637 matches
-
fungice invazive . Sindromul de reactivare imună : s- a observat că în cazul pacienților infectați cu virusul HIV și care prezintă deficiență imună severă la inițierea tratamentului antiretroviral combinat ( CART ) , este posibilă apariția unei reacții inflamatorii la germeni patogeni asimptomatici sau oportuniști reziduali care poate determina tulburări clinice grave , sau agravarea simptomelor . Tipic , aceste reacții au fost observate în primele săptămâni sau luni de la inițierea tratamentului CART . Exemple relevante sunt retinita determinată de virusul citomegalic , infecțiile generalizate și/ sau localizate cu micobacterii
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
ai lui Stalin din sistem, și au anunțat public că îl vor susține pe Gomułka. Facțiunea Puławy era alcătuită din comuniști evrei ai sistemului de securitate, care în cea mai mare parte a războiului au petrecut-o în URSS; precum și oportuniști dezamăgiți, și membrii vechii intelectualități comuniste. Ambele facțiuni susțineau sovietizarea Poloniei dar cu obiective ușor diferite dar staliniștii erau lipsiți de sprijinul lui Hrușciov care au plecat într-o delegație de mare rang, iar regimul a apelat la conciliere: anunțase
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
a ars în 1834. William nu a uitat de cei nouă copii nelegitimi în viață, numindu-l pe fiul cel mare Conte de Munster și acordând pentru ceilalți copii titluri de marchiz. În ciuda acestui lucru, copiii lui au fost mari oportuniști, presa scriind "obrăznicia și lăcomia FitzJordans este neasemuită". Relația dintre William și fiii săi "a fost punctată de certuri sălbatice și cel puțin pentru rege, dureroase" legate de bani și onoruri. Pe de altă parte, fiicele lui s-au dovedit
William al IV-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312922_a_314251]
-
care ajunge să cunoască foarte bine politica românească, va trage câteva concluzii : "cu oameni precum Victor Cădere, Iuliu Maniu, Armand Călinescu, etc..., nu e de mirare că în 1940 am ajuns la Dictatul de la Viena" și că "regele este un oportunist, fără linie politică, preocupat de un singur lucru: a se îmbogăți cât mai repede". Încearcă să medieze un tratat economic important cu Germania, dar Carol al II-lea, interesat inițial, se opune, căci ar fi însemnat recunoașterea eșecului întregii politici
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
pretenții, chiar dacă despre om și carte, în viața sa, mai rar a auzit. Dintre gloata de jigodii, mai târziu, cei cu ,,ambâț’’ șiau cumpărat, peste noapte, diplome din Dealul Haretului și au bătut cu pumnul la partid, alții la palat... Oportuniști (vorba unuia, oportunist să fii, dar pentru popor! Mare comedie!’’), instruiți mai nou de... dracu știe cine, s-au pus pe strâns de șpăgi. Prin fundații înființate (în fals, că falși au fost o viață), au declarat câte în lună
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
în munți. Fermierii care se refugiaseră în castel erau gata să trăiască sau să moară alături de stăpânullor. Erau țărani simpli, cumsecade, care îl serviseră pe Muneharu ani de zile. Mulți dintre cei rămași în sate erau oameni fără caracter sau oportuniști dispuși să lucreze pe câmpul de luptă. Hideyoshi putea conta pe cooperarea lui Ukita Naoie, iar Kanbei putea aduna câteva mii de oameni din Okayama. Dar ceea ce-l tulbura nu era întrunirea numărului necesar de oameni, ci problema modului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Marius Cristian. După alte modificări, colectivul de redacție este pus, în numărul 139/1990, sub patronajul unui comitet director alcătuit din Al. Călinescu, Andrei Corbea și Mihai Dinu Gheorghiu. Titlurile rubricilor („Abecedarul democrației”, „Tribuna liberă”) și ale unor articole (Fiziologia oportunistului ceaușist, Despre democrație și alte necunoscute, Ce e pluralismul?, Ieșirea la libertate) vorbesc singure despre schimbarea profilului ideologic al revistei. Publică poezie Liviu Antonesei, Mihai Grădinaru, Liviu Ioan Stoiciu, Irina Andone, Liviu Cangeopol, Nichita Danilov, Mihai Ursachi, Mircea Dinescu (tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Lenin) pentru oportunismul său, care ar fi facilitat venirea lui Hitler la putere. Învinuirea aceasta, zicea Petrică, avea să se extindă și asupra social-democrației contemporane, deci și asupra celei românești, așa, din principiu: prin simplul fapt că ești social-democrat ești oportunist. Ce s-ar cere ca această învinuire să fie redusă la neant? Să se unească partidul social-democrat cu cel comunist! Ei, strigă Petrică triumfător, pe stradă. Se va uni! N-am fost mirat mai târziu când previziunea politică a prietenului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
considerăm, politica drept ceva murdar? Întâi că ni se va cere de-aici înainte, la început cu blândețe, mai apoi cu persuasiune s-o considerăm ceva curat. Apoi se va trece foarte rapid la faza următoare, a aderării. Și toți oportuniștii nu numai că vor adera, dar vor mima fanatismul și curând ne vor înlătura pe noi, cei mai buni, întîi pe cei care au avut neșansa să fi făcut politică înainte, apoi și pe ceilalți, a căror politică e să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ce puteau vorbi, la Paris, doi exilați fostul elev, Virgil Ierunca, cu fostul lui profesor, Lucian Bădescu despre fără viitorul lor. Virgil Ierunca continuă să fie prezent în actualitatea românească. Într-un dialog purtat în "Vatra" (277/1994), despre Măștile oportuniștilor, criticul îi plînge pe aceștia (oportuniștii); cauza: "în primul rînd oportunistul este mereu încordat, trăiește sub o tensiune de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul, pentru a trăi în clipe succesive, fiecare clipă constituindu-se într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
exilați fostul elev, Virgil Ierunca, cu fostul lui profesor, Lucian Bădescu despre fără viitorul lor. Virgil Ierunca continuă să fie prezent în actualitatea românească. Într-un dialog purtat în "Vatra" (277/1994), despre Măștile oportuniștilor, criticul îi plînge pe aceștia (oportuniștii); cauza: "în primul rînd oportunistul este mereu încordat, trăiește sub o tensiune de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul, pentru a trăi în clipe succesive, fiecare clipă constituindu-se într-o monadă fără viitor). În al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu fostul lui profesor, Lucian Bădescu despre fără viitorul lor. Virgil Ierunca continuă să fie prezent în actualitatea românească. Într-un dialog purtat în "Vatra" (277/1994), despre Măștile oportuniștilor, criticul îi plînge pe aceștia (oportuniștii); cauza: "în primul rînd oportunistul este mereu încordat, trăiește sub o tensiune de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul, pentru a trăi în clipe succesive, fiecare clipă constituindu-se într-o monadă fără viitor). În al doilea rînd și lucrul acesta mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să fie prezent în actualitatea românească. Într-un dialog purtat în "Vatra" (277/1994), despre Măștile oportuniștilor, criticul îi plînge pe aceștia (oportuniștii); cauza: "în primul rînd oportunistul este mereu încordat, trăiește sub o tensiune de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul, pentru a trăi în clipe succesive, fiecare clipă constituindu-se într-o monadă fără viitor). În al doilea rînd și lucrul acesta mi se pare și mai greu de îndurat -, oportuniștii trăiesc într-o singurătate uluitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul, pentru a trăi în clipe succesive, fiecare clipă constituindu-se într-o monadă fără viitor). În al doilea rînd și lucrul acesta mi se pare și mai greu de îndurat -, oportuniștii trăiesc într-o singurătate uluitoare. Și, mai ales, o singurătate deosebită. A nu se confunda singurătatea esențială (ca o muzică a existenței), cu singurătatea oportuniștilor, care e una spectrală. Și spectru la spectru trage. Iată de ce ca să vă răspund Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În al doilea rînd și lucrul acesta mi se pare și mai greu de îndurat -, oportuniștii trăiesc într-o singurătate uluitoare. Și, mai ales, o singurătate deosebită. A nu se confunda singurătatea esențială (ca o muzică a existenței), cu singurătatea oportuniștilor, care e una spectrală. Și spectru la spectru trage. Iată de ce ca să vă răspund Eugen Simion caută "alianța" cu Adrian Păunescu, iar Marin Sorescu pe aceea cu Grigore Vieru. Din singurătatea lor fără orizont, ca să poată spune "noi", un intelectual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anumită distanță, "apolitismul" lor de azi e axat pe cultul noului șef. Dintr-un anumit punct de vedere ei sînt într-adevăr "apolitici". "Apolitismul" este chiar conduita firească a cetățenilor într-un regim în care șeful gospodărește aulic cetatea. Simpli oportuniști, "literatorii" pătrund de voie de nevoie în "sfînta familie" neocomunistă al cărei "apolitism" duce țara într-o fundătură istorică. "Autonomia esteticului" e un reducționism dedus din "apolitismul" angajat. Eugen Simion, care o proclamă ca pe o blagosloveștenie cînd alături de Adrian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Oricînd e momentul să-l incriminăm pe Cioran pentru cele cîteva nihilisme fasciste, pe care le-a și regretat mai apoi, dar nu este încă momentul "să analizăm, cu decență, nuanțe și durere fără a le nega "opera" și pe oportuniștii de vază", de la G. Călinescu și T. Vianu, la Tudor Arghezi și M. Sadoveanu. Nu putem să nu repetăm și noi cuvintele scriitoarei de la Paris: pentru responsabilitate și adevăr este mereu momentul. Am avut parte, de-a lungul celor treisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
II-lea, ca și în cazul partidului comunist, ca și în cazul FSN-ului, ca și în cazul oricărui partid care ajunge la putere, se produce o buluceală, deci toată lumea merge la borcanul cu miere. Mulți dintre ei au fost oportuniști, n-au avut nici o legătură cu mișcarea legionară, cu idealurile legionare, însă acești tineri de care vorbiți dumneavoastră și care apar ca legionari sînt foarte utili pentru Securitate, fiindcă ei își pot justifica legionarismul ca fiind o mișcare extremistă, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
căruia trăim. Nu știm, fiindcă nu ne-am maturizat încă suficient ca să despărțim lucrurile, astfel încât să admitem adevărul simplu că învățăm să scriem românește de la antisemitul Eminescu, fascistul Goga, hitleristul Ion Barbu, legionarul Eliade, delatorul Ștefan Augustin Doinaș, colaboraționistul Sadoveanu, oportunistul Arghezi. În urmă cu vreo cincisprezece de ani, mă întâlneam des cu un domn extraordinar, fost deținut politic, automarginalizat ca fost legionar, prieten al lui Noica, Eliade, Steinhardt, Stelaru, Tonegaru, care-mi povestea scene din viața acelora și din alte
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
P. Groza (1884-1958), o vreme, și ai lui Gh. Gheorghiu-Dej (1901-1965), ulterior. Din iunie 1971 până în decembrie 1989, am îndurat acel cult al personalității "Celui mai Iubit Fiu" (1918-1989). Ritualurile cultului au fost promovate sfidător de către membrii familiei conducătorului, de oportuniștii avizi de putere și de privilegiați. În stiluri carieriste mascate, se urmăreau rolurile de "șefi", nu de lideri ai unui popor greu încercat de precedentele dictaturi și războaie. Așa s-a ajuns ca unul din simbolurile agresive ale manifestului futuristului
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
consecvenți cu ei înșiși, cum nici Slavici și nici Stere nu au fluctuații de atitudine. Nici unul nu se răzgîndește și nici unul nu are remușcări, de vreme ce sînt convinși că au gîndit corect. În plus, ei sînt orice altceva, dar nu niște oportuniști care pactizează cu adversarii în scopul unor foloase personale. Pur și simplu vederile lor nu se potrivesc cu cele ale regelui, ale social-democraților sau ale liberalilor. Potrivit lui Boia, a da trecutului o tentă de necesitate justițiară e o greșeală. De
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
de sprijinul atotputernicului d. Gambetta, va fi votat de. Cameră, soarta Franței va căpăta din nou acea nuanță de dictatură cu care îndealtmintrelea marea națiune e obicinuită. Cine va stabili acele liste decât partidul dominant, cine e partidul dominant al oportuniștilor decât d. Gambetta însuși? Fiecare din aceste liste va cuprinde deci în frunte un nume mare și cunoscut, iar restul va consista din numele unor simple instrumente politice, votatori, mameluci, patrioți de meserie cum se zice. Minoritățile cari, pîn' acum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
serbări naționale ca atare. Este bine însă a vedea ce fac în Franța republicanii roșii când sunt în opozițiune și cum se poartă când destinele țării ajung pe mâna lor. Ceea ce se poate susține despre revoluționarii petroliști de ieri, republicani oportuniști astăzi în Franța, se potrivește întocmai și pentru revoluționari republicanii noștri de ieri, monarhiști a outrance astăzi. Menționata foaie [î]și aduce aminte cum odinioară republicanii franceji nu lăsau să le scape nici o ocaziune spre a înnegri sărbătorile naționale. Ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cât se poate de mare pe neutralitate față cu amândouă puterile rivale. Până la conflict, politica mînei libere; în timpul conflictului, încheiarea de convențiuni, pentru prețul cel mai mare ce se poate căpăta, iată formula politică a acestui partid. Acesta este partidul oportuniștilor politici și credem că această politică abia va fi având mai puțini aderenți între partizanii roșiilor decât între naturile mai predispuse pentru viața de stat ale albilor. Nu mai e îndoială că contele Andrassy va fi avut în vedere împrejurarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de durată”. În parte, nevoia de disciplină strictă provenea din faptul că dușmanii revoluției erau mai bine Înarmați și mai versați. Astfel se explică de ce „libertatea de a critica”, Întâlnită În rândul forțelor revoluționare, nu putea decât să favorizeze oportuniștii și supremația valorilor burgheze. Lenin folosește din nou o analogie militară pentru a lămuri lucrurile: „Mărșăluim În grup compact pe un drum abrupt și greu, ținându-ne strâns de mână unul pe altul. Suntem Înconjurați din toate părțile de dușmani
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]