468 matches
-
suficient de mare încît să excludă întrutotul metafora. Etimologia sancționează însă în mod clar situația și exclude polisemia. De aici, rezultă că teoria polisemiei implică numeroase aspecte, care nu sînt întotdeauna observabile pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. IO POLITEȚE. Politețea reprezintă o constantă a comunicării umane, care înlesnește procesele comunicative prin procedee diferite de la o comunitate la alta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a face cu controlori omonimi. Fiecare controlor ar trebui să aibă forme omonime pentru fiecare termen acordat. Astfel, în lexicon ar exista un pronume tu de genul feminin și unul de genul masculin, omonime. Această analiză duce la redundanță și omonimii prea multe. Pentru fiecare termen care se poate acorda în mai multe feluri trebuie să presupunem forme omonime cu valori diferite ale trăsăturilor. 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) Pentru a evita omonimiile și redundanțele, putem considera că acei controlori
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
omonime. Această analiză duce la redundanță și omonimii prea multe. Pentru fiecare termen care se poate acorda în mai multe feluri trebuie să presupunem forme omonime cu valori diferite ale trăsăturilor. 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) Pentru a evita omonimiile și redundanțele, putem considera că acei controlori care permit două sau mai multe tipuri de acord sunt nespecificați pentru trăsătura respectivă. Astfel, pronumele tu este nespecificat pentru gen, iar genul referentului acestui pronume este precizat sau specificat de acord. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
baza a peste 400 de exemple de pe internet, adunate cu ajutorul motorului de căutare Google. Dintre toate afișările, au fost selectate primele 30 de exemple în contexte relevante (sintagma colectivă sau partitivă era în poziție de subiect, iar verbul-predicat nu prezenta omonimia 3 sg. = 3 pl. la prezent). Au fost incluse în cercetare următoarele tipuri de sintagme: (1) o serie de... / din... o mulțime de... mulțimea (de)... un grup de... grupul (de)... o grămadă de... un număr de... majoritatea + nominal în genitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genul neutru la plural. Există și pronume cu utilizare neutră, dar acestea nu au o formă morfologică specifică. Ele au aceeași formă ca pronumele feminine la singular - asta, o (Asta știam; S-o spui altcuiva, că nu te cred). Această omonimie cu femininul contrastează cu situația de la substantiv, unde neutrul singular se comportă ca masculinul singular în ceea ce privește acordul. În acest tablou general, sunt două întrebări mai importante care se pun în legătură cu neutrul din română: (i) Este neutrul un gen aparte sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantiv de genul neutru ar trebui să aibă și ele genul neutru. Însă adjectivul și ceilalți termeni acordați cu substantivul nu marchează formal decât masculinul și femininul. Absența unor forme speciale de neutru la termenii acordați s-ar datora unor omonimii generalizate: neutru singular = masculin singular; neutru plural = feminin plural. Prezența unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
posibilă problemă pe care o ridică această ipoteză este aceea că trebuie să admitem existența genului neutru la adjective, deși acesta nu este niciodată exprimat distinct. Ar trebui să admitem existența unor ononimii generalizate, iar acest lucru este problematic deoarece omonimiile sunt, de obicei, restrânse la anumite cuvinte sau clase morfologice. O altă problemă pentru această ipoteză o ridică sistemul pronominal. În general, limbile naturale tind să exprime mai multe opoziții de gen în sistemul pronominal decât în cel substantival (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu au forme speciale măcar pentru neutrul anominal, așa cum au alte limbi? (ii) De ce pronumele neutre anaforice folosesc forme de feminin singular în contextele anominale, dar forme de masculin singular în contextele anaforice, cu antecedent nominal? (ii) Ipoteza nespecificării Problema omonimiilor generalizate poate fi rezolvată prin analizarea substantivelor neutre ca lipsite de gen, așa cum a propus Farkas (1990). Am avea în vocabular substantive cu trăsăturile [f +f +sg], [f +sg], [f -f +pl] (sau [f +m +pl]156) și [f +pl
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
le-am aflat azi. e. Câte am învățat astăzi! e'. *Câte le-am învățat astăzi! Se poate ca diferențierea între cele două tipuri de pronume neutre să se fi produs prin presiunea internă a limbii, din nevoia de a înlătura omonimia dintre forme cu structură internă diferită. Pronumele cu antecedent nominal trebuie să aibă forma impusă de coreferențialite, masculin singular. În evoluția internă a limbii, pronumelor anominale li s-a atribuit o altă formă tocmai pentru a arăta că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
essentially a property of language use (or linguistic performance), while the (competence) grammar of agreement is nothing more than a system of constraints requiring certain token identities, and hence inducing compatibility of certain lexically specified information." (1994: 61). 18 Din cauza omonimiei f.sg. = n.pl. la nominativ, ambele glose sunt acceptabile, deci acordul participiului este ambiguu între formal și semantic. 19 Pentru exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din poziția de subiect se referă la acțiuni cu actant +uman. 115 Sunt atestate și exemple cu adjectiv (Să greșești e omenesc, www.de-blog.net), dar acestea apar prin migrarea unor termeni din clasa adjectivului în clasa adverbului (dată fiind omonimia dintre mulți termeni aparținând celor două clase). 116 Pe internet (pe forumuri) se pot găsi și exemple cu acord la persoana a III-a: Bad Boy Blue, Chelu și subsemnatul vă așteaptă provocările (forum.softpedia.ro). Trebuie să presupunem că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ergativ poate avea și alte valori cazuale, printre care instrumentalul (vezi infra, 4.3.1., pentru relația ergativ−instrumental în teoria localistă). Această situație este exemplificată de Dixon chiar cu limba avar, dar există și alte limbi care prezintă omonimia ergativ−instrumental: ngandi, warlpiri. În discuția despre relația dintre construcția ergativă și diateză, Tchekhoff (1979: 38) subliniază incompatibilitatea dintre cele două concepte. Autoarea condamnă interpretarea construcției ergative ca un tip de pasiv, argumentul cel mai important fiind lipsa opoziției activ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie există în sintaxă o trăsătură [− Argument extern], fie reflexivele nu sunt inacuzative (vezi supra, 5.3.3.2.). Embick (2004a: 154) nu este de acord cu propunerea formulată de Tanya Reinhart − reflexivele nu sunt inacuzative −, pentru că aceasta nu explică omonimia morfologică a celor două forme. În spiritul celei de-a doua explicații, Berea (1966: 568) arată că limbile romanice, inclusiv româna, continuă tendința latinei vulgare de a dezvolta construcțiile reflexive ale căror valori sunt uneori foarte precise, gramaticale, iar alteori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nash, Léa, 1998b, "À propos de être et avoir en géorgien", în: A. Rouveret (éd.), p. 171-135. Neamțu, G. G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, " Omonimia sintactică a participiilor românești", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 193−207. Niculescu, Dana, 2008, Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propos războiul din Irak: deja În 1970 americanul „cap de locuitor“ Înghițea anual un kilogram și jumătate de diverse „E“-uri, adică aproape trei grame zilnic, mai mult chiar decât strict necesara sare... „Sâmbătă cu prieteni“, 10 mai 2003 80. Omonimie Laboratorul mi-e plin de așa-numitele pahare Erlenmeyer, căci cu ajutorul lor Îmi câștig pâinea - neagră; à propos: e mai sănătoasă... Dar, În cârciumă, dau peste altele, din care vodca evadează, distilând, și doar vaporii de pe lângă perete mai condensează, creând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47 81. Aparențe O
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
I.P.B., CRIP, 125 127. [123] VUȘDEA, IOANA; BOIANGIU, ANA; BALEA, MARGARETA; ILIE, DUMITRU, Curs de limba română. Pentru studenții din anul pregătitor. învățămînt tehnic. 3. Coordonator: George Sanda, [București], [TUB], 1978, 335 p. (Ministerul Educației și învățămintului). [124] ZAHARIA, MARIA, Omonimia și sinonimia gramaticală-mijloace interne de predare a limbii române studenților străini, CRIP, 127-129. [125] ZUGUN, PETRU [Sub titlul comun: Concursul de admitere în facultățile de limba si literatura română] Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Iași, LLR, 4,nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
184] ȚICĂLOIU, ȘERBAN, Manualul de literatură româna pentru clasa a IX-a [de V. Gheorghiu, N.I.Nicolae, N.Manolescu și C.Otobîcu, Buc., 1979]. în: LL, nr. 1, 1979, p. 118-121. [185] UNGUREANU, DOINA, Ponderea exercițiilor pentru sinonimie, antonimie și omonimie în programa de limba română pentru străini, PredLRSS, 3, 79-88. [186] VASILIU-NEDELEANU, ADRIANA, Câteva remarci asupra creșterii fonematice și fonetice cu frecvența mare la vorbitorii de idiomuri arabe în momentul dobândirii limbii române, PredLRSS, [1], 55-59. [187] VĂCARU, CORNELIA, Clasificarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GEORGETA, Procedee experimentale în predarea limbii române ca limbă străină, DMod, 2, 1987, 21-26. [49] CIORICI, ION, Astfel de Marin Sorescu. în: BulID - Pitești, 1, 1987, p. 185-187. [50] CÎRSTEA, STAN, Capitolul Vocabularul limbii romane, lecția aIII-a: Polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, BulIȘD Pitești, 1987, 305-311. [51] COLESCU, MIRELA, M. Sadoveanu: Luarea Griviței. în: LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 25-26. [52] COLLEGIUM. Buletin de informare și documentare metodico-științifică. [Vol.] 2,3. Colegiul de redacție: Al. Andriescu, P. Filipescu, Al.Husar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sau descendentă, ce presupune asemă¬nări sau deosebiri ale ființei față de esența ei, considerată cunoscută. Aristotel ne precizează că ființa primește mai multe numiri, însă întotdeauna cu referire le un singur lucru și la o singură natură și nu prin omonimie. Ființa este astfel determinabilă întotdeauna analogic în raport cu un princi¬piu care este determinant pentru orice diferență de calitate, cantitate, loc, timp relație, însă și analogic, în raport cu esența ei. Putința de cunoaștere întemeiată pe analogie a fost și pentru tradiția scolastică
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ruta paratraheală dreaptă, dar și către partea stângă la ganglionii paratraheali superiori (ggl.2L), respectiv ganglionii 3a. Ganglionii prevasculari (ggl.3a) situați anterior de vena cavă superioară, sunt interconectați prin căi limfatice situate în lungul trunchiului brahiocefalic venos stâng, cu omonimii prevasculari din partea stângă (mediastinali anteriori), iar de aici drenajul limfatic se face către ganglionii scaleni stângi. Drenajul limfatic din segmentul apical inferior și lobul mediu urmează aceleași căi ca și limfa din segmentul ventral. Lobul inferior drept își trimite limfa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
permite generarea unei periferii stângi; intercalările de acest tip nu reprezintă deci dislocări ale nucleului verbal de tipul celor analizate în §4 infra. Să condițional este treptat eliminat de conjuncțiile condiționale de și dacă, cel mai probabil ca efect al omonimiei cu să subjonctival (Zafiu 2016). (38) a. că nu vom peri să vom crede meserere lui (FT.1571−5: 3r) b. iară, să ne vom bate cu Moldova, noi să lăsăm turcii (DÎ.1600: XXXII) c. Iară să nu veți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramatical; corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și neflexibile. Expresii și locuțiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozițiilor. Utilizări stilistice ale diferitelor părți de vorbire. Funcții
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corectă a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAȚIONALE Va fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ținând de istoria limbii în primul rând, diferite forme finite sau teme flexionare din flexiunea unităților lexico-gramaticale prezintă aceeași structură morfematică în dezvoltarea mai multor sensuri ale aceleiași categorii gramaticale. Morfemele corespunzând acestor sensuri gramaticale dezvoltă între ele relații de omonimie. Morfemele omonime care corespund unor categorii gramaticale distincte își fixează identitatea specifică în legătură cu termenii corelativi ai diferitelor opoziții categoriale: dezinența -i exprimă persoana a II-a singular, în flexiunea verbală, în opoziție cu -ă sau -e de la pers. a III
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]