1,074 matches
-
ai hrănit din oliță Și te-ai degustat la furt. Ai făcut pe UTC-istul Dedicat Partidului Iar acum te-nchini la Christul - Șeful genocidului! Erați mulți și prin comună Care ați strigat lozinci Activați primind arvună O pereche de opinci. Studenții din facultate Bănuiți că-s turnători Pentr-un post cu doctorate Au ajuns plagiatori Acum marile partide Sunt pline de turnători Cei cu fețe insipide Sunt numiți ambasadori Politician de frunte Ajuns mare dregător În societăți oculte Rămâne tot
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
altfel? Câtă vreme vorbesc despre poporul meu?! - Mama lor de bandiți! - ar fi sărit moș Gheorghe și-ar fi pus mâna pe cuțit. - Și? - Le-ar fi făcut el ceva, i-ar fi jupuit și își făcea din pielea lor, opinci. - Sara, draga mea, când ești un popor mic, orice ai face, umbli tot dezbrăcat și desculț. Tu crezi că întâmplător suntem noi pe-aici? Maria, Katy, n-ați vrea să fiți la voi acasă? Să aveți ce pune, zi de
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
reprezintă o eliberare de energie negativă cumulată în corp, prin urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie”. Închei citatul. În bibliografia reținută pentru Badea
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
falsă frunză verde fără copaci peste mânăstirile din nordul Bucovinei niște samsari transnaționali în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul drum al lui Badea Cârțan în opinci și costum popular pornește spre Ipotești să aprindă drumul nemuririi unui popor multimilenar și se oprește la poarta Veronicăi Miclea să întrebe de copilul unui căminar cu năframa neagră pe cap și o sticlă cu aghiazmă îi înmânează o poezie
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Acasa > Strofe > Valori > ȘTEFAN CEL MARE! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un om ce n-a uitat a omului valoare, Și a opincilor ce cutreierau pe ogoare, De nici a răzeștilor lui național origini, Redefinind-o cutezător făr'de vini și pricini. Fost-a odată un om “mic la stat, mare la sfat”, Un om cumpătat și mare în al său voievodat, Din
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
pe înțelesul oamenilor din acea zonă! Ziua de joi era zi de târg la Binș, zi în care săteni din satele apropiate umpleau orașul. Era de admirat frumusețea portului național. Fetele mai faine, înainte de a intra în oraș, își schimbau opincile cu „țipèlè” (pantofi) domnești. Cred că de aici vine și zicala „Ți-ai lăsat opincile la barieră!” La bariera orașului, desigur! Mama mergea și dânsa săptămânal la târg să facă aprovizionarea cu cele de-ale gurii. Deseori mă luă și
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
zi în care săteni din satele apropiate umpleau orașul. Era de admirat frumusețea portului național. Fetele mai faine, înainte de a intra în oraș, își schimbau opincile cu „țipèlè” (pantofi) domnești. Cred că de aici vine și zicala „Ți-ai lăsat opincile la barieră!” La bariera orașului, desigur! Mama mergea și dânsa săptămânal la târg să facă aprovizionarea cu cele de-ale gurii. Deseori mă luă și pe mine... He, he! Când am crescut puțin mai mare mă duceam singur!!! Eu nu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia îi zicea Pilu, și care, în fiecare zi de târg ne făcea noua copiilor o zi de amuzament! Se îmbăta și mergea mai apoi spre casa pe „două
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
se convingă de existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele de bou argăsită, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
La trei ani.) Moise a ajuns la Poarta Rugului Aprins, și fără să știe că e ultima, ( nu ca număr, ci deschidere tainei ) ascultând, s-a descălțat ca dinadins sfințeniei să-i fie altoi. De ce și-a luat mai târziu opincile-napoi? Iată-ne, am ajuns amândoi la Ultima Poartă. Ne destrămăm, pe furiș, de umbră și de vină că dincolo e Rugul Aprins; unul altuia nuntă vom fi și lumină. „Lăsați-vă și brâncile, sub brazii de alături, zise îngerul
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
albastru, albe. Când deschideai ușa se mișca un clopoțel care era auzit din toate camerele. Prăvălia era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
de zarzavat și zicea că Beica parcă este Dunărea, noi nu știam ce este Dunărea dar ne bucuram că avem apă multă unde aruncam cu bețe și pietricele. Iarna îngheța apa și noi ne trăgeam pe gheață până ne rupeam opincile Ce știam noi?. A venit vremea să merg și eu la școală.eram așa “denevoie “, cum zicea tata, că deși aveam șapte ani, arătam de patru. Eram oacheșă, slabă și mărunțică. Poate mama se bucura că sunt așa de mică
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
DRAGĂ CITITORULE, Parcurgând în clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu
DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
-
pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
nasului cu degetul. Știi câte milioane de calcule complicate trebuie să facă un robot spre a duce degetul la nas? Acest simplu gest nu este nici pe departe un „reflex” făcut pe „negândite”. Cu atât mai mult legatul șiretului la opincă. Și îl face orice copil de îndată ce a scăpat din scutece. Asemenea „lucrare dificilă” încă nu este la nasul unui robot. Nu s-a născut omul care să învețe un robot cum se leagă șiretul. De fapt nimeni nu știe. Vor
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei vremi, dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o cu Revoluția
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
sunt și laude nevinovate, sau lăudăroșenii dulci prin care poți explica iubitului său iubitei ce ai făcut sau cât de bun ești la ceva; până la urmă trebuie să cunoască și el-ea. La urma urmei nu contează că ești bădica lui opinca din fundul cătunelor în munți, dacă iubești cu adevărat asta nu are cum să nu se vadă și mai ales să se simtă..! În fata iubirii suntem toți egali!! Dar, din păcate în zilele noastre primează convențiile.. Acestea distrug celulele
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură, sucman „sarafan” de culoare neagră, din lână, anchior, fără nasturi, prestilca
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]