424 matches
-
o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care trăiau doar înlăuntrul nostru. În vorbele ei, iar de acum înainte și în memoria mea. Tăcea, însă acum îmi imaginam umbra ei în fundul casei ascunse într-o vale îngustă din Caucaz. Ea e femeia care, ținând în mână un opaiț, îi zâmbea unei femei care intra în casă purtând în brațe un copil, unui bărbat care punea pe o bancă o doniță grea, acoperită cu o pânză de bumbac. Îi rosteam în minte numele, Sașa, ca și cum aș fi vrut să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea, a unor scriitori ca Vasile Levițchi, Anița Nandriș-Cudla, Serafim Saka, Ion Vatamanu, Mircea Lutic, Grigore C. Bostan, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, D. Covalciuc, Mihai Prepeliță, Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Arcadie Opaiț, Vitalie Zâgrea ș.a. B. a îngrijit, de asemenea, o antologie de poezie a membrilor Cenaclului literar „Mircea Streinul”, cu succinte prezentări despre cei mai însemnați poeți ai generației anilor ’90 din nordul Bucovinei (Ion Bâcu, Dumitru Mintencu, Rodica Ursuleac, Lia
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de istorie literară se apleacă, de preferință, spre clasici: Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon (1932), Delavrancea. Omul și opera și Eminescu, dramaturg (ambele din
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
bani s-au dat pe ele. Procuratorul se decide: — Am să-i dau ordin lui Ganymedes să-i supravegheze. — Ganymedes? se sufocă de indignare Rufus. Brațul îi zvâcnește din umăr și apucă primul obiect ce-i iese în cale: un opaiț mic, compact, din lut negru smălțuit. Își încleștează degetele pe el, până când orificiul prin care iese fitilul îi plesnește în palmă. Ceva mai ușurat, i se adresează pe un ton de reproș lui Vittelius: — Handicapatul ăsta complexat o să pună să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
foarte grav. Încearcă să zică și el ceva, dar glasul nu-l ascultă. A amuțit. Și trupul pare că-l trădează. Se simte incapabil de cel mai mic gest. Doar ochii și-i mai poate roti. Privirea îi fuge la opaițul ce zace sfărmat la picioarele lui. Îl recunoaște cu o strângere de inimă. E venit de departe în locurile astea, ca și el. Un opaiț grecesc, una din nenumăratele tehnologii noi pe care macedonenii lui Alexandru cel Mare le-au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel mai mic gest. Doar ochii și-i mai poate roti. Privirea îi fuge la opaițul ce zace sfărmat la picioarele lui. Îl recunoaște cu o strângere de inimă. E venit de departe în locurile astea, ca și el. Un opaiț grecesc, una din nenumăratele tehnologii noi pe care macedonenii lui Alexandru cel Mare le-au răspândit în toată lumea. S-a folosit de un asemenea obiect și acasă, deși țăranii din Iudeea și Samaria încă preferă antica și tradiționala farfurioară de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și pe el Călin îl chiamă". Când l-aude numai dânsul își știa inima lui, Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui. Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit, Și prin satul adormit Doar vrun câne-n somn mai latră Răgușit. Iat-o! Plină, dinspre munte, Iese luna din brădet Si se nalță, -ncet-ncet, Gânditoare ca o frunte De poet. Ca un glas domol de clopot Sună
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se cuprindă, Drag cu drag. Cerințe: 1.Transcrieți primele patru strofe. Scrieți apoi mesajul care se desprinde din fiecare. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Analizați părțile de vorbire studiate din prima strofă. 4. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: pribeag, Iar opaițele-au murit Satul doarme ca-n mormânt Totu-i plin de duhul sfânt Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad 5. Memorați versurile. Clar de lună Ștefan Octavian Iosif Lângă patul unde stau Bate luna pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
atinse al doilea obiect, ce părea a fi un inel, că îl scăpă imediat jos cu un strigăt de surprindere. I se păru că luase în mână un vierme gros, încolăcit, care i se mișcase între degete. Se aplecă cu opaițul în mână și-l privi cu luare aminte. Ușoarele neregularități ale formei inelului îi dovedeau că nu era făcut de mâna omului, cu a lui stupidă și vanitoasă dorință de a făuri perfecțiunea. Imperfecțiunea e un joc pe care numai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Senzația de obiect viu nu dispăru, căci culorile inelului se contopeau și treceau din una în alta, cu repeziciune. Din cafeniu în culoarea teracotei, din brun-roșcat în culoarea ambrei, din ocru în culoarea aurului patinat. Crezând că flacăra mișcătoare a opaițului este cauza, îl stinse. Inelul continua să viețuiască, fiind străbătut de sclipiri reci de aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu, cuteză să-l atingă cu prudență. Sub degetul său tremurând, materialul necunoscut devenea ba sticlos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în casă aerul era uscat și mirosea a caimac ținut în ulcele de pământ. Urcară o scară veche de lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși, ce dădeau probabil în odăile în care drumeții puteau rămâne peste noapte. Intrară în prima dintre ele, cu pereți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
atinse al doilea obiect, ce părea a fi un inel, că îl scăpă imediat jos cu un strigăt de surprindere. I se păru că luase în mână un vierme gros, încolăcit, care i se mișcase între degete. Se aplecă cu opaițul în mână și-l privi cu luare aminte. Ușoarele neregularități ale formei inelului îi dovedeau că nu era făcut de mâna omului, cu a lui stupidă și vanitoasă dorință de a făuri perfecțiunea. Imperfecțiunea e un joc pe care numai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Senzația de obiect viu nu dispăru, căci culorile inelului se contopeau și treceau din una în alta, cu repeziciune. Din cafeniu în culoarea teracotei, din brun-roșcat în culoarea ambrei, din ocru în culoarea aurului patinat. Crezând că flacăra mișcătoare a opaițului este cauza, îl stinse. Inelul continua să viețuiască, fiind străbătut de sclipiri reci de aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu, cuteză să-l atingă cu prudență. Sub degetul său tremurând, materialul necunoscut devenea ba sticlos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în casă aerul era uscat și mirosea a caimac ținut în ulcele de pământ. Urcară o scară veche de lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși, ce dădeau probabil în odăile în care drumeții puteau rămâne peste noapte. Intrară în prima dintre ele, cu pereți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pas de moarte. Mirosul fricii, se gândi Valerius. Pentru el m-ai...? — Da, pentru el. Am aflat că ești medic. Grăbește-te. Rănitul se mișcă și gemu. — Moare? — Luminează aici. Valerius îndepărtă cu grijă veșmintele rănitului. Celălalt bărbat aprinse un opaiț și-i lumină chipul chinuit și slăbit, acoperit de o barbă neîngrijită. Valerius se aplecă deasupra tânărului și îl pipăi din cap până-n picioare. Observă repede rănile. Văzu cicatricele de pe piept, de pe șolduri și de pe coapse. Se aplecă din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Mi s-a părut că-l aud blestemînd În șoaptă. Au urmat cele o mie de scrîșnete și trosnituri ale Încuietorii kafkiene. În cele din urmă, poarta cedă cîțiva centimetri, dezvăluind fața acvilină a lui Isaac Monfort În lumina unui opaiț. CÎnd mă văzu, paznicul oftă și-și dădu ochii peste cap. Și eu, de colo, nu știu de ce mai Întreb, zise el. Cine putea fi, la ora asta? Isaac era Înveșmîntat cu ceva ce mi s-a părut a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe fiica dumitale Nuria, am spus ca din Întîmplare. E bine. Muncește mult, dar e bine. Îți trimite salutări. — Da, și săgeți otrăvite. Ce netalentat ești la minciuni, Sempere. Dar mulțumim pentru strădanie. Hai, intrați. Odată ajunși Înăuntru, Îmi trecu opaițul și se apucă să fixeze la loc Încuietoarea, fără să ne mai dea vreo atenție. CÎnd terminați, știi unde mă găsiți. Labirintul de cărți se ghicea În unghiuri spectrale ce se iveau de sub mantia Întunericului. Opaițul proiecta un halou vaporos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ajunși Înăuntru, Îmi trecu opaițul și se apucă să fixeze la loc Încuietoarea, fără să ne mai dea vreo atenție. CÎnd terminați, știi unde mă găsiți. Labirintul de cărți se ghicea În unghiuri spectrale ce se iveau de sub mantia Întunericului. Opaițul proiecta un halou vaporos la picioarele noastre. Bea se opri În pragul labirintului, uluită. Am zîmbit, recunoscînd pe chipul ei aceeași expresie pe care tata trebuie că o văzuse pe chipul meu cu ani În urmă. Am pătruns În tunelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am Îngenuncheat lîngă ultimul raft și mi-am căutat vechiul prieten ascuns Îndărătul rîndului de tomuri Îngropate sub un strat de praf ce strălucea precum chiciura În lumina opaițului. Am luat cartea și i-am Întins-o Beei. — Ți-l prezint pe Julián Carax. — Umbra vîntului, citi Bea, mîngîind literele spălăcite de pe copertă. — Pot s-o iau cu mine? Întrebă ea. — Pe oricare alta, În afară de asta. — Dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
niște zîmbete gălbejite și cîinești. Fermín se mărgini să arate spre celula unde aștepta defunctul și binecuvîntă tripleta, care răspunse Încuviințînd și făcîndu-și respectuos semnul crucii. — Umblați În pace, murmură Fermín, tîrÎndu-mă spre ieșire, unde o călugăriță cu un opaiț ne salută cu o privire funebră, de condamnare. Ajunși În afara incintei, lugubrul canion de piatră și de umbră al străzii Moncada mi se păru o vale a slavei și a speranței. LÎngă mine, Fermín respira adînc, ușurat, și am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de lup, fugind prin mine, Colți de mistreți, rupându-mi azurul din decor; Ce-mi mai servesc acele profunde legi divine Când cântece de bufniți, cobesc asurzitor?... Mă-ncumet ca să judec, o judecată seacă, Sleindu-se ca seul, dintr-un opaiț orb Și înțelesul dușman din rațiune pleacă Lăsându-mă în bezne, vâscoase, ce mă sorb; Străfulgeră în juru-mi surâsuri veninoase, Tentaculare brațe de hidră mă cuprind Un crivăț, ca prin orgă, îmi șuieră prin oase Și ochi de răpitoare, în
GROAZ? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83802_a_85127]
-
feresc de umbra de care n-o să scap, Să mă împrăștii mută de dor și de beție Când în vârtejul timpului m-avânt și sap Secunde risipite ce nu se vor întoarce, Oștiri întregi de gânduri ce mă-mpresor ostile, Opaițe mocninde în seri de toamnă ștearsă Când tu, distinsă doamnă, încerci s-aprinzi feștile. Am să-ți denunț culoarea cu care m-ai vrăjit Să uit de mica-mi existență ne-nsemnată! Pleci iar nepăsătoare spre zenit Când știi că
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Pe partea stângă, Ca să-i fie greu să plângă Și-n fiecare zi, la răsărit Să-ți ureze:"Bun găsit!". Pentru zilele din urmă, Când gura îmi va fi amară, Lăsând albinele să te transforme-n ceară, Să facă un opaiț cerului meu, Când îmi va fi mai greu, mai greu... Fatal Trezit din somnul anestezic, Nevrând să mai tândălească, A plecat la pas ușor Prin Grădina Mpărătească. Și mergând așa agale, Fără să aibă vreo vină, A călcat pe o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]