260 matches
-
performanța școlară să nu aibă prea mult de suferit. Copilul este înzestrat încă din momentul nașterii cu potențialități caracteristice omului. Dar aceste potențialități se realizează numai în condiții adecvate de mediu, sarcinile pe care individul le îndeplinește în cursul dezvoltării ontogenetice devenind forțele modelatoare ale potențialităților sale. Acolo unde mediul nu creează sarcini corespunzătoare, nu formulează noi cerințe, nu impulsionează și nu stimulează dezvoltarea intelectului, gândirea copilului nu- și dezvoltă integral posibilitățile de care dispune, nu-și atinge formele superioare de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și comportării ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul științelor experimentale. Filozofii științei care apreciază că o asemenea evoluție ar constitui un element esențial al maturizării acelor discipline biologice care cercetează dezvoltarea ontogenetică și filogenetică nu-și pot susține punctul de vedere decât prin considerații de principiu. Pe cercetător nu-l interesează însă, în primul rând, cum ar fi de dorit să se dezvolte cunoașterea științifică, ci cum poate ea efectiv să progreseze
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Acum un sfert de secol a trecut în neființă epistemologul elvețian Jean Piaget. Născut în 1896, a avut o bogată activitate universitară în Franța și Elveția, predând psihologie, sociologie, genetică și psihologie experimentală. A efectuat cercetări și studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenței la copii și a fondat epistemologia genetică. A scris câteva sute de articole și peste 60 de cărți, cele mai cunoscute fiind „Nașterea inteligenței“, „Formarea simbolului la copil“, „Introducere în epistemologia genetică“, „Biologie și cunoaștere“, „Logica și cunoașterea
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
avea la rândul lor, când devin părinți, adesea copii atașați nesigur. Teste specifice pot prezice cu un înalt grad de probabilitate tipul de atașament pe care viitorul copil îl va avea, în funcție de tipul de atașament propriu mamei În decursul dezvoltării ontogenetice s-au găsit corelații semnificative între calitatea atașamentului la copii de un an și psihopatologia la vârsta de 10 ani.. Cercetări recente au demonstrat de asemenea corelații serioase între atașamentul sigur și stabilitatea psihică, respectiv între atașamentul nesigur și deranjamente
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
poate apropia de ea, nu oricine poate, c o m p e t e n t, vorbi de ea. Antichitatea este o funcție a culturii (moderne, postmoderne, cum vreți să-i spunem, nu aceasta ne interesează). Un dat filogenetic repetat ontogenetic. Ne-am născut antici. Creăm azi o Europă, unită în diversitatea ei, a culturii contemporane, cu genele moștenite ale primei Europe unite: moarte efectiv în Istorie, vie latent în noi. Cultura clasicismului greco-latin, oferită în eșantioane de poliedricele eseuri gramatopoliene
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
a mitologiei, religiei și a reflexelor în literatură. Dar cercetarea consideră visul mai mult decît un simplu subiect de istorie literară: visul este "un mecanism homeostatic menit să protejeze ființa", provine dintr-o "necesitate structurală a ficțiunii, ca o condiție ontogenetică", resemantizarea produsă în reprezentările sale pune problema unei gîndiri onirice sau a unui mesaj formulat într-un alt limbaj decît cel diurn, structurat logic. Visul poate influența ca scenariu a ceea ce va fi (și autorul realizează o trecere succintă prin
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
of, logica somnului!, o dată mai mult nesperatul. Mi-am închipuit, Marina, mi-am închipuit, și nu vreau să mă cert, căci am vorbit deja cu don Fulgencio despre el. Embrionul trece prin toate fazele prin care a trecut specia, procesul ontogenetic reproduce filogeneticul, este primul infuzoriu, abia apoi mamifer inferior după... Umanitatea a trecut prin fetișism; trece prin fiecare om. Eu mă însărcinez să-l scot mai înainte din această stare, transformând în potențe ideale actualele sale fetișuri. Vorbește-i deBau-bau
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ANATOMIE CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE PAULA DROSESCU ȘTEFAN TOADER INTRODUCERE Anatomia omului este știința care se ocupă cu studiul formei și structurii corpului uman în dinamica ontogenetică și funcțională. Obiectul de studiu al anatomiei este sistemul biologic reprezentat de om. Anatomia omului face parte din grupa disciplinelor medicale fundamentale. Cuvântul anatomie derivă de la “ana” de origine latină și de la “temnein” de origine greacă ambele având aceeași semnificație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2. Dinamica excelenței la adolescență - F. Mönks Excelența este văzută de profesorul Franz Mönks (Ibidem, pp. 40-44) ca o extensiune a modelului elaborat de Renzulli, prin plasarea acestuia în context social și prin conferirea unei dimensi uni dinamice în raport cu dezvoltarea ontogenetică. Dezvoltarea în adolescență este interpretată holist, ca fiind determinată de o rețea dinamică de situații biologice, sociale, istorice și culturale, în care orice modificare asupra unei componente are efecte asupra tuturor celorlalte la mai multe niveluri. Adolescenții, prin specificul vâr
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
școala sunt cele trei zone care alcătuiesc lumea adolescentului. Pentru obținerea performanțelor înalte, familia trebuie să în trețină o atmosferă suportivă, relații apropiate, prietenești, să se implice în viața școlară a adolescentului, să manifeste atitudini pozitive, valorizatoare. Adolescența este stadiul ontogenetic în care individul dotat realizează cel mai mult diferențele de potențial dintre sine și majo ritatea celorlalți. Persistă încă ideea că dotații își fac greu prieteni, sau sunt izolați, dar aceasta depinde și de trăsăturile de personali tate și de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
modelului introdus de Carmen Crețu (1997, pp. 54-66) este succesul global, „reflecție a reușitei perso nale, a culmilor ontologice la scară individual-umană, a ceea ce are mai valoros individul ca entitate hipercomplexă și unică, la un moment dat al parcursului său ontogenetic”. Modelul, prin finali tățile sale pedagogice, pledează pentru o concepție integrativă de asistență educațională a dotării intelectuale înalte și talentului in telectual și intenționează să facă un pas către o evaluare globală a excelenței individuale, de orice nivel ar fi
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
presus de liberul lor arbitru, că nici zeii, nici oamenii (ca deținători ai puterii) nu au cum să se opună facultății gânditoare a indivizilor. Religia lui Socrate a fost cel mai Înalt gest de orgoliu pe care l-a comis ontogenetic filogeneza. Toate revoluțiile Încearcă să refacă religia socratică, trădând-o. Astfel, În istorie, se mai elimină din când În când câte o sosie a lui Socrate. Dar nu toți au forța să moară pentru o idee, acceptând să piardă liberul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care, la repezeală, prietenii foloseau doar o prescurtare ce te îndepărta, în mod nedrept, de original. Căci Maca nu era doar, așa cum îi arătau statura înaltă și părul sârmos unindu-se cu barba într-un fel de glugă, un om ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unghiilor [71];sindromul Leser-Trelat: keratoza seboreică multiplă. FORME CLINICE ÎN FUNCȚIE DE LOCALIZAREA TOPOGRAFICĂ Trei sferturi dintre adenoarcinoamele pancreatice se localizează în pancreasul proximal (cefalic), iar restul de 25% la nivelul corpului și cozii [72]. Cercetări recente au evidențiat faptul că diferențele ontogenetice cunoscute între cele trei segmente anatomice ale pancreasului conduc la diferențe importante în ceea ce privește componența celulară, irigația, drenajul limfatic și cel venos, inervația, conținutul în țesut grăsos. Aceste diferențe determină nu numai o gamă diferită de manifestări clinice, dar au repercusiuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
și consecințe ale depresiei la copii și adolescenți, să se țină cont de conceptele de multifinalitate și echifinalitate. Autorii vorbesc, de asemenea, despre necesitatea de a lua în calcul procesele „potențatoare și compensatorii” de la toate nivelurile de influență, de la dezvoltarea ontogenetică timpurie (dezvoltarea timpurie a sistemelor fiziologice de arousal a capacității de reglare și a relațiilor de atașament) până la influențele de micro-, exoși macrosistem asupra evoluției depresiei. În cadrul unui asemenea model, spun autorii, intervențiile pot fi concepute în funcție de nevoile specifice stadiului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta se constituie pe baza dezvoltării aparatului fonator și pe măsura obiectivării structurilor limbajului. Din punct de vedere ontogenetic, limba precedă limbajul, prezentându-se ca o realitate obiectivă, pe care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta se constituie pe baza dezvoltării aparatului fonator și pe măsura obiectivării structurilor limbajului. Din punct de vedere ontogenetic, limba precedă limbajul, prezentându-se ca o realitate obiectivă, pe care individul trebuie s-o cunoască și s-o asimileze pentru a putea intra în relație adecvată de comunicare cu semenii. Din punct de vedere instrumental- funcțional, limba constituie o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și în mod rațional simplificată. Ea se referă la a 7-a schemă de bază a modelului structural și funcțional al schemei (Socio-, eco- și somato-) psihopatologice. Primele 6 scheme de bază sunt cele de teritoriu, situație, poziție, prezență, dezvoltare ontogenetică și tratament. A 7-a schemă permite înscrierea fiecărei entități patologice în raport cu procesele fundamentale care o informează și care se înscriu între două extreme opuse și complementare (patologice) înconjurând sfera normalității. Aceste procese se împart în: a) Patru sincronice: - starea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
vorbește în zilele noastre mult și mulți factori sunt implicați în realizarea ei. Între aceștia familia ocupă locul de bază. Unul dintre parametrii care trebuie avuți în vedere în activitatea de educație este vârsta copilului. Aceasta sau stadiul de dezvoltare ontogenetică, cum i se mai spune în literatura de specialitate, are anumite particularități, trăsături, care trebuie luate în seamă de către părinți și toți cei ce fac educație copiilor, dacă doresc să muncească cu succes. Tactul pedagogic, care se recomandă cu atâta
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
1. factorii care o formează - enumerându-i în ordinea firească aceștia sunt: familia, școala, biserica, instituțiile de cultură, grupul; 2. căile și mijloacele prin care se realizează educația morală vor fi stabilite în funcție de factorii care o desfășoară și de nivelul ontogenetic (vârsta) la care se face educația; 3. metodele de educație morală care sunt diverse și utilizate tot în funcție de vârstă: exemple care se împart în directe (părinți, colegi, prieteni, profesori) și indirecte (filme, literatura, biografia unor personalități), convorbirea, povestirea (folosită la
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
Rosenzweig. S. Freud susținea teza agresivității înnăscute, potrivit căreia instinctul de agresiune și expresiile sale sunt independente de condițiile social-economice; consecvent tezelor sale sexualiste, S. Freud afirmă că: „privilegiul din relațiile sexuale” este suficient ca să alimenteze egoismul, invidia, ostilitatea, ura. Ontogenetic, geneza conexiunii între „frustrație”, „agresivitate” și „frică” a fost căutată de S. Freud în ineracțiunile „mamă-sugar”: mama este întotdeauna un „obiect” care are, în același timp, caracteristicile unui factor frustrant și a unuia gratificant; întreaga viață a sugarului depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de conflictele intrapersonale, de jocul dintre elementele și forțele intrapsihice (cum ar fi: „pulsiunile”, „procesele dominante”, „tendințele direcționale” ale individului), considerând „personalitatea” ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
multe etape, care se interferează, mai mult sau mai puțin, la fiecare copil. Vom face descrierea succintă a specificului fiecăreia din etapele prezentate de J. Piaget, deoarece ele sunt esențiale pentru înțelegerea felului cum se constituie „sentimentul culpabilității” în evoluția ontogenetică a copilului. Într-o primă etapă, care se desfășoară pînă la 7/8 ani, autoritatea primează față de justiție; altfel spus, justiția este subordonată autorității adulte. Drept urmare, gândirea morală teoretică a copilului ascultă de principiile rezultate din respectul unilateral („morala eteronomiei
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Întemeindu-se pe această idee, Freud a formulat concluzia că liniile directoare ale caracterului unei persoane se stabilesc la trei ani, ceea ce a stîrnit, pe bună dreptate, numeroase obiecții (22, p. 213). Primii ani au, într-adevăr, importanță în dezvoltarea ontogenetică, dar nu hotărîtoare. Ce consecințe pedagogice decurg din aceste particularități (freudiene) ale copilăriei? Dacă ființa umană, de la cea mai fragedă vîrstă, este dominată de instincte, a căror manifestare nu este încurajată de societate, se impune constituirea timpurie prin influențele mediului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dependentă de cauzalități și deschisă cîmpului aptitudinilor sale". Pentru a descrie acest nou nivel de realitate, Revardel introduce noțiunea de actuație de sine: "Actuația de sine capătă sens în intemporalitatea ființei, adică în faptul că ființa, independent de istoria sa ontogenetică psihoafectivă, posedă de la început, din germene deja, ansamblul datelor care îi fundamentează însușirile, capacitățile, facultățile, îndeosebi în ce privește intimitatea afectului său. Dar ființa își exprimă datele în termeni de actuații de sine numai în măsura în care istoricitatea dezvoltării psihoafective îi permite înflorirea pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]