1,082 matches
-
lucrate din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele, chimire, opinci, harnașamente, portchei, portcuțite, tolbe de vânătoare, huse de arme. Curelele sunt împodobite cu motive florale: lalea, floare-de-colț, ghinda specifică obiectelor de vânătoare. Sticlăritul, meșeteșug străvechi, își are și el reprezentanții lui la târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
știut că ne vor aține calea și că, pe ori unde am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
star al festivalului folcloric local s-a desprins de mult de canoanele stricte ale acestui dans. La aproape 80 de ani, Joacă Lesne nu mai dansează, ci plutește. Viteza pe care o imprimă picioarelor e supraumană, iar arabescurile pe care opincile le desenează pe podea sunt de fiecare dată altele. L-am urmărit mereu cu încântarea pe care o ai pentru o atracție de bâlci. Foarte târziu am înțeles că Joacă Lesne are în spate o întreagă filosofie și deține o
De ce bărbații români se tem să danseze by https://republica.ro/de-ce-barbac-ii-romani-se-tem-sa-danseze [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
de lut,.. în colț o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica mea Viața ta ,acele ,,vremuri, povești pentru mulți, ...timpurile cu opinci și,, poale,, din câlți. Ați crescut cu dragoste ai voștrii copii mereu Pe unchi mei, mătuși și tatăl meu, Azi multora li se pare viața crudă și grea Voi însă meritați dragi mei toată stima mea. Chiar dacă nu mai sunteți
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1457974801.html [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam între ei
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1479432617.html [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
Și nu m-o mâncat lupii, Că nici lupii nu te mâncă Dacă meri la care mândră.” „De-ar ști tata că eu joc Mi-ar face pielea cojoc. De-ar ști tata că-s aici Mi-ar face pielea opinci.” „Frunză verde măderană Ia mai zi-i o bihoreană.” În ciuda vremii mohorâte și a ploii ce se cerne fin peste munte și oameni, aceștia din urmă stau nemișcați pe iarbă pentru a asculta privighetorile cântecului românesc care ca în binecunoscuta
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
pe când moșul lui, bătrânul celui care îmi spunea întâmplarea, urca munții fără toiag, iar tatăl bătrânelului de acum, pe atunci copil de vreo nouă - zece ani, îl ținea strâns de mână să nu alunece pe zăpada care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
să se convingă de un asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei. La sfârșitul liturghiei, moș Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
nasului cu degetul. Știi câte milioane de calcule complicate trebuie să facă un robot spre a duce degetul la nas? Acest simplu gest nu este nici pe departe un „reflex” făcut pe „negândite”. Cu atât mai mult legatul șiretului la opincă. Și îl face orice copil de îndată ce a scăpat din scutece. Asemenea „lucrare dificilă” încă nu este la nasul unui robot. Nu s-a născut omul care să învețe un robot cum se leagă șiretul. De fapt nimeni nu știe. Vor
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1401698506.html [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți aduci aminte De o fată săracă, cuminte? Nu ai lăsato să iubească Pe fiul tău, față domnească! MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins și înspăimântat.). Dar, cine
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
România; Antoaneta Mareș- fondatoarea magazinului online de promovare a iei românești Blouse Roumaine Shop și Valentin Radu, fondator al companiei de software pentru marketing Omniconvert (fostul Marketizator). Totodată, sâmbătă și duminică vor avea loc șapte ateliere pentru copii: creare de opinci, podoabe tradiționale, atelier de “Mândruțe” - broșe și insigne, jocul educativ„Satul” - vizită în Muzeul Satului, atelier pentru desen și pictură, atelier de creație: “Sporul Casei”, atelier de creație de păpuși din papură. Spectacolele de muzică, dans, teatru sunt susținute de
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice. Citește și: „Un destin remarcabil: Camille Claudel" Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani, adăuga:“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
de ani, adăuga:“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc... să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc... să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei. Dana Georgescu, fondatoarea “Morii de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, povestea: “Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
cu inima, deși cele mai multe persoane afectate de crampe la spate au tendința să creadă că au nevoie doar de mișcare și yoga. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
-ai dimineață. RUGĂCIUNE Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fanului cosit și să duc apă rece cu găleată. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la scoala, iarna, în opinci, iar pe măsuța scunda din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț din nou la lumânare să mai privesc lumină clară a cerului cu stelele-n spinare. Dă-mi, Doamne, tinerețea
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciuni_de_primavara_poezii_.html [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
durerea Că am pierdut o țară în mâini de putregai, Ași vrea să lupt cu hoții, dar nu mai am puterea Căci s-au lipit în toate, în toate-s drept un scai. Sunt hoți lângă vlădică, sunt hoți lângă opincă Porcane adunate de neamuri septici rude, Nu știu a cerne capul ce șade sub horincă, Nici truda pentru muncă, nici palmele să-asude. Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Basarabiei. Totuși a trebui să le plătească, și România, în perioada aceea a guvernului lui Brătianu, 1922 - 1926, a plătit aceste datorii, cu foarte multă greutate: era multă sărăcie, armata noastră mânca mămăligă la cazarmă și soldații noștri erau în opinci, pentru că nu avea bani statul pentru bocanci. Am plătit această cotă-parte din datoriile Rusiei țariste către bănci din Occident, cotă-parte pe teritoriul Basarabiei, așteptând ca apoi să se facă întrunirea parlamentelor englez, francez și american, care să recunoască unirea Basarabiei
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]