205,475 matches
-
apare datorită comerțului. Viziunea greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este menținut de Natură, si Hinterlandul susține orașul. Însă, după inițierea Revoluției Industriale, orașul își modifică hinterlandul, atât prin exploatarea resurselor naturale, cât și ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este menținut de Natură, si Hinterlandul susține orașul. Însă, după inițierea Revoluției Industriale, orașul își modifică hinterlandul, atât prin exploatarea resurselor naturale, cât și ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
strategiilor de sustenabilitate ce iau în seamă bilanțul ecologic al unei contabilități ambientale între Hinterland și Urbe. Așa cum sublinia Paul Hawken în lucrarea să din 1993, — “The Ecology of Commerce” -, la ora actuală hinterlandul, baza tradițională a sustenabilității pentru un oraș, își mai poate salva existența inalterată, păstrându-și valoarea să de ‚capital natural’ și evitând funcția degradanta ce i s-a atribuit de către Revoluția Industrială, -aceea de „groapă de gunoi” pentru reziduurile industriale -, doar cu o condiție : „Deșeurile unui proces
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
natură biologică este imitata la fiecare pas, realizându-se o simbioza între agentul economic, persoana umană consumatoare și ecologie.” Idealul în obținerea sustenabilității sau dezvoltării durabile, idealul definit în raportul Brundtland, ar fi obținerea decuplării complete a creșterii economice a orașului de încărcarea ambientală a Hinterlandului sau Oceanului. Este discutabil dacă acest ideal va putea fi atins într-un viitor previzibil -adica înainte de completă degradare a Hinterlandului și Oceanului-, dar căutarea lui, într-o primă direcție operațională, inseamna crearea de mai
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
mare, nobilă seninătate. Apropierea sa de cărți nu lasă să se întrevadă nici o crispare, nici o tensiune alta decît aceea a căutării pasionate a formelor purtătoare de sens. A trăit toată viața printre rafturi de bibliotecă - în apartamentul său genevez din "orașul vechi" se pătrundea printre șiruri de volume așezate de-a lungul pereților, în biroul său erau pretutindeni cărți așteptând prietenoase să se deschidă. Criticul și profesorul au rămas fideli acestei comunicări generoase în calmul ei suveran, întemeiat pe o mare
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
Gabriel Dimisianu Aflu din ziare și de la televizor că edilii constănțeni și-au propus să restaureze orașul vechi, acela pe care l-a evocat Pavel Chihaia în romanul Blocada. înseamnă că ar putea să învie și ceva din farmecul de odinioară al acestei zone a Constanței. Cu străzile ei înguste și în pantă, curgând toate către port
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
și să cheltuiască prin cafenelele renăscute, prin berării, prin cabarete, prin casele de jocuri și prin alte îmbietoare case, destinate prea omeneștilor desfătări. Toate bune, mi-am zis, însă de ce nu și Brăila? De ce să nu se bucure și Brăila, orașul meu de obârșie mult iubit, de un program asemănător de refacere? Nu pentru că mă trag eu de acolo, de bună seamă, nu pentru asta, bineînțeles, ci pentru faptul că are din belșug ce să ofere acțiunilor restauratoare. Asemenea Constanței și
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre sud, spre vest și spre nord, pornesc toate din acea inimă a orașului care este splendida piațetă a Sfinților Arhangheli. Aceea cu ceasul, cu fântâna țâșnitoare, cu bisericuța din secolul XVII, fostă geamie, cu statuia lui Traian. La est curge, ordonator, marele fluviu. Ce s-a clădit mai temeinic în vechea Brăilă este
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
S-a construit cu larghețe dar fără stridențe, cu elemente stilistice de neoclasic târziu și de art nouveau. Oamenii cu dare de mână ai timpului erau preocupați, desigur, de casele în care trăiau, uneori adevărate palate, dar și de împodobirea orașului cu monumente și cu edificii publice, de uz religios sau cultural. Și acestea îi exprimau. Cele două teatre, "Comunal" și "Lyra", cinematografele "Passalaqua" și "Trianon", bibliotecile, muzeele, vădesc apetențe culturale. Biserica greacă, pictată de Tattarescu, este măreață. Orologiul cu patru
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
veghetor al împăratului Traian este înduioșător, pur și simplu, dacă citim ce au scris brăilenii, la 1903, pe soclul de marmoră: "Românii recunoscători"! Cum de nu? Spuneam despre piațeta Sfinților Arhangheli (în anii comunismului: V. I. Lenin!) că era inima orașului, de acolo desfăcându-se străzile radiale, printre care și eleganta stradă Regală, "corso"-ul brăilean. Iată și de pe Regală (devenită Republicii după '47, devenită Eminescu, după '89, fără vreo șansă de omologare pentru marele poet) câteva puncte de reper: hotelul
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
Au urmat alte ciuntiri, renovări neinspirate, stupide modernizări. Iar acum, lăsarea totului în paragină. Am fost în octombrie trecut la Brăila, cu o echipă a "României literare", doritor să le arăt colegilor mei, înainte de a ne întâlni cu cititorii, frumusețile orașului în care am copilărit. Am străbătut de la un capăt la altul fosta stradă Regală și dezolarea tuturor a fost mare: ziduri coșcovite, crăpate, frontoane căzute, ferestre fără geamuri, acoperite cu cartoane sau cu nimic. Intemperiile istoriei au lovit amarnic orașul
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
orașului în care am copilărit. Am străbătut de la un capăt la altul fosta stradă Regală și dezolarea tuturor a fost mare: ziduri coșcovite, crăpate, frontoane căzute, ferestre fără geamuri, acoperite cu cartoane sau cu nimic. Intemperiile istoriei au lovit amarnic orașul (fost) cu salcâmi și ceva trebuie făcut, până nu este de tot târziu. Să urmăm grabnic pilda constănțenilor, de se vor ține și ei de cuvânt.
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
A mai fost decorat cu înalte distincții române și franceze. Într-o noapte de septembrie 1916, un proiectil a explodat între el și un alt sublocotenent, iar suflul exploziei i-a azvârlit fără altă urmare, pe dealul de deasupra noului oraș, Orșova, reclădit la o întorsură a Dunării. Acolo, Pamfil Șeicaru a înălțat o mânăstire, în semn de cinstire a vieții care i-a fost dată pentru a doua oară. Biserica străjuiește cursul Dunării. E un gest urmat în Moldova de
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
la sfîrșitul anului trecut, de Editura timișoreană Marineasa, iar cele 1000 de exemplare ale tirajului s-au vîndut imediat: în felul ei, Despre regi, saltimbanci și maimuțe e o carte de scandal, în care un număr important de personaje ale orașului de pe Bega, în primul rînd din teatru, apar în situații deloc măgulitoare. De aceea, cel mai bine reușește o lectură distantă, adică literară. Jurnalul "directorului" Cornel Ungureanu e însă și cel al profesorului universitar, care ține cursuri despre Ion Barbu
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
de toate, iubitorul de teatru, prietenul lui Aurel Manea, al lui Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicolaus Wolcz, intrat în neagra și corupta fundătură a Teatrului Național din Timișoara cu sincera dorință de a face treabă și la fel de sincera credință că orașul lui e încă o �capitală a provinciei". Și descoperă că nu-i deloc așa: actorii sînt fie netalentați, fie pretențioși, fie amîndouă, administrația e coruptă - directorul administrativ, inginerul silvic Socaciu, a dezvoltat o întreagă rețea de import și distribuție a
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
iubire. Acum, în sfîrșit, mă simt și eu în stare să mă întorc în trecut; în trecutul Vinei. Povestea devenirii unei fete viciate: născută cu numele Nissa Shetty, a crescut într-o baracă din mijlocul unui cîmp de porumb din afara orașului Chester, Virginia, lîngă o șosea care șerpuia spre est, și ducea nicăieri. Porumb de o parte și de alta, și capre în spate. Mama ei, Hellen, o greco-americană, trupeșă, vioaie, cititoare de romane, romantică și visătoare, o femeie de origine
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
crîcnească, așa încît menținea curățenie lună în cocioabă, hainele familiei erau curate, copiii hrăniți și îmbăiați, iar cînd venea seara acasă, John Poe găsea mîncare caldă pe masă și, cum el avusese dreptate în legătură cu copiii, Hellen s-a dus la oraș și și-a făcut operația necesară, așa încît totul era okay, cu adevărat okay, ea era toată ziua ocupată, ceea ce ușura situația, el era de modă veche la pat și afară din pat, nu agrea prezervativele și alte chestii de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
locale, acolo trăia un soi de centaur, scăpat dintr-un circ ambulant canadian, o vietate turbată și primejdioasă din pricina tuturor anilor petrecuți într-o cușcă, biciuit și lihnit de foame, pentru desfătarea spectatorilor. țapul monstru din Jefferson Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria copiii neascultători și, la balul mascat anual din timpul Tîrgului de Primăvară, apăreau întotdeauna și cîte unul sau doi "Omul-țap" din Lick, - zeul Pan picat în Virginia și înveșmîntat în zdrențe. Cînd copiii se găseau la
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
cunoscută nouă din Masca, Iubitul meu se însoară, O viață mai puțin obișnuită, Mary cea cu vino-ncoa, îngerii lui Charlie; Christina Applegate - care a mai jucat pentru marele ecran în Atacul marțienilor, Marea lovitură, Mafia sau Nașu' rade tot orașul puțin; foarte puțin suspense, cîteva mici aventuri, poante răsuflate ori numai de prost gust, un happy-end ce de-acuma nu mai constituie nici o surpriză) combinate fără ingeniozitate, poveste plată fără viață, ritm tărăgănat, kitsch la puterea "n" - astfel se poate
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
cocktail-ul de la Închiderea Festivalului. Dar mireasma mă urmărea, chiar dacă pe ea n-am mai Întâlnit-o după aceea. Ei, și am plecat de la Skopje, cu numai câteva ore Înainte de un cutremur devastator, care a preschimbat o bună parte din oraș Într-un morman de ruine... De la Atena, unde am aflat vestea, mam Întors cu primul avion. Dar bineînțeles că n-am mai găsit nici hotelul, nici Centrul de conferințe, nici... Iar În toată nebunia acelor ore nimeni nu mi-a
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
la fel la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate de Găești. Aici a stat pînă la vîrsta școlii. "Găeștii erau și oraș, cu case luxos mobilate și cu un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul orașului meu natal Lugoj, al cărui cetățean de onoare sunt, la hramul Sf. Mării, sărbătoarea orașului. La Lugoj am fost onorat și omagiat cu ocazia medalierii mele, dar și pentru aniversarea celor șaptezeci de ani de viață. - Mi-este imposibil, draga
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul orașului meu natal Lugoj, al cărui cetățean de onoare sunt, la hramul Sf. Mării, sărbătoarea orașului. La Lugoj am fost onorat și omagiat cu ocazia medalierii mele, dar și pentru aniversarea celor șaptezeci de ani de viață. - Mi-este imposibil, draga Gelu, să cred că tu ai această vârstă. Vitalitatea și tinerețea ta sufletească sînt incredibile
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
-l pune în scenă e o îndepărtare de lume de factură elegiaca ("Departe departe de lume/ frumoasă lume cea mai frumoasă" - Nenumărata iarbă), un regret domol ("Cu privirea-n oglindă/ viața e o dragoste regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează precum "un miriapod de singurătăți" (Vară de fosfor), producînd o lozinca oarecum mașinala, fără suficientă acoperire energetică: "Să facem demonstrații împotriva singurătății"/ împotriva nopții din zi" (Boema sacra). În planul substanței poetice, aceasta discrepanta față de existență chemătoare
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi peste începutul acestui poem/ și rămîn doar bolțile de piatră crăpate/ dintr-un oraș unde rînza e rege/ și brînză regina/ nebunii fac tumbe în săli de consiliu/ după uși capitonate se ghiceste-n cafea/ mască sub care regele va veni deseară/ la bălul femeilor divorțate/ de pielea lor naturală/ la biserici se caută
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]