492 matches
-
abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul său: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, fiind sleiți de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos; li s-a servit saramură în loc de apă; ținuți dezbrăcați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să sărute
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos, li s-a dat saramură în loc de apă, iar apoi excremente; ținuți dezbracați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
noaptea în sala de mese prin bunăvoința personalului. Pereții albaștri și o fotografie cu băile de la Govora compuneau peisajul sumar. Era cald. Calorifere care duduiau. Cald. Foarte cald. Vorba lui Danny de Vito, dacă scuipai pe cineva, riscai să-l opărești. Scriam printre băltoace de ciorbă pe care le ștergeam cu colțul pijamalei scămoșate. Și doctorii mă priveau îngăduitori. Parcă vrând să vadă dacă dă vreun rezultat metoda asta a mea. Scriam pentru a nu mai sta lungit în pat. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai mare preț pe un kil de carne. Un litru de ulei. Ceva serios. Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ACI (aici), ATOLO (acolo), descopeream un alt personaj al familiei, TOLO (televizorul), ca și altul mai puriu din Galaxia Marconi, ADIO (radio). O frază pe care am rostit-o atunci însă merită un comentariu mai aparte: MAMAIE BAIE COCO (mamaie opărește cocoșul). Adică moartea îmi era descrisă eufemistic. Cocoșul acela nu murea. Pur și simplu, era îmbăiat. Era mai bine să fiu ferit de, cum să spun, realitățile crude ale vieții. Trebuia să știu cine e BOBBY (din Dallas), să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
repede o înghițitură de apă și se gândea imediat la familia lui ca să prindă putere ca și cum acest simplu contact mental ar fi fost suficient să declanșeze în complicatul organism uman o formidabilă energie atomo-nucleară. Lichidul ăsta răsuflat, incolor și inodor, opărit de puternica arșiță a zilei, era echivalentul apei vii din basmele noastre, apă capabilă să revitalizeze slăbiciunea corpului uman, ba la atingerea ei cel mort învia din nou la viață ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Sub arșița nemiloasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cea mai mare și căldura lui devine insuportabilă, mă întorc acasă. Totul, în jurul meu, pare să se fi pietrificat de zăduf. Nu aud nici măcar zgomotul acela iritant al insectelor. Aerul încins se lichefiază în tentativa de a se răci, curgând opărit în apa mării. Unul în doi Numai prin ea pot să-mi sondez toate pliurile eului. E ca și cum te-ai cufunda adânc în bulboana memoriei, ca să dezgropi alarmat câte o mică parte din comorile copilăriei. Acum știu că nu mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
m-am repezit la el și am început să plâng în hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-am făcut eu? Mama m-a luat în curte, a adus repede un lighean, a pus la foc apă pentru a-l opări și-l curăța de pene. N-a durat mult și bobocul a devenit o friptură foarte delicioasă. Când tata a venit de la primărie să servească prânzul, nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne spunea, mie și Oltei, cu o zi înainte să culegem de pe haturi flori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două sau chiar trei ori, cu săpun (de casă). Pentru clătit, le duceam la râu, tot cu tărăboanța. Luam iarăși maiul și scăunelul și le băteam, până ce ieșeau albe ca zăpada. Acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din măsele. Iar uneori, cînd enervarea e prea mare, își împinge capul în față într-o poziție agresivă: fruntea i se încrețește, ochii i se bulbucă, gura i se rotunjește dînd drumul cuvintelor într-un fel de parcă acestea i-ar opări buzele. *„-Ce faci? - Citesc. - Nu scrii? - Ți-am spus doar: citesc!” Mă privește nedumerit. El crede, probabil, în scrisul continuu. *A.: „Nimeni nu te crede deștept, cînd te vede cum trăiești!” Norocul meu e că nu mă strădui pentru asta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jucăuș și neastâmpărat și chiar și foarte obraznic. Și odată cum jucam și mă învârteam ca un titirez, am căzut într-un știob 9 cu lături pentru porc, în zoi până la gât. Noroc că n-a fost ferbinte, că mă opăream tot, biata mamă m-a scos, m-a spălat și mi-o dat altă cămeșă și nu m-a bătut. Odată am făcut o șura mică și am stricat multe cue. Și mama o spus: Când a veni tatătu, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
degradează mai repede la legumele și fructele verzi (clorofila) și roșii (antocianii), iar cel mai puțin degradanta este culoarea galben portocalie dată de pigmenții carotenici. arome, care se volatilizează în special la țesuturile lezate sau la produsele, care au fost opărite o perioadă îndelungată. -gustul stabil; unele operații tehnologice incorect efectuate conduc la diferite defecte de gust: gust de fan, ce apare la produsele neopărite, gustul metalic la cele congelate lent, gust amar la vinete tocate și castraveți. consistentă, care se
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
protecția muncii 4 Opărire -igienizează cuva cazanului -deschide robinetul de evacuare a condensului -introduce apă în cuva cazanului -închide robinetul de evacuare condens și descide robinetul de alimentare cu abur -alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul descarcă produsul dup/ terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului respectă normele de igienă și protecție a muncii. 105 Grupa: Numele și prenumele studentului:................................... ...... Numele și prenumele studentului
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Execută opărirea legumelor rădacinoase -igienizează cuva cazanului deschide robinetul de evacuare a condensului -introduce apă în cuva cazanului -închide robinetul de evacuare condens și deschide robinetul de alimentare cu abur -alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul -descarcă produsul după terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 min. 2 Respectă normele de protecția
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul său: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, fiind sleiți de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos; li s-a servit saramură în loc de apă; ținuți dezbrăcați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să sărute
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos, li s-a dat saramură în loc de apă, iar apoi excremente; ținuți dezbracați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
apoi și ea la Sfânta Duminică; dar și aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie și prostește. În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum ia lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cocoș, am plecat prin sat să găsesc un cocoș mare mare, cum mi-au cerut. m am întors acasă cu cocoșul achiziționat, ei au fos t mulțumiți și mi-au spus gut, gut... Solicitată, mama a pregătit îndată un lighean, opărește cocoșul, iar ei îl pârjolesc la flacăr a focului, după care, foarte glumeți, vrând să se distreze puți n, că se vede, se plictiseau, leagă cocoșul jumulit și pârlit, cu o sfoară de picioare și, în mijlocul camerei, sus în tavan
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu un cuțit ascuțit, numai ca să-i facă să dispară. Nu era deloc o zi rea pentru cineva care-și lua rămas bun de la viață. Am fiert apă într-o oală, am scos niște roșii din frigider și le-am opărit pentru a le putea descoji ușor. Le-am amestecat cu usturoi și legume tăiate mărunt și am făcut un sos de roșii în care am băgat apoi cârnați de Strasbourg. Între timp am pregătit o salată de varză cu ardei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
membru (al PMR) de ce nu-ți repari nevasta singur?” Și la băgat undeva, unde, de regulă, nu se spune! Alt caz, rezolvat cu brio de doctorul Dărângă, a fost cu cel mai mică dintre verii mei primari, care s-a opărit (avea patru ani) întrun ceaun cu lapte clocotit. Doctorul a făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestei țări a devenit o forță devastatoare“, strigat în 2004, s-a șters repede din memoria sa. Desprinderea sa de realitate și transformarea totală s-au produs în apropierea lui SOV. Fostul mare gazetar vorbește azi ca o țață veșnic opărită pe tot Universul. Bolborosesc în el frustrări cosmice și uri meschine, e o bubă de om, o umbră acrită și dezorientată, o fantoșă gesticulând împotriva tuturor. Devine isteric când vorbește despre Traian Băsescu și ajunge la el chiar dacă e întrebat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
verzi de gunoi în lada încăpătoare și să fie din nou acel gunoier care lucrează numai noaptea, când ceilalți dorm. Ar fi trebuit, dar pașii îl purtară mai departe. Găsi o bancă liberă, la umbra unui castan cu frunze parcă opărite de bruma toamnei, cu toate că până la toamnă mai era ceva vreme, se lungi pe bancă, își trase pe față șapca sa cu cozorocul jerpelit și rămase mult timp cu urechea la pândă. În jur numai pași, pași mulți, unii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]