337 matches
-
judeca economia decât în contextul general al științelor sociale, iar științele sociale în contextul general al cunoașterii omului și naturii. Spunem aceasta deoarece orice efort de raționalizare și optimizare se bazează pe legile sociale, care au același tip de evoluție, ondulatorie, fiind legate în mod nemijlocit, prin intermediul omului, de legile fizice. Azi știm că însăși comportamentul uman poate fi cuantificat și evoluat matematic prin intermediul calculului probabilistic și a legii numerelor mari. Asta înseamnă că omul, mintea umană, construcțiile minții umane, se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
context, în percepția noastră privind corespondența dintre legile lumii fizice și cele sociale. " Se poate afirma că ondulația ar putea avea un efect favorabil asupra vieții umane, asupra varietății vieții, ca și asupra societății în ansamblu, ținând cont că natura ondulatorie a multor procese din natură, de ritmurile biologice ale omului și poate de ritmurile necesare vieții sociale"871. În ceea ce privește tipologia ciclului economic 872, teoreticienii discută despre mai multe tipuri de cicluri, cu durate diferite, dar care, toate, se disting, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
din punctul de vedere al consumatorului. Viața unui produs, oricât de simplu, se întrepătrunde cu viața unei fabrici sau întreprinderi. La nivel macroeconomic, viața unui întreg ciclu se desfășoară între aceleași etape. Economia unei țări desenează, în timp, o mișcare ondulatorie, așa cum a descris-o Vasile Conta. Ciclurile economice sunt de mai multe tipuri, ele fiind determinate de o multitudine de cauze și producând o multitudine de efecte. Ele sunt "mișcări regulate ale activității economice"881. Ciclurile economice se prezintă sub
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Mises 904 detaliază punând în evidență cercul vicios al folosinței banilor de hârtie în slujba intereselor statului. Sigur, mecanismul ar fi simplu dacă ar consta doar din inflaționarea banilor discreționari. În fapt, realitatea este mult mai complexă și dinamica ciclică, ondulatorie a economiei, de asemenea mult mai complexă. În aceeași operă, autorul citat descrie efectele dezastruoase ale boom-ului economic, considerându-l din nou, în mod fals, o creație conștientă a acțiunii umane 905. Iată și soluția, după Mises: "Din situația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
căruia îi datorăm introducerea banilor și a randamentelor din economia financiară, în această ecuație a ciclicității economice și de apariție a crizei. Noul ciclu economic poate porni numai dacă depresiunea economică este oprită și economia se reașează în mersul natural, ondulatoriu, al vieții sociale și economice. O criză economică poate genera, dacă nu este combătută la timp, haos și dezordine economică, producând ceea ce numim anomia economică și apoi socială. O criză economică are în desfășurarea sa germenii noului început. Datorită contribuțiilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Ioan 16:33) 2. "DAR DIN DAR SE FACE RAI" sau IUBIREA SEMENILOR Garnitura lungă și grea, asemenea unei omizi păroase și zbârlite, s-a pus din nou în mișcare, la început încet, apoi din ce în ce mai iute, prin salturi buclate și ondulatorii de creatură fragmentată inelar, pe compartimente funcționale. Și iarăși gânduri negre și disperate ne bântuiau ființele noastre fragile și exponențiale sub forma unei întrebări de structură binară, ce cădea fulgerător și mortal la extremitatea șinelor de cale ferată, asemenea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Câteva forme ale comunicării nonverbale, gestuale, asemănătoare cu cele ale unui dirijor, le-am observat la tânărul învățător și am apreciat perfecta lor receptare și înțelegere de către copii. Ridicarea unei sprâncene, o privire scânteietoare sau încurajatoare, modificări ale fizionomiei, mișcarea ondulatorie a capului, închiderea sau deschiderea largă a ochilor, mișcările brațelor, înclinarea sau pendularea corpului ș.a. au alcătuit instrumentele nonverbale cu care tânărul învățător a lucrat impecabil. Din reflecțiile și stările sufletești care mă captivaseră, m-au adus la realitate cuvintele
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unități energetice și fotometrice. 1.1. Natura electromagnetică a luminii Din antichitate se cunoșteau anumite ipoteze privind natura luminii, însă nu aveau fundament științific. De abia în secolul al XVII-lea au apărut teoria corpusculară a lui Newton și teoria ondulatorie a lui Huygens. Principiul Huygens Fresnel: „Excitația luminoasă într-un punct oarecare poate fi considerată ca rezultat al interferenței tuturor undelor elementare emise de o suprafață de undă”. Christian Huygens (1629 - 1695). Fizician și astronom olandez. A studiat și și-
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
interferenței tuturor undelor elementare emise de o suprafață de undă”. Christian Huygens (1629 - 1695). Fizician și astronom olandez. A studiat și și-a dat seama de natura inelului lui Saturn. S-a ocupat de oscilații și a introdus studiul mișcării ondulatorii. A stabilit legile pendulului fizic și a reușit să adapteze pendulul pentru regularizarea mersului unui ceasornic (1657). A publicat în 1690 Tratatul despre lumină. În această lucrare a aplicat ideea pe care o cunoaștem sub numele de principiul lui Huygens
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cuante de energie luminoasă sau fotoni. Apoi, Einstein afirmă că lumina este de natură electromagnetică (afirmația lui Maxwell), dar că are un caracter dual, de undă și de corpulscul. Astfel: fenomenele de propagare, interferența, difracția și propagarea luminii, confirmă caracterul ondulatoriu al luminii, pe când fenomenele ca: efectul fotoelectric, Compton, emisia și absorbția luminii demonstrează caracterul corpuscular al luminii. 1.2. Mărimi și unități energetice și fotometrice Propagarea radiațiilor electromagnetice implică transport de energie și dau senzația de lumină, fapt pentru care
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminii aproape de 3 · 108 m/s = 3 · 105 km/s = 300.000 ?? ? fiind cea mai 203 mare viteză în natură. Pleada de cercetătorii care au determinat viteza luminii: Röwer (1675), Bradley (1727), Foucauldt (1868), Mickelson. Cap.2. Optica ondulatorie 2.1. Interferența luminii interferența luminii: compunerea (suprapunerea) în același loc (punct) a două sau a mai multor oscilații luminoase. Rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă a locului (punctului) unde are loc suprapunerea undelor luminoase. Sunt o sumedenie de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și S2. interfranja: distanța dintre două maxime sau două minime consecutive: ordinul de interferență: ? = ?? ? aflarea lungimii de undă a radiațiilor monocromatice: Cunoscându-se ?, i și D se poate afla lungimea de undă λ, confirmându-se caracterul ondulatoriu al luminii. Interfranjadepinde de D întrucât λ și 2l sunt constante. Dacă D crește, atunci și interfranja i se va mări și invers este valabil, adică dacă D se micșorează atunci și interfranja i se va micșora. Deoarece, interfranja poate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
că franjele sunt nelocalizate, iar interferența se numește interferență nelocalizată. Deci, cu ajutorul dispozitivului Young se determină lungimea de undă λ a undelor luminoase ce interferă și franje nelocalizate. Determinându-se lungimea de undă a undelor luminoase λ, se confirmă caracterul ondulatoriu al luminii. Dacă în cazul experimentului cu dispozitivul Young, se așează o lamă transparentă de grosime e, și indice de refracție n, se constată o deplasare a franjelor cu , însă interfranja i nu-și schimbă valoarea. schema interferenței cu lamă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vom folosi de formula incidenței normale de la lama subțire cu fețele plan paralele. Deci, pana optică împreună și cu alte dispozitive de interferență: dispozitivul Young și lama subțire putem determina lungimea de undă a undelor luminoase monocromatice, confirmându-se caracterul ondulatoriu a undelor luminoase. pana cu aer: două lame de sticlă cu aer între ele și care formează un unghi ascuțit α mic. În cazul acesta pierderea de semiundă ( ? 2 ) are loc la reflexia pe suprafața inferioară a penei. Pana
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
incidență pentru care raza reflectată este total polarizată și este perpendiculară pe raza refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea unde are loc polarizarea totală a razei reflectate. Cap.3. Optica corpusculară (fotonică) 3.1. Introducere În optica ondulatorie s-au studiat fenomenele de interferență, difracție și polarizarea luminii, confirmând caracterul ondulatoriu al luminii și nu se amintește din ce particule este alcătuită lumina când interacționează cu atomii și moleculele substanțelor. Fenomene ca: efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
refractată; n - indicele de refracție al mediului al doilea unde are loc polarizarea totală a razei reflectate. Cap.3. Optica corpusculară (fotonică) 3.1. Introducere În optica ondulatorie s-au studiat fenomenele de interferență, difracție și polarizarea luminii, confirmând caracterul ondulatoriu al luminii și nu se amintește din ce particule este alcătuită lumina când interacționează cu atomii și moleculele substanțelor. Fenomene ca: efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia și absorbția luminii se studiază tot în optică dar în acea parte a ei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fotoelectric, efectul Compton, emisia și absorbția luminii se studiază tot în optică dar în acea parte a ei ce se numește optică corpusculară (fotonică). Pentru a se explica fenomenele amintite și a stabili anumite legi, s-a renunțat la aspectul ondulatoriu al luminii, considerându-se că lumina se emite, se propagă și se absoarbe numai în cantități de energie numite cuante de energie sau fotoni. Pentru prima dată, noțiunea de cuantă de energie a fost introdusă de Max Planck în anul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
specifică fiecărei substanțe, numită frecvență de prag sau pragul roșu al efectului fotoelectric. 4. Efectul fotoelectric se produce instantaneu. Legile efectului fotoelectric au fost stabilite în mod experimental și la timpul respectiv nu au putut fi explicate pe baza teoriei ondulatorie asupra luminii (undelor electromagnetice). Planck în 1900 introduce noțiunea de cuantă de energie, afirmând că radiațiile electromagnetice (lumina) sunt emise sau absorbite din porții discrete de energie numite cuante de energie, iar energia unei cuante sau a unei particule este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
că pe lângă radiațiile de lungimea de undă egală cu a radiațiilor incidente, mai există și o altă radiație cu o lungime de undă mai mare, respectiv cu frecvența ν < ν0. Efectul Compton nu se putea fi explicat pe baza teoriei ondulatorii ci ulterior pe baza teoriei corpusculare a lui Planck, aplicându-se legii conservării energiei la interacțiunea unui foton (ν > ν0) cu un electron al substanței împrăștietoare (grafit): , unde hν0 este energia fotonului incident pe substanță, hν - energia fotonului împrăștiat, ??
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luminos, datorită reflexiilor multiple din interiorul sferei, acesta își pierde din energie și nu mai iese în exterior. 3.6. Ipoteza lui de Broghie: orice particulă în mișcare (electron, proton, atom) pe lângă comportare corpusculare, are în același timp și una ondulatorie. Cele două comportări ale oricărei particule se găsesc în relațiile , unde ? - lungimea de undă asociată particulei, h - constanta lui Planck, p - impulsul particulei, ? - energia unei cuante ce se aplică particulelor în mișcare, v și m sunt viteza și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pentru razele X, numai anumite valori pentru care are loc reflexia razelor X difractate și reflexia în sine se numește ”reflexive selectivă”. Șirul de valori ale unghiului ? se numesc unghiurile Bragg. 3.6.2. Microscopul electronic: aplicație a caracterului ondulatoriu a electronilor. schema microscopului electronic: Părți componente: S - sursa de electroni C - condensator Ob - obiectiv Ii - imagine intermediară ?? - lentilă de proiecție If - imagine finală E - ecran fluorescent La microscopul electronic puterea separatoare este mărită, întrucât lungimea de undă asociată
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
diversele rezultate experimentale. Era destul de neplăcut, pentru că modelul atomic Bohr-Rutherford dădea prima explicație substanțială a Tabelului periodic al elementelor al lui Mendeleev. Lucrarea de doctorat a lui de Broglie, „Investigații în teoria cuantelor”, conține afirmațiile de bază ale teoriei mecanicii ondulatorii. El pornește de la două articole pe care le-a scris în 1923. De Broglie se inspirase în parte din studiile de matematică efectuate în secolul al XIX-lea de William Rowan Hamilton pe teme de refracție, dar și din teoria
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Langevin, a înaintat formulă lui de Broglie lui Einstein, acesta i-a înțeles imediat importantă. „Citeșteo”, i-a scris Einstein lui Max Born. „Deși pare o nebunie, este foarte solidă”. Teoretic, ecuațiile lui de Broglie formează piatră unghiulara a mecanicii ondulatorii, dezvoltată doi ani mai târziu de Enwin Schrödinger. În ciuda susținerii lui Einstein, ideea lui de Broglie părea atât de bizară, încât inițial a creat foarte multă confuzie. Totuși, fizicienii americani, Clinton Davisson și Lester Germer, au înțeles esență lucrărilor lui
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
târziu de Enwin Schrödinger. În ciuda susținerii lui Einstein, ideea lui de Broglie părea atât de bizară, încât inițial a creat foarte multă confuzie. Totuși, fizicienii americani, Clinton Davisson și Lester Germer, au înțeles esență lucrărilor lui Schrödinger pe tema mecanicii ondulatorii. Experimentele lor de la Bell Telephone Laboratories din 1927, în care au examinat ce se întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de nichel, au confirmat teoria lui de Broglie. Ei au arătat ca electronii produc două fenomene caracteristice
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a științei franceze - amplasat în micul panteon al marilor fizicieni din această țară - de Broglie a scris foarte multe cărți, atât pentru uzul oamenilor de știință, cât și pentru popularizarea științei. A scris „Teoria cuantelor” în 1924, “Introducere în mecanică ondulatorie” în 1930, „Date ale fizicii noi”, 2 volume, 1941-1943. Unele au fost traduse în engleză: „Materie și lumina”, scrisă în 1937; „Revoluție în fizica”, în 1953; „Interpretarea actuala a mecanicii ondulatorii”, în 1964, iar la sfârșitul vieții, „Cuante, spațiu și
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]