omniscienței Securității. Odată cu lovitura de teatru finală, când măștile cad, înțelegem că, de fapt, periculoșii spioni și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218

pe cât de discutabilă, pe atât de inutilă. Pentru că, așa cum observa Eric Marty, „autorul se află În insolubila situație paradoxală de a scrie pentru el ceea ce deja el știe”12. Dar știe autorul cu adevărat totul despre sine? Jurnalul e dovada omniscienței autoscrutătoare sau a nesiguranței, a ezitărilor? Dacă, declarativ, jurnalul e o consemnare, o luptă cu timpul trecut, În realitate el sondează În timpul paralel al biografiei subconștiente. Eul autoportretului rezumă, de fapt, structura jurnalului și, prin derivație, structura lumii percepută prin

[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

în raport cu proustianismul, ce relevă caracterul raționalist-artificial ("analitic" în sensul cel mai îngust) al "metodei" lovinesciene. Într-adevăr, autorul lui Bizu mimează autenticitatea pentru a înscena cât mai convingător procesul rememorării, preluând numai unele elemente de tehnică narativă (centralitatea eului, subminarea omniscienței, preeminența unui "subiect" ce-și asumă funcția narativă, ipostaziindu-se deopotrivă și ca "obiect" al investigației psihologice), însă fără a merge mai departe de atât. Raportându-se la imagini (fie că e vorba de percepții, fie de amintiri) ca la niște

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

opoziția; și ea, de asemenea, parțială). În judecata: Dumnezeu este infinit, faptul de a fi infinit îl "determină" pe Dumnezeu. Acesta devine, cumva, infinitul însuși. Dar despre Dumnezeu se poate predica și altceva, de exemplu, i se poate adăuga predicatul omniscienței, cel al atotputerniciei etc. Nici unul dintre aceste predicate nu epuizează spațiul virtualității "subiectului" Dumnezeu, dacă nu concentrează în sine, "semantic", toate celelalte atribute; decât, poate, dacă gândim într-o manieră spinozistă, afirmând că Dumnezeu posedă o infinitate de atribute, fiecare

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]