1,170 matches
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând.Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Acesta l-a oprit pe Leon și i-a spus: - Am auzit că ai adus spre vînzare ochelari la modă din care doresc și eu să cumpăr o pereche. Ce dacă sunt țăran? Vreau și eu să arăt ca un orășean. - Cum să nu, vecine? Nu sunt eu acela care vă țin la curent prin eșantioanele mele cu ultimele noutăți? Deschise valiza și-i arătă câteva modele noi. Cred că aceștia ți se vor potrivi. Au un format deosebit, cu sticlele
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
Domneștii de Argeș. Mereu proaspătă, curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din poeziile lui Coșbuc și Alecsandri, din care am citat mai multe versuri, pentru exemplificare. Cu totul altceva decât plictiseala și agitația de la orașe, pe ale căror trotuare, orășenii își tocesc blacheurile și nervii. Într-o seară frumoasă de toamnă, am poposit la o mănăstire minunată, dosită într-o văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Aerul curat al pădurilor ozonate, vânatul proaspăt, apa rece a izvorului cristalin, sunetul de neconfundat pe care îl scoate toaca mănăstirii, cântecul păsărilor, țârâitul greierilor, ochii cercetători ai bufnițelor și câte multe alte minunății de care nu se poate bucura orășeanul stresat. El se bucură doar să guste vitaminele din zarzavaturile aduse de țăran, din grădinile bogate și darnice ale țării. Zilele scad tot mai mult și vântul de miazănoapte începe să șuiere cu îndârjire prin hornuri. Păsările își părăsesc cuiburile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna. Izvorul nu mai șușotește. Codrul freamătă tânguitor ca un glas de clopot, plângându-și frunza dusă. Pe o creangă, un corb înfrigurat își strânge aripa, iar prin nămeții de zăpadă, pe ulițele dinspre pădure, lupii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun diverse istorii și toți sunt serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și vă odihniți în sânul naturii, în crângurile și în codrii străbătuți de apele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și vă odihniți în sânul naturii, în crângurile și în codrii străbătuți de apele limpezi ale izvoarelor, pentru că viața la țară, chiar și acum, e sănătate curată. Mare câștig au aceia ce și-au clădit un adăpost de vacanță
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile întâlnite prin păduri. Un bun tată nu va rezista ispitei să nu-și laude fata când află că ia note frumoase la liceul de la oraș. Uneori se mai întâmplă, prin locurile acestea, să mai apară
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
cât și de origine maghiară, care provin din România, au un statut respectabil pe aceste meleaguri. Putem aminti aici biserica evanghelică maghiară, al cărei conducător este Andreas Siegel, de etnie maghiară, originar din județul Satu-Mare. O altă personalitate în viața orășenilor este pastorul Christian Krumbacher, care este pastorul celei mai mari biserici creștine din Trossingen. Pastor, evanghelist și profesor la Institutul Teologic din Germania, originar din Satu-Mare, este cetățean german de etnie maghiară. Această biserică este formată de cel puțin șase
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
străinătate au vizitat de la începutul anilor 2002 acest oraș mic. Abi Wallenstein, B.B & The Blues Shacks, Steve Baker, Toots Thielemens și multi alți cântăreți de renume au urcat pe scena casei de cultură Kesselhaus din Trossingen. Cum își petrec orășenii timpul liber și drumețiile Dacă vii în Trossingen, nu ai cum să te plictisești. Indiferent de anotimp, orașul oferă multe serbări regionale și naționale, cum ar fi Oktoberfest (sărbătoarea de toamnă din octombrie), carnavalul care este ținut la fiecare început
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
cântat prohodirea de către un sobor de preoți în frunte cu preotul Bărcănescu, ,,în al cărui cântec se vedea durerea pentru pierderea unuia dintre cei mai buni prieteni”. Lăcașul bisericii, curtea și împrejurimile erau înțesate de lume: ziariști, intelectuali, profesori, studenți, orășeni, etc. O durere cumplită cuprinsese întreaga adunare. Corpul poetului era întins pe catafalc, avea ,,mustața neagră și barba neagră și puțin crescută”, ,,...capul și aproape fruntea întreagă îi erau învelite într-un bandaj negru” Catafalcul era înconjurat de coroanele ziarelor
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade Rădulescu și Mihai Viteazu sunt înfățișați numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
și noi din întâmplare și neplanificat (că ăstea nu prea ies bine!), nicodată o clipă cu intensitate și eliberatoare (carpe diem-ul nostru la tinerețe erau „joile tineretului”, câte-un bal unde nefiind „nici cai, nici măgari” (adică nici țărani nici orășeni, le încurcam rău, hora la joc mai mult o simulam, brâulețul, jocul de doi, „sărba” (în căruță, era să zic, mușcă-ți limba!) se perindau prin fața noastră și noi îi eram nici măcar fideli privitori, se lipeau de noi precum cocoșatul
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
cu un soi de traistă pe umăr. Chiar nu păreți defel din această lume... - Dragul meu să știi că Lumea din care vin eu există. A fost odată, poate, și lumea voastră sau a bunicilor voștri. - În lumea noastră, a orășenilor, mulți vorbesc despre dezamăgire, despre mizerie, sunt nemultumiț, stresați, dezorientați, mai ales tineriii. Pe acolo pe la sat ce mai spun oamenii? - Nu cred ca există o deosebire fundamentală între orășean și țăran. În ambele „zone” și „tabere” poți întâlni oameni
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
lumea voastră sau a bunicilor voștri. - În lumea noastră, a orășenilor, mulți vorbesc despre dezamăgire, despre mizerie, sunt nemultumiț, stresați, dezorientați, mai ales tineriii. Pe acolo pe la sat ce mai spun oamenii? - Nu cred ca există o deosebire fundamentală între orășean și țăran. În ambele „zone” și „tabere” poți întâlni oameni geniali, rafinați, înțelepți sau - dimpotrivă - banali, plictisitori, cu gusturi îndoielnice, săraci cu duhul. Important este să încerci să te autoprotejezi, să cauți compania celor cu care ești compatibil. În București
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu constientizează ceea ce face, chiar dacă o face genial. - Și noi orășenii de ce suntem atât de atașați și de interesați de târgurile astea? - Știi de ce? Vă spun eu. Pentru că pare exotic, din altă lume, este ieftin, dar nu întotdeauna la târg vin (și) meșterii. Un meșter adevărat de sat nu prea vine
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
să le dăm speranță, curaj și încredere tinerilor. Mă uit la ei când merg prin sate și-i văd ca pe niște oi rătăcite, au făcut școala și nu mai știu ce să facă cu ea, au îmbrăcat haina de orășean și acum nu pot să îmbrace hainele de țăran. Trebuie să le redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
acasă, veneau să-și audă persoanele dragi, sau de afaceri, cine știe, aflate și la mii de kilometri. Tot acesta era și deținătorul unui ceasornic, probabil unic în tot orașul, căci fraza : " Ne întâlnim la orologiu." era înțeleasă de majoritatea orășenilor și celor veniți. Nu mai exista un alt ceasornic mare în întreg orașul. În primul an de studii devenise neînfricată, biruind acea barieră de a se lupta și pe străzile urbane cu sine și cu întunericul, care rareori, dar, îi
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în “sânul lui Avram” (spre invidia orășeanului) și-mi prelungesc osânda cea fără pic de creativitate. Pe înserat, cuibărită între perne, cu ochii țintă la o telenovelă turcească, nevasta-mea strigă de cum m-a simțit intrând pe ușă”: “S-a ouat cumva vreo găină?”. Și, în loc de răspuns
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
existe o tendință spre exagerare în genele lor, dar minciuna nu le este deloc proprie. Până și zăpada sugerată în denumirea statului Nevada („ninsa”) apare regulat în lunile de iarnă și se așează pe culmile munților din împrejurimi, spre bucuria orășenilor bronzați, oricând gata să se lanseze pe schiuri pe pistele din apropiere. Iar la vederea frumuseții deșertului după ploaie, când ciulinii și cactușii înfloresc ca prin minune, într-o beție de culori, mai că-ți vine să crezi în legendarele
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
cunoscut, de care nu m-am mai dezlipit, iar respectivul consătean m-a predat viu și nevătămate tatii. Această primă vizită în Fălticeni avea să se repete de mai multe ori în acea vară, prilej de glume nesărate ale copiilor orășeni, care se uitau lung și curioși la un desculț, îmbrăcat cu niște izmenuțe de pânză, o cămășuță de asemenea din acel tort din cânepă cam grosuță, legată cu un cordonaș dintr-un material împletit din fuior tot de cânepă. Acesta
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
fost inaugurată, în stadiul final (cel de-al doilea corp) la data de 8 mai 1932, a fost, o bună bucată de vreme, sediul instituțiilor culturale ale Sucevei: Biblioteca Centrală, Muzeul Orașului Suceava și Muzeul Porumbescu, Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Cazinoul funcționarilor români. Format din două corpuri, primul ridicat la începutul veacului trecut, cel de-al doilea realizat între anii 1926-1932, în plină criză economică, imobilul Casei Naționale, construit în stil clasic, cu plan dreptunghiular, pe trei nivele, cu
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
se afla PALATUL ADMINISTRATIV în care era Prefectura, în apropiere era clădirea Primăriei, cu Uzina electrică în spate, care aproviziona orașul cu curent continuu de 110 V și unde tata își încărca acumulatorii de la aparatul de radio construit de el. Orășenii își vedeau de munca lor, soții mergeau la serviciu, iar soțiile stăteau acasă, se ocupau de gospodărie, de creșterea și educația copiilor, pentru că soții câștigau destul ca să-și poată susține familia. Era orașul unde dimineața eram treziți de sirena Fabricii
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
îți pierzi iluziile, devii parte din sistem. • Trăim într-o țară fotogenica... • Nivelul de trai și calitatea vieții nu sunt același lucru. Ceea ce nu este perfect are un avantaj: e ameliorabil (Liviu Antonesei). • Și subcultura e un soi de cultură. • Orășeanului îi pute grajdul, dar îi place brânză (folclor pastoral). • Și omul care și-ar vrea aripi e mai sigur pe pământ. Nu e bine dacă unic înseamnă și irepetabil. • La concluzii se ajunge ușor. Mai ales când se pleacă de la
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]