285 matches
-
în toate bătăliile; bunicul, Ianache Văcărescu, cumnat și vistier al lui Constantin Brâncoveanu, a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ștefan Văcărescu, logofăt, vistier și mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru orațiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Învățătura primită de V. a fost dintre cele mai alese: în casă a studiat greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul H. Stahl) cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
distrugere. Prima localitate cercetată a fost Alexandrovka unde cercetătorii au rămas surprinși constatând că după un secol și jumătate de viețuire În mediul slav mai erau săteni care Își păstrau graiul, ei și familiile lor. Nu au uitat doinele, colindele, orații de nuntă, descântece, etc. În timpul studiului, la toată opresiunea autorităților locale se mai adăuga și frica de formațiunile militare germane dizlocate În satele cucerite. Impresionantă era sărăcia satelor; fără nici o construcție În jurul caselor sărăcăcioase și nici o amenajare de anexe. Așezările
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la moartea lui Tudor Arghezi, Fragmentarium. 1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 21 2 idem, p. 22 45 O privire globală asupra întregului material exegetic și evocator indică frecventarea, neslăbită cu trecerea anilor, a operei argheziene, capacitatea de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
încă insurmontabile: „Critica a încercat până acum formule numeroase ca să poată cuprinde substanța de foc a poeziei lui Arghezi; toate recipientele i s-au topit însă în mână, și sunt degete care mai păstrează încă arsurile experienței.”4 În vibranta Orație la moartea lui Tudor Arghezi, criticul nota patetic: „Pentru omul de cultură contemporan, el este aproape străveziu, neidentificabil și întremător ca aerul, a cărui putere de viață o respirăm, fără a mai reflecta asupra ei. În cea mai măruntă inovație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
24, 17 iunie, p. 1 Un discipol eminescian, nr. 25, 24 iunie, p. 1 Epilog la comemorarea Maiorescu, nr. 26, 1 iulie, p. 1 Tropaeum Trajani, nr. 27, 8 iulie, p. 1 Dicționarul Eminescu, nr. 28, 15 iulie, p. 1 Orație la moartea lui Tudor Arghezi, nr. 29, 22 iulie, p. 1 Glasul istoriei, nr. 30, 29 iulie, p. 1 Baudelaire comemorativ (IĂ, nr. 31, 5 august, p. 1 135 Baudelaire comemorativ(IIĂ, nr. 32, 12 august, p. 1 Baudelaire comemorativ
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
rubarele, bumbașirlâcurile, locmalele, havaeturile... surghiunlâcurile... milostivbojiile, ce adorna hrisoavele noastre și ne adeverea iscălita noastră nobilitate? Pesnele cele guturăiate, blagorodiile, blagocestiile, șătrăriile, isprăvniciile, zapcirlâcurile, duvalmalele, caraghiozlâcurile, suitarlâcurile, altântoplâcurile, inglindiselele, sindrofiile, heretismosurile, herofilimetelele, catedexele, pliroforiile, titeriazele... și altele mulțime, cu sutele?“ (Orație funebră, în Curierul românesc, 1848, nr. 22). Câți dintre junii cititori ai articolului, la apariția lui în gazetă, mai cunoșteau oare - exempli gratia - sensul lui bumbașirlâc (execuție polițienească), locma (sumă mare de bani), havaet (taxă la ocuparea unei funcții), peasnă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
creatorii. Astfel se cunosc: melodrama, tragicomedia, farsa, vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse de viziunea clasică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este voluptate, ci e sinonimă cu „răceala” morții. Aceste două feluri de a fi sunt autentice sau dilematice; se zbate „datul obiectiv” și nu imposibilitatea alegerii. Chiar În primele versuri se sugerează un complex metaforic: floare - om - stea, prezent În orația de nuntă, În lirica orală, În genere. Întregul poem este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a exorciza moartea, de a delimita spațiul lumii de aici de lumea spiritelor de dincolo (morții și duhurile de dincolo nu râd niciodată). Funcții de stimulare a forțelor vieții îndeplinesc veselia și glumele, note de umor îngroșat străbat textele orațiilor de nuntă (colăcăriile). Ele au o finalitate apotropaică și vina propițiatorie, în raport cu mirele și mireasa (cf. I. Șeuleanu, Poezia populară de nuntă). Chiar și în somn, râsul îl pune pe om sub ocrotirea forțelor binelui: „Pe copiii care râd în
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
cu galbeni“, după care face o „declarație, ce pute a aur și a precupeț două ceasuri de departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt creații care nu respectă întotdeauna o anumită rimă. Ele sunt exprimate sub formă de versete a căror melodie folosește doar 2-3 note muzicale. Impresionante sunt bocetele ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
casei iau loc mirii în capul mesei și tot tineretul participant la nuntă. La masă sunt serviți de nași, ajutați de bucătărese care servesc bucate proaspete și mai ales renumitele sarmale moldovenești. Tot la această masă se rostea și vestita orație de nuntă. Un tânăr din sat cu calități orale, adresează urări alese mirilor, nașilor și chiar socrilor: Bună vreme, bună vreme, Unde-i stolnicu din casă? înainte să ne iasă, Nouă sama să ne ieie Drumu-n casă să ne deie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul primea din partea miresei o batistă cusută frumos cu flori și cu arnici și cu ceva bani legați în ea, ca răsplată pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau de către Slabu S. Costache. După orația de nuntă și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
batistă cusută frumos cu flori și cu arnici și cu ceva bani legați în ea, ca răsplată pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau de către Slabu S. Costache. După orația de nuntă și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu multă însuflețire mai tot tineretul din sat. în acest timp, se pregătea masa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]