895 matches
-
Realitatea TV Robert Turcescu, ”există mai multe Realități”. Fenomenul este cvasi-generalizat, atât în presa audio-vizuală, cât și în cea scrisă. Nu mai există politici editoriale unitare, ci coruri pe mai multe voci, în care curajul, probitatea, obiectivitatea se amestecă cu oportunismul, lașitatea și minciuna. Am văzut în ultimii ani și luni, la un loc, atât demnitate admirabilă, cât și poltronerie leșioasă; atât profesionalism stimabil, cât și adaptabilitate condamnabilă; etică, dar și multă ”pragmatică”. Toate acestea spun lucruri jenante despre exercitarea profesiei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poate sfârși decât într-o societate de deținuți și gardieni». În comunism și nazism, cruzimea este o virtute: „Mortificarea imaginației, ungerea lui Stalin ca princeps scholasticorum (prinț al filosofiilor), acceptarea universală a climatului lugubru de supunere oarbă, de docilitate și oportunism nelimitat: astfel s-a născut homo sovieticus. În tabloul lui Zinoviev, homo sovieticus ignoră compasiunea și căința: «Fără milă față de dușmanii poporului!», sloganul scandat cu ardoare în timpul proceselor mascaradă de la Moscova (regizate de A.I. Vâșinski), arată această transfigurare psihică. Cruzimea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
calificările candidaților la funcția respectivă constituie una dintre responsabilitățile fundamentale ale presei într-o democrație, iar mijloacele de comunicare în masă ar trebui să răspundă pentru modul în care o îndeplinesc.” S-a vorbit mult în presa română postdecembristă despre oportunismul politic. Trebuie dezvăluite aici câteva aspecte lămuritoare: „Esențialul este - și aici se deosebește fundamental partidul politic de program de partidul politic oportunist - că partidul de program urmărește guvernarea ca mijloc de a realiza programul său, în timp ce partidul politic oportunist urmărește
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
partidul politic, din punctul de vedere oportunist, este un rău necesar, cum a fost adesea caracterizat, din punctul de vedere al partidului de program, el este în realitate un bine necesar, fiindcă îndeplinește o înaltă funcție politică și socială. Primejdia oportunismului constă mai ales în profitarea conjuncturii în migrația de la un partid la altul sau alăturarea partidului oportunist forței mai mari din societate (partidului mai puternic): „Partidele politice principale, de program, sunt în primejdie a degenera și a deveni pur doctrinare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Partidele politice principale, de program, sunt în primejdie a degenera și a deveni pur doctrinare, pedante, fără nici o relație cu realitatea; partidele oportuniste sunt în primejdie a deveni pur rutinare, imorale și amorale, deci cinice fără nici un scrupul moral. Chintesența oportunismului politic este renegatul, trădătorul de partid, voiajorul politic. Acesta aparține și nu aparține unui partid (sigur e numai că aparține nemăsuratei lui ambiții), pentru că el totdeauna stă la pândă și, când partidul politic trece prin anumite clipe critice, îl vezi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
el). [...] Este concentrată multă doză de șiretenie, de perfidie și de «inteligență» politică. În acest tip care stă foarte bine cu toate partidele, așa că deși este înregimentat într unul anumit, cochetează discret cu toate, având în vedere toate eventualitățile.” Practicarea oportunismului și astăzi în politica românească (vizibilă mai pregnant în cadrul PSD ului, PRM-ului în frunte cu Corneliu Vadim Tudor - vârful de lance al acestei formațiuni) aduce mai mult deservicii democrației, care trebuie întărită iar nu slăbită. Dacă prin mijloacele folosite
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sine tot mai mulți oameni, preocupați mai mult de avantajele materiale decât cele spirituale. Dar decadența afectivității, moralității și spiritualității, conduce la o inevitabilă prăbușire a civilizației, care în felul acesta poate să se autodistrugă. Iată unde poate duce și oportunismul, formă a individualismului în politică. În fața unui asemenea impact cu răsunet planetar, există oameni care trag în permanență un semnal de alarmă, și în special preoții, acești mentori ai spiritualității. Individualismul, acest stil de viață independent și egoist, este capabil
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
adevăr este imperios necesar ca societatea civilă să se implice mult mai mult decât a făcut-o până acum, alături de o nouă clasă politică formată din oameni capabili și conștienți de rolul lor, adică responsabil. Trebuie combătut cu orice preț oportunismul, mod de viață care îi caracterizează pe oamenii profitori de politică, având funcții publice sau gravitând în jurul celor de la putere. Aceștia nu fac altceva decât să-și vadă de propriile interese, luând viața așa cum este și căutând să-și croiască
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Aceștia nu fac altceva decât să-și vadă de propriile interese, luând viața așa cum este și căutând să-și croiască în ea un loc cât mai bun. Ei nu vor să schimbe viața și nu se așează contra ei. Despre oportunism, Nicolae Manolescu scria: „Oportunism înseamnă mai ales deținerea unor privilegii: oportunistul este un executant răsplătit de putere. El se «dă» cu puterea tocmai pentru un profit oarecare, moral (ah!) sau material.” Prin urmare, sunt individualiști mai întâi de toate, lipsiți
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decât să-și vadă de propriile interese, luând viața așa cum este și căutând să-și croiască în ea un loc cât mai bun. Ei nu vor să schimbe viața și nu se așează contra ei. Despre oportunism, Nicolae Manolescu scria: „Oportunism înseamnă mai ales deținerea unor privilegii: oportunistul este un executant răsplătit de putere. El se «dă» cu puterea tocmai pentru un profit oarecare, moral (ah!) sau material.” Prin urmare, sunt individualiști mai întâi de toate, lipsiți de cel mai elementar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de Marin Preda ca "valet al ceaușismului". Eticheta i-o lipește cineva care se bătea să fie trecut pe lista de invitați, la întîlnirea scriitorilor cu Ceaușescu, din '80. Ce-i tranziția asta decît o combinație fulmicotonică între maniheism și oportunism? Cazul Patapievici. "Milita" ("cu zel și activitate") pentru dreptul la opinie. Dar l-a obținut? Cînd a vorbit despre o dictatură americană în privința opiniei politice, a fost recuzat cu grăbire de trei-patru analiști (avem trei-patru din ăștia pe cap de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ultimă cofetărie particulară (dispăreau meserii, dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi pot imagina perplexitatea ei blîndă cînd a văzut afișul cu Muncitorii au rabat 10%. A încercat să ne explice ce înseamnă oportunism: " Ce face negustorul e oportunism, copii". Era o zînă bună tante Liselle. Copilăria are gustul biscuiților cu unt și al covrigeilor cu vanilie, făcuți de ea. Multă vreme am folosit apă de colonie "Turist". Îmi amintea de parfumul ei: "Arpège
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi pot imagina perplexitatea ei blîndă cînd a văzut afișul cu Muncitorii au rabat 10%. A încercat să ne explice ce înseamnă oportunism: " Ce face negustorul e oportunism, copii". Era o zînă bună tante Liselle. Copilăria are gustul biscuiților cu unt și al covrigeilor cu vanilie, făcuți de ea. Multă vreme am folosit apă de colonie "Turist". Îmi amintea de parfumul ei: "Arpège". Dacă n-ar fi despărțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
luat-o de la îndepărtatul meu debut. Iordana Marievici a debutat (nu a fost debutată, cum îi place să zică lui lancu Păun despre prea multele poetesse pe care le-a debutat) prin forță proprie. Am avut de-a face cu oportunismul de stînga. Am avut de-a face cu oportunismul de dreapta și conchid: le urăsc pe amîndouă. Vreau să-i demonstrez lui Șichy (sper să pot) că opera e mai puternică decît legea care a interzis-o; că focul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
debutat (nu a fost debutată, cum îi place să zică lui lancu Păun despre prea multele poetesse pe care le-a debutat) prin forță proprie. Am avut de-a face cu oportunismul de stînga. Am avut de-a face cu oportunismul de dreapta și conchid: le urăsc pe amîndouă. Vreau să-i demonstrez lui Șichy (sper să pot) că opera e mai puternică decît legea care a interzis-o; că focul e mai puțin puternic decît cartea arsă, prefăcută-n scrum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bune care întreceau în număr și greutate pe cele rele. Viciile l-au îngenuncheat pentru că nu a vrut să fie limitat. I s-au cercetat și expus gândurile pe ecran, care erau îmbibate de intenții, planuri și speranțe golite de oportunism, închinate compasiunii pentru cei care n-aveau ce bea, în timp ce el răsturna cisternele de alcool pe gât. S-au adunat picăturile de vodcă scurse din sticle în memoria alcoolicilor lipsiți de această licoare. Au ieșit la un număr mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aroganță, incompetență (hubris-ul) și iresponsabilitatea pot aduce deservicii mari, ce înseamn... costuri pentru societate. De aceea, controlul (democratic) al puterii este esențial. Nu este greu s... distingi sinceritatea, onestitatea, competența de luciu, de suprafaț..., de superficialitate, de impostur... și de oportunism. Unii sunt isteți, descurc...reți, dar sunt goi - se vede c... „împ...râtul nu are straie”. Aroganță ieșit... din comun a altora este întreținut... de farisei ai momentului. Mulți pretind a fi ceea ce nu sunt, vorbesc f...r... noim..., sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ca un pârscovean de jos să fie mai presus decât un pârscovean de sus. Alte considerații, la fel de hazardate, ale lui Gheorghe Postelnicu se referă la literatură și, la un moment dat, la propriile sale scrieri: „Cărțile mele sunt răspunsul la oportunismul și lașitatea dinainte de 199 și la o parte a lumii de azi, devenită imbecilă prin indiferența față de cultură, fapt care dezvoltă, ca în locurile neaerisite, o entitate monstruoasă, numită limbaj dezacordat și cacofonic.“ Cum adică răspunsul la o parte a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
le implică ea nu reprezintă decît un mod, printre altele, de a a organiza și coordona relațiile dintre actorii economici. Contractelor li se pot substitui în mod util, în anumite situații, constrîngerea încrederii. Aparent, într-o lume machiavelică marcată de oportunismul agenților, aceasta n-ar putea să existe. Dar această manieră de a vedea lucrurile este eronată, deoarece ea confundă realitatea cu caracterul ipotetic al lui homo contractor. Ceea ce fac economiștii atunci cînd caricaturizează comportamentul actorilor economici nu este, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pasagerului clandestin în cazurile de gratuitate. Subliniind aceasta, nu considerăm că oamenii sunt întotdeauna și pretutindeni niște egoiști, ci căutăm să evidențiem un mecanism, piața, care obligă pe fiecare să-și dezvăluie capacitățile și preferințele. În al doilea caz, cu ajutorul oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care se bazează strict pe ipoteze corespunzătoare realității, el permite într-adevăr indicarea mecanismelor cheie. Dacă, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de la principiul că actorii sunt, după caz, egoiști sau altruiști, vom ajunge, fără îndoială, mai aproape de adevăr, dar nu vom putea explica nimic din cauza unei ipoteze ce are în vedere un lucru și contrariul său, în același timp. Cu ipoteza oportunismului, din contra, înțelegem mai bine deoarece, în funcție de context, actorii vor alege contractul, constrîngerea sau încrederea, cu conștiința deplină a limitelor fiecăruia dintre acestea, ca soluții la problema coordonării. Toate aceste abordări ne reamintesc mai întîi că trebuie ținut cont și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acestea, ca soluții la problema coordonării. Toate aceste abordări ne reamintesc mai întîi că trebuie ținut cont și de comportamentele egoiste, care nu sunt singurele, dar care nu trebuie neglijate. Așa că, odată cu Williamson, ipoteza egoismului iese întărită, adăugîndu-i-se cea a oportunismului. În acest cadru, nu numai că actorii jocului economic, social sau politic caută mai întîi să-și apere interesele, dar ei sunt pregătiți să și trișeze dacă acest lucru devine posibil. Democrația veritabilă consistă în a lua în considerare această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Gheorghe Grigurcu Să revenim la traseul biografic al lui Leonte Răutu. Acesta izbutise a rămîne mereu în grațiile lui Gheorghiu-Dej, prin oportunismele amintite, cînd se lepădase fără jenă mai întîi de tripleta Ana Pauker-Vasile Luca-Teohari Georgescu, ca să nu mai vorbim de Lucrețiu Pătrășcanu, apoi de Iosif Chișinevschi, în fine prin reorientarea sa de 180 de grade în privința relației cu sovieticii. Dar cu
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
dogmatism. Pe seama lui au circulat nenumărate glume, savurate, se pare, chiar de cinicul Leonte Răutu. Marginalizat după 1954, a fost vreme de decenii directorul Publicațiilor pentru străinătate, unde apărea, între altele, lunarul Narodnaia Rumînia, persiflat în epocă drept Morarnaia Rumînia. (...) Oportunismul lui N.Moraru devenise proverbial. După ce fusese flagelul rusificării culturii române, în anii 1970 își informa colaboratorii despre linia de conduită a României în relațiile cu URSS: "Noi nu ne placănim în fața nimănui!". Spre a înțelege mai exact rolul de
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]