944 matches
-
din cât știu, un hipermodernism, mai târziu preluând, între alții, chiar de la tainicii asasini islamici, de la procedurile șamanice paramodernismul; a izbutit, știm astăzi, numai transmodernismul. Theodor Codreanu spune, în lucrarea cu acest titlu, că el este, cel puțin, numai inspiratul onomastic (mai mult: "marca secolului XXI"), însă numai după ce, cum recunoaște, a citit Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolesco și s-a instruit, la logica dinamică a contradictoriului a lui Stefan Lupasco. Va trebui, totuși, necontenit amintit în cauză și brașoveanul Adrian Lesenciuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Din rețeta romanului, preparată după toate regulile literaturii de consum, nu lipsește povestea de dragoste. Cupa de cucută (1994), unde pot fi citite „debordantele realități absurde ale totalitarismului în variantă Ceaușescu” (Mircea Opriță), este o distopie inutil încifrată. „Cheia” (camuflarea onomastică), probabil o remanență a unor reflexe create de vechiul sistem, îneacă parțial forța reală a distopiei. Tema fantastică - trecerea dintr-o lume în alta - este aici mai curând o soluție narativă decât semnul unui interes coerent pentru acest regim ficțional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
-i sugerez că prin vene le mele curge de mult și sânge străin. -Ce contează numele? l-am întrebat eu zâmbind. -Poate uneori mai contează sau poate că este o simplă prostie. -Ba nu, eu cred în semnificațiile ascunse ale onomasticii fiecăruia dintre noi.Apoi îmi dădu niște exemple din literatura franceză, încEpând subit să vorbească o franceză cu accent. I-am răspuns la rândul meu: Oui, bien sûr.Mais pas tout à fait sAns consequences. -Deci vorbești și dumneata franceza
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
-s mai ieftine!... Da' bine că-s sănătoase toate trei! Să-i duc niște flori și să-i spun că-s bucuros: "Știi, fete voiam, dar mă gîndeam că..., să nu fii tu tristă". Chestie psihologică. Să-mi împrumuți dicționarul onomastic, să aleg două nume de fată, două frumoase, să nu-mi fie jenă să le pronunț nici în casă și nici în lume, că eu, uite, ba nu, că haina mea de fîș e la Radu, am o pagină doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în Țara Severinului, altfel spus în Oltenia de astăzi 11. Raționamentul lui are în vedere sosirea armatei cruciate din Ungaria spre sud care, în ochii istoricului român, trebuia să se facă pe traseul oltean. Un alt argument este de natură onomastică - referirea la „Vadul Cumanilor“ -, dar N. Iorga a relativizat importanța acestuia, arătând că actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a criteriului pe baza căruia putea fi identificată „naționalitatea“ negustorilor din Imperiul roman. Numele? Limba? Statul roman circummediteraneean a fost un conglomerat etno-lingvistic, încât, așa cum afirma tânărul istoric, „este aproape cu neputință“ să se determine originea comercianților doar pe baza onomasticii epigrafice 20. El aprecia că, pentru a deosebi într-o inscripție grecească sau latinească un „roman“ de un „grec“ sau de un „barbar“, „hotărâtoare va fi - singură - limba“21, iar pentru a distinge romanii și italicii autentici de cei imigrați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
roman; III. „grecii veritabili”; IV. orientalii de diferite origini, dar aparținând sferei culturale grecești 23. După cum se poate observa, Pârvan îmbina criteriul etnogeografic cu cel juridico-cultural. Dificultatea stabilirii „naționalității“ diverșilor negotiatores din provincii este o chestiune pe care studiile dedicate onomasticii din Imperiul roman n-au Louvain“, Louvain-la-Neuve, 21, 1988, p. 20-21; idem, The Barbarians Speak. How the Conquered Peoples Shaped Roman Europe, Princeton, 1999; B. Cunliffe, op. cit.; C. Feuvrier-Prévotat, Echanges et sociétés en Gaule indepéndente: à propos d’un texte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Deniaux, Les gentes de Délos et la mobilité sociale à Rome au Ier siècle av. J.-C.: l’exemple de Marcus Seius et des Seii, în Les Italiens dans le monde grec..., p. 29-39. refuzând orice credibilitate numelui, întrucât formulele onomastice variază după epoci; prin urmare se apreciază că demersul bazat pe studiul numelor n-are nici o bază științifică 29. Această atitudine a fost temperată de contribuțiile mai recente, care, paralel cu recunoașterea necesității cercetării originii geografice a diferitelor gentes, sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
temperată de contribuțiile mai recente, care, paralel cu recunoașterea necesității cercetării originii geografice a diferitelor gentes, sugerează ideea că, din punct de vedere al dispersiei acestora, importantă este observarea tendinței generale 30. Diversitatea opiniilor formulate reflectă dificultățile ridicate de studiul onomasticii din statul roman, dificultăți resimțite, cum am arătat deja, și de Vasile Pârvan. Cel puțin pentru spațiul romano-italic, dar și pentru alte zone, dincolo de secolul I d.H. este dificil de urmărit prezența italicilor și continuitatea diverselor gentes. Așa cum au arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru spațiul romano-italic, dar și pentru alte zone, dincolo de secolul I d.H. este dificil de urmărit prezența italicilor și continuitatea diverselor gentes. Așa cum au arătat specialiștii, cauzele sunt multiple. Astfel, pentru epoca republicană responsabile sunt mai ales înnoirea constantă a onomasticii, „tendința de unificare a dreptului privat în Italia anterior războiului social prin adoptarea dreptului roman în cetățile latine sau aliate“31 și generalizarea cetățeniei în peninsulă prin lex Iulia de civitate latinis (et sociis) danda din 90 î.H., lex
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 209-289; Y. Thomas, op. cit. • D.S. Samsaris, L’épigraphie et l’onomastique de la province romaine de Thrace (sa partie grecque actuelle), în „Dodoni“, 17, 1988, 1; A.B. Tataki, Ancient Beroea. Prosopography and familiale, a relațiilor dintre persoane, a formulelor onomastice mixte, restituindu-se, pe cât posibil, situațiile și ierarhiile sociale și evidențiindu-se exemplele de mobilitate în interiorul și exteriorul grupurilor 36; extinderea documentației și analizei la distribuția comercianților de diferite etnii în toate zonele Imperiului, la rolul jucat de aceștia în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în Patul lui Procust. Tănase Vasilescu nu mai amintește prin nimic de afaceristul venal și analfabet din primul roman, fiul său fiind, biologic și spiritual, un ins superior. În linia aceleiași ipoteze a reabilitării paterne se înscrie și argumentul onomastic. Eroul din Ultima noapte... are un nume foarte asemănător cu cel al lui Constantin Gheorghiu, prezumtivul tată al lui Camil, colonel cu grad de general de brigadă și participant la Războiul de Independență. Dacă presupunerile scriitorului, bazate pe cercetări asidue
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vocabular în toate etapele de i) predare / învățare a romanei ca limbă-țintă, DSAP, 1985, 35-43. [68] FLOREA, MELANIA, Unele aspecte privind predarea-învățarea românei ca limbă străină cursanților de nivel intermediar, PLRS, 1985, 19-24 [69] FRĂȚILĂ, VASILE, Importanta dialectologiei și a. onomasticii in formarea profesorului de limba și literatura română, LL, nr. l, 1985, 110—120. [70] GAFENCU, M1HAI, Considerații metodice privind lecțiile de cultivare a limbii, înv LicTehn, 33, nr. 10, 1985, 21—23 [s.t.c.: în sprijinul predării-învățării limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
noutățile susținute de Luther sunt prezentate ca niște maladii susceptibile de a ucide corpul catolic? în altă parte, o reprezentantă a etnologiei ebraice ține morțiș ca Montaigne să fie considerat evreu de origine portugheză îmarrane) și argumentează: etimologic, Eyquem aparține onomasticii iudaice. Astfel Montaigne fiind evreu și La Boătie de asemenea, asta ar explica prietenia lor... Eseurile ținând de tradiția hermeneutică evreiască, umorul filosofului n-ar fi decât evreiesc îchiar dacă iudaitatea se transmite prin mamă iar mama lui Montaigne era
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ciobănești Românești [câini ciobănești] Pentru obținerea acordului, aveți nevoie de o semnătură de la judiciar [departamentul/sectorul judiciar] Tânăra urmase o postliceală sanitară [o școală postliceală] Sala de periodice nu este accesibilă azi [publicații periodice] Își serbează onomastica destul de restrâns [ziua onomastică]. Contextelor anterioare, în care apar adjective categoriale, le adăugăm un exemplu de adjectiv calificativ, flagrant din structura inițială flagrant delict: Reșițeanul a sesizat procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care au realizat un flagrant ("Gândul", 2006) În baza unor informații furnizate de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
face Diderot în Jacques Fatalistul când îi prezintă cititorului posibile destine ale personajului său. Nu vom intra în această discuție de mare tehnicitate. Prin prisma discursului literar, substantivul propriu se află la răscrucea mai multor problematici. Mai ales cea a onomasticii literare, adică a interpretării pe care o dăm alegerii substantivelor proprii într-o anumită operă: de ce soțul Emmei se numește "Bovary" și prietenul lui Pécuchet, funcționărașul, "Bouvard"? Ar putea prezenta interes și mai ales aici relațiile care se stabilesc în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Singura lor ocupație pare a fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică (poezia pastorală a lui Teocrit sau a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
6. Idem, Francesco Petrarca, Editura Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor de Ion Pascadi, Editura Meridiane, București, 1969. 10. Bergin, Thomas G., An Introduction to Boccaccio, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând că nepoțelul nu e din sângele acestuia, el depășește impasul, resemnându-se a se abandona unei duble iluzii onomastice. Cu tot arbitrarul situațiilor, cu toată dificultatea, dacă nu imposibilitatea de a trece drept reale atitudinea unui maniac, fie și senil, și pe cea a unui om relativ tânăr, care duce, fără nici un temei, abnegația până la martiriu, piesa a repurtat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers al străzii provinciale, iar unele dintre ele sunt grave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Quarterly”, publicație a Societății Anglo-Române, în paginile căreia se vor întâlni semnăturile lui N. Iorga, Gh. Brătianu, George Fotino, Ion Pillat, Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Cella Delavrancea, Milița Petrașcu ș.a. După manifestația anticomunistă și antisovietică desfășurată în 1945 de ziua onomastică a regelui și al cărei principal organizator a fost, urmărit de agenții cominterniști ai Anei Pauker, amenințat cu moartea, trece în clandestinitate. Un an mai târziu părăsește țara la bordul unui avion, în condiții dramatice, nu înainte de a tipări sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
straniului scriitor-pușcăriaș: intrigant politic, hoț, escroc, violator, Thomas Malory a petrecut în închisoare opt ani, scriind, în detenție, texte de-o înălțătoare, incredibilă puritate a ideii. Prin urmare, el ar sugera imaginea unui gentleman-cambrioleur în descendența lui Arsène Lupin. Realitatea onomastică ar putea fi, însă, mai puțin spectaculoasă, departe de speculațiile și ascendențele culturale: „Marlowe House” era numele unei clădiri din Dulwich, cartierul londonez unde Raymond Chandler își făcuse studiile. Așadar Mallory, Marlow, Marlowe. Dar, chiar înaintea lor, există un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în profundă suferință: ce fel de raporturi poți dezvolta cu o lume care se destramă de îndată ce o atingi? Detectivul ar putea nici să nu aibă un nume (folosirea persoanei întâi l-ar fi putut lesne dispensa pe Chandler de povara onomastică), într-atât de exterior rămâne întregul său balet mecanic față de viermuiala rapacității ce-l înconjoară. În contrabalans, Marlowe este posesorul unei stricte „conștiințe private” - de fapt, un set de reguli care-l ajută să supraviețuiască încercărilor brutale ce alcătuiesc însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]