591 matches
-
politice. Baum (2001, p. 1840) identifică participarea cetățenească cu „implicarea cetățenilor în procesul decizional public”. Același autor operează distincția dintre participarea cetățenească și participarea comunitară: în timp ce subiectul primului - cetățeanul - este o entitate ușor de delimitat, iar participarea cetățenească facil de operaționalizat, comunitatea induce probleme de definiție, delimitare și, la nivel practic, de reprezentare sau de legitimitate. Un alt domeniu în care participarea a suscitat un acut interes a fost cel al conducerii întreprinderilor, în cadrul mișcărilor „managementului total al calității” sau al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o viziune globală asupra unei probleme care trebuie soluționată și fac referire la un context social și instituțional foarte bine precizat. Strategia descrie problema și diagnoza acesteia, precizează viziunea, scopul, obiectivele generale și principiile generale de acțiune. Prin strategie sunt operaționalizate domeniile și direcțiile de acțiune prioritare care conduc la atingerea obiectivelor globale. P.a. conțin măsurile concrete, cu orizonturi de timp și responsabilități clare, făcând referire și la costurile aferente fiecărei activități în parte. Obiectivele strategiei de descentralizare a Ministerului Sănătății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ro În practică nu se face întotdeauna o distincție clară între strategii și p.a.. Uneori strategiile includ p.a. ca parte componentă sau ca anexă. În alte situații strategiile nu includ un p.a., dar descriu programele, proiectele sau măsurile ce vor operaționaliza strategia. P.a. și elementele acestuia trebuie să furnizeze o imagine clară a etapelor ce vor fi parcurse, a resurselor implicate și a responsabilităților asumate pentru fiecare etapă în parte și în concordanță cu termenele de realizare agreate. Caracteristicile unui p.a.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planificare. Astfel, p.s. este percepută ca o activitate fără importanță, non-necesară, prioritară fiind implicarea în activitățile curente. Planificările sunt întocmite numai la solicitarea unor instituții de la nivele ierarhice superioare, fiind doar instrumente birocratice fără utilitate („strategii de sertar”). Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani, societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu, definind principiile generale, în planificare, unele activități/obiective/termene vor deveni strategice prin aportul și importanța pe care le au în atingerea scopului și a obiectivelor generale. Strategia antisărăcie, adoptată în 1998 de Comisia Prezidențială antisărăcie, nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către Guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o s.a. este necesară angajarea sistemului public la nivelul conceperii și derulării ei, însă pot fi circumscrise și acțiunile actorilor non-guvernamentali. În principiu, o strategie funcțională trebuie să beneficieze de resurse și să își propună obiective în raport cu acestea, să fie operaționalizată într-un plan de acțiune care să ofere măsuri detaliate și să precizeze cum va fi realizată monitorizarea progresului către atingerea obiectivelor. Instrumentele unei s.a. sunt: - la nivel legislativ: totalitatea reglementărilor care privesc drepturile și măsurile de suport pentru personele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Anghel (1992) și Băban (1998), iar o metaanaliză din perspectivă psihosocial-epidemiologică poate fi consultată în Kasl (1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
perspectivă psihosocial-epidemiologică poate fi consultată în Kasl (1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau să le motiveze; intenția de a face rău a autorului: agresorul urmărește să provoace disconfort, să cauzeze pierderi sau dificultăți victimei; dezechilibrul relației de putere și imposibilitatea de a se apăra a victimei. 2.3. Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
studiului. Pe termen lung, anticipările de acest fel vă vor ajuta să evitați rezultate dezastruoase. • Definiți o practică aplicată În școală acum doi sau mai mulți ani, cu scopul direct de a Îmbunătăți procesul educațional; practica respectivă are un nume? Operaționalizați practica plasând acțiunile și evenimentele Într-un cadru de model logic; colectați informații despre ordinea cronologică a acestor acțiuni și evenimente, cât și despre relațiile cauzale dintre ele Colectați date legate de natura și sfera oricăror Îmbunătățiri din perioada de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În” se produce În momentul când refuzi explicațiile ulterioare. Aceasta este metoda etnografică: „Toate explicațiile care s-au dat de sociolog, de politolog sunt false pentru că sunt operaționalizate. Eu mă duc Înăuntrul unei comunități având acest bagaj operațional”. Or, tu, la un moment dat, ai fost autorul care a participat la propria lui experiență și care, printr-o șansă extraordinară, a reușit să conștientizeze faptul că este și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
competență și performanță. Orice manager al unei birocrații socialiste trebuia să fie, înainte de toate, un bun comunist. Pentru a evita transferul evaluării fidelității politice la niveluri ierarhice inferioare - și deci un transfer autentic de putere -, liderii de la vârful Partidului Comunist operaționalizaseră noțiunea de „bun comunist” pe baza unei paradigme care afirmă că ideile, motivațiile și valorile unui om depind în mai mare măsură de propria sa biografie și de mediul în care a fost educat decât de el însuși. Așa s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
loc comun la doi indivizi, nu înseamnă că ei au același atașament față de ea. Între ei, indivizii se compară doar prin profilurile lor. Testul constă într-un număr de 120 de propoziții sau întrebări despre situații cotidiene, fiecare valoare fiind operaționalizată în câte 20 de itemi. Prima parte a testului este un gen de comparare în perechi nuanțată. Subiectul are sarcina să aleagă din două situații - care traduc două valori - pe cea preferată. Estimarea se face ponderat: aderarea totală la una
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de intime ar fi jurnalele scrise de el, grila cenzurii axiologice funcționează. Să mai notăm ca limite și faptul că informațiile furnizate de documentele de familie sunt fragmentare și incomplete; ele nu au fost elaborate ca răspunsuri la întrebări ce operaționalizează o temă anume. Nu este de neglijat nici greutatea de a procura documentele cu caracter intim, ținând seama de reținerile pe care oamenii le au în astfel de situații. Și din nou operează efectul dezirabilității, în sensul că indivizii vor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în explorarea unor comportamente familiale, cum ar fi cel de consum, petrecerea timpului liber, zona rezidențială, se poate recurge la o formă mai elaborată a interviului de grup, și anume focus group-ul, care înseamnă centrarea discuției pe o problemă specifică, operaționalizată în 7-8 întrebări dinainte stabilite (vezi, mai pe larg, Iluț, 1997; Băban, 2002; Chelcea, 2004). 2.5. Strategii optimaletc " 2.5. Strategii optimale" 2.5.1. Combinarea metodelor: cercetarea multifazată și studiul de caztc "2.5.1. Combinarea metodelor\: cercetarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
clar o singură formulă de conviețuire familială potrivită pentru umanitate), să admitem că sunt preferabile multe tipuri, dar nu toate. Autorii recunosc că prin „bun” și „rău” încălcăm principiul neutralității axiologice, dar propun ca termenul de familie „bună” să fie operaționalizat în eficiența individului în raport cu familia și eficiența acesteia în raport cu alte instituții și cu societatea în general. Bineînțeles că intră în discuție ce înseamnă „eficient” și,implicit, care sunt valorile celor la care ne referim și contextele sociale (p. 444). Oricum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rezida În controlul unui teritoriu sau În abilitatea de a-și taxa cetățenii și de a mobiliza forțe militare și de poliție pentru a obține ascultare, ci atât Într-un cod de comportament condiționat de drepturile universale ale omului și operaționalizat prin statute, regulamente și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel local, regional, național, transnațional și global. Noua Constituție a Uniunii Europene După cum arată constituția propusă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
jucători, schimbând Însuși modul În care este percepută guvernarea. Vechiul model de guvernare centralizat și de sus În jos, cu standarde de performanță raționale și mecanisme de comandă-și-control rigide, cedează pasul Încet, Încet unui model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat În rețele structurate În plan orizontal. În domeniul informației și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării În domeniul politic, la fel cum au fost În cel comercial. Când densitatea activității umane trece de la un plan geografic regional la un câmp
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la sân sau cu biberonul. Printr-un chestionar complex aplicat în faza prenatală, s-au cules răspunsuri cu privire la intențiile comportamentale (cum intenționează să-și hrănească viitorul copil), atitudinea față de comportament și normele sociale interiorizate (subiective). Atitudinea față de alăptat a fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă este această legătură pentru dumneavoastră?”. Se remarcă deci că întrebările vizează evaluarea consecințelor unei opțiuni comportamentale. Conținutul normelor sociale interiorizate a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fără prea multă deliberare, în anumite acte comportamentale, cum ar fi să mergi la un pahar de băutură cu cineva sau, mai riscant, să te aventurezi în a face sex neprotejat. Variabila „cât ai fi de dispus (willingness)” încearcă să operaționalizeze tocmai acest lucru (într-un fel, asumarea riscului), spre deosebire de „intenția comportamentală”, prin care se prezumă planificarea, imaginea pe care o ai despre ce fac de obicei oamenii într-o situație specifică (invitația la „o bere”, șansa unei partide de sex
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a altruismului, considerându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei), întreținut și amplificat de organizarea vieții sociale (de la hoardele primitive, până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat, procesul de socializare este, implicit, și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]