1,225 matches
-
interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a mecanismului electoral, ci controlul asupra acestora, care urma să fie asigurat 41 Numărul total al electorilor primari, direcți și orășeni era în cele cinci județe ale Olteniei de 811 în 1859 și 1198 în 1863 - majoritatea boieri (Analele Statistice, anul IV, nr.13-16/1863, p.153). 42 Mite Măneanu, Boierimea din Otenia,p. 224-225 47 de reprezentanții celor două tendințe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
nu poate opri în trei metri, ci în 300! Iar când rândul se blochează din cauza autorităților, nemulțumirea crește. Oamenii politici care cred că-și fac publicitate la pelerinaje se înșeală. Efectul este invers, oamenii cei simpli nu-i „văd”, iar orășenii nu apreciază direct prezența lor, indiferent de culoarea politică. Li se pare o formă fără fond. Pe de altă parte, Biserica trebuie să-i primească pe toți, nu-i poate alunga, și dacă din o sută de politicieni, doi se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
orășenești, pentru ca azi să fie o falie pestriță de interferență a uliței cu strada, nici una nici cealaltă în aspectul lor civilizat, și una și cealaltă eșuate în a nu fi nici stradă nici uliță, ca și locuitorul acestui spațiu, nici orășean și nici sătean...! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta și actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmășit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile și cultura sătească
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
urmă casă, părinți, chiar și copii spre a se duce unde îi duc picioarele că n-au bani nici pentru tren. Cei mai mulți reușesc pe acolo în pribegie, iar țara beneficiază de miliarde Eurici împărtășite cu familia din câștig. Nu numai orășeni pleacă unde văd cu ochii să scape de „minunata viață asigurată tuturor prin ajutoare sociale”. Nu mă mândresc deloc în calitatea mea de Român ajutat social ca să rămân în țară. Satele din țară s-au golit de săteni, dar puținii
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417775742.html [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care reușesc să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care reușesc să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță zâmbesc mai mult când ies pe stradă și înjură mai puțin la volan. (Dilemă Veche, nr 124) ce de
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu manipularea unei camere de luat vederi într-o secvență de film anticipată de un scenariu. Orașul te “trădează”, cum spuneți, cănd mișcarea “camerei” personale nu mai corespunde scenariului creat prin interactia îndelungată cu un loc. Stimulii vizuali
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
al patrulea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt și locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moșie. ... Articolul 34 La împropietărire nu se va face nici o deosebire între săteni și orășeni, a căror îndeletnicire principală este cultivarea pămîntului. Învățătorii și preoții vor fi considerați ca muncitori de pămînt. Articolul 35 Odată cu împărțirea pămîntului, iazurile mici cari nu pot corespunde decât unui interes local, vor trece la comunele respective. Articolul 36 Cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156547_a_157876]
-
fiica lui Barabas Francisc și Iolanda, cu domiciliul actual în Suedia, 24438 Kevlinge, Sunnanveg 11 A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sanpaul, Str. Principala nr. 165, județul Harghita. 320. Laszlo Denes, născut la 28 februarie 1943 în localitatea Orășeni, județul Harghita, România, fiul lui Mozer și Emma, cu domiciliul actual în Suedia, 24438 Kevlinge, Sunnanveg 7C, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Tâmpei nr. 6, sc. E, ap. 15, județul Brașov. 321. Bottcher Plăcintă Paul, născut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
1. 7. Incze Emeric, născut la 4 decembrie 1949 în localitate Aita Medie, județul Covasna, România, fiul lui Iosif și Luiza, cu domiciliul actual în Suedia, 24438 Kavlinge, Nordanv.18B. 8. Incze Ibolyka, născută la 2 februarie 1946 în localitatea Orășeni, județul Harghita, România, fiica lui Adalbert și Ilona, cu domiciliul actual în Suedia, 24438 Kavlinge, Nordanv. 18B. 9. Toumar Mariana, născută la 1 mai 1953 în localitatea Isaccea, județul Tulcea, România, fiica lui Buftei Vasile și Tudora, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]
-
fiica lui Fleseriu Mircea-Ștefan și Letiția, cu domiciliul actual în Germania, 65468 Trebur-Geinsheim, Jahnstr. 25B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Traian Demetrescu nr. 77, județul Sibiu. 107. Pavel-Tittes Rozalia, născută la 17 martie 1949 în localitatea Orășeni, județul Harghita, România, fiica lui Vass Carol și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Bruckenstr. 44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cristian, Str. Morii nr. 5, județul Brașov. 108. Korosi Sandor, născut la 4 iunie 1968
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
lanț până la Casa Parohială - Duță Constantina, lungime = 190 m; Str. Bălții, de la Pușcașu Alina - Bălăneanu Alexandru până la livadă - Pavel Radu, lungime = 160 m; Str. Culturală, de la Cămin Cultural - Mirea Tănase până la Bloc Micu Radu - Basma Vasile, lungime = 675 m; Str. Orășeanului, de la Poliție - Ivan Nicolae până la Stație pompare apă - Dinu Ion, lungime = 655 m; str. Prelungirea Mostiștei, de la S.C. Mostiștea Comprest - S.R.L. - S.N. Apele Române, lungime = 710 m; Str. Principală, de la Roman Vasile - S.C. Marcellino Impex - S.R.L. până la S.C. Mostiștea Comprest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Dr. RASINSKI (L. S.) Anexă A LA ARTICOLUL 32 AL CONVENȚIEI Lista provizorie a punctelor de trecere unde se află oficiul vamal de frontieră Oficiul vamal român: Oficiul vamal polonez: Prigorodoc Kozaczowka Crisciatec Zaleszczyki Babin Jasienow Polny (înființare proiectată) Grigore-Ghica-Voda Orășeni Sniatyn -Zalucze (cale ferată) Kulaczyn (înființare proiectată) Vascauti Zalucze (dependința a birourilor vamale din Sniatzn-Zalucze) Vijnita Kuty Anexă B LA ART. 32 AL CONVENȚIEI Lista provizorie a punctelor de trecere în afară de oficiile vamale De partea română De partea polona: Samuseni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
Dârjiu Sate: Dârjiu, Mujna Comuna Dealu Sate: Dealu, Fâncel, Sâncrai, Tibod, Tămașu, Ulcani, Valea Rotundă Comuna Feliceni Sate: Feliceni, Alexandrița, Arvățeni, Cireșeni, Forțeni, Hoghia, Oțeni, Polonița, Teleac, Tăureni, Văleni Comuna Mărtiniș Sate: Mărtiniș, Aldea, Bădeni, Chinușu, Comănești, Călugăreni, Ghipeș, Locodeni, Orășeni, Petreni, Rareș, Sânpaul Comuna Merești Sat: Merești Comuna Mugeni Sate: Mugeni, Aluniș, Beta, Dejuțiu, Dobeni, Lutița, Mătișeni, Tăietura Comuna Ocland Sate: Ocland, Crăciunel, Satu Nou Comuna Satu Mare Sat: Satu Mare Comuna Ulieș Sate: Ulieș, Daia, Iașu, Ighiu, Nicolești, Obrănești, Petecu, Vasileni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
libertăților s-a petrecut adesea pașnic. Seniorul sau episcopul îngăduia transformarea corvezilor în dări în bani și acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori. Un document scris (charta) preciza acordul dintre cele două părți, fixa drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum Colonia (Köln) în Germania, Pisa, Florența, Siena (în Italia) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
foarte puternice, precum Colonia (Köln) în Germania, Pisa, Florența, Siena (în Italia) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de magistrați ("consuli", "priori"). În fruntea lor era un primar ("burgermeister", "mayor") care conducea ședințele consiliului. Fiecare comună avea un tribunal și o forță polițienească, veghind la respectarea regulamentelor orașului și brestelor. Populația orașului
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
privind durata timpului de lucru, salariile, prețutile și calitarea mărfurilor. O dată cu secolul al XI-lea, când osașele au început să se mărească, micii negustori plecau la sate pentru a schimba produsele meșteșugărești și a cumpăra lână, hrană și lemnele necesare orășenilor. Puțin câte puțin, negustorii au căpătat o poziție tot mai importantă în orașe. Ei furnizau materia primă, fixând comenzile și prețul produselor. Pe măsură ce drumurile au devenit mai sigure și au fost inventate noi mijloace de circulație a banilor, activitatea negustorilor
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Margareta de Hochstaden. În 1259, Adolf a succedat tatălui său în poziția de conte de Berg. Regele Rudolf I de Habsburg i-a permis lui Adolf să mute monetăria la Wipperfürth în 1275. În 1276 Adolf a acordat drepturi cetățenești orășenilor din Ratingen, iar în 1282 celor din Wipperfürth. Adolf a încercat zadarnic să îl impună pe fratele său Conrad, care era preot, ca arhiepiscop de Köln, după moartea lui Engelbert al II-lea de Falkenstein din 1274, în cele din
Adolf al VIII-lea de Berg () [Corola-website/Science/328708_a_330037]
-
streșini late, ca să nu atingă nici ploaia, nici razele fierbinți ale soarelui de vară, pereții scunzi. Se mai pot vedea și astăzi câteva asemenea case, cum e, de pildă, aceea de pe strada Justiției (între strada Călărași și faleza Dunării). La orășenii turci mai pricopsiți, tavanele odăilor erau din lemn lucrat frumos, în formă de rozetă; un asemenea tavan se poate vedea la muzeul de istorie al orașului. În timpul ridicării planului cetății, în 1790, de către căpitanul von Vermatti, orașul avea 2580 de
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
temporar dominația polono-lituaniană asupra anumitor teritorii, inclusiv asupra Smolenskului, pierdut în 1509 de Marele Ducat al Lituaniei. Rusia s-a zbătut în haos pentru mai bine de zece ani, dar instituțiile autocratice au rămas intacte. În ciuda persecuțiilor anti-boierești, a nemulțumirilor orășenilor și a procesului treptat de iobăgire a țăranilor liberi, eforturile pentru îngrădirea puterii țarilor au fost făcute fără entuziasm. Negăsind nici o alternativă la autocrație, rușii nemulțumiți s-au raliat pozițiilor diferiților pretendenți la tron. În timpul acestei perioade, scopul politic al
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
constitui atracții pentru cei care își vindeau marfă și se stabileau acolo. S-au creat noi orașe în nordul, centrul și estul Europei. Orașele erau conduse de un stăpân, care le acordă unele privilegii, dar tindea să-i asimileze pe orășeni cu locuitorii de pe domeniile feudale rurale. Se stabileau obligații în muncă, bani și produse, și erau aplicate reguli care nu se potriveau dinamismului ce caracteriza orașul. Meșteșugurile și comerțul nu se puteau dezvolta într-o servitute feudală, ce limita libertatea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
stabileau obligații în muncă, bani și produse, și erau aplicate reguli care nu se potriveau dinamismului ce caracteriza orașul. Meșteșugurile și comerțul nu se puteau dezvolta într-o servitute feudală, ce limita libertatea de mișcare și presupunea obligații materiale. Astfel, orășenii s-au organizat în comune, asociații ale locuitorilor unui oraș care se lega printr-un jurământ să acționeze laolaltă în scopul de a-și obține libertatea. La originea comunelor au stat și mișcările, care pe fondul războaielor feudale, încercau să
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Franței și Germania. Conflictele au devenit violente ori s-au ajuns la negocieri. Mișcarea comunală a fost îndreptată împotriva feudalilor laici și ecleziastici, aceștia rezidând în orașe, spre deosebire de cei care stăteau în castele de la țară, opunând o rezistență îndârjită cererilor orășenilor. Prin luptă, locuitorii orașelor au obținut privilegii, consfințite în ""carte privilegiate"", ce includeau libertatea personală a activităților meșteșugărești și comerciale. Orașele reprezentau un spațiu al libertății în occident. Orașele intrau deseori în conflict cu regii, încercând să dobândească autonomie. Uneori
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
creștinătății, n-au luptat niciodată pentru apărarea celor năpăstuiți, ci doar ca să elibereze Țară Sfânta de sub ocupație musulmană. Clerul înalt era format din descendenți ai familiilor aristocratice, iar clerul de rând era format din indivizi proveniți din rândurile țăranilor și orășenilor. După 1200, când s-au dezvoltat primele universități ce formau clericii, clerul recurta și din categoriile neprivilegiate. Țărănimea nu era omogenă, întâlnind țărănime liberă, mai puțin numeroasă. Colonizarea rurală presupunea fondarea unor așezări a căror locuitori să se bucure de
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]