38,540 matches
-
o numesc eu a închisorii pentru trădare Pitești, învățam de la alții și-i învățam pe alții ca într-un studium al universităților de la începuturile istoriei lor azi aproape milenare. Ca în învățământul scolastic, o lectio urmată de disputatio se desfășura oral. Fără să le-o mărturisesc celor 60-70 camarazi de celulă din subpământă " printre care venerabilii episcopi uniți azi adormiți în Domnul, Alexandru Rusu și Ioan Ploscaru, ca și înalt preasfințitul George Guțiu pe care mă bucur să-l avem printre
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Simona Tache “E un pic asemănător cu cazul Bill Clinton și sexul oral. Știu sigur că lui Băsescu i s-a oferit o casetă cu Mircea Geoană în care i se făcea sex oral și el a refuzat să o folosească. Este un om onest”, a declarat Horia Patapievici, într-un interviu acordat
Vrem adevărul despre sexul oral! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21310_a_22635]
-
Simona Tache “E un pic asemănător cu cazul Bill Clinton și sexul oral. Știu sigur că lui Băsescu i s-a oferit o casetă cu Mircea Geoană în care i se făcea sex oral și el a refuzat să o folosească. Este un om onest”, a declarat Horia Patapievici, într-un interviu acordat La Vanguardia. Super! Felicitări domnului Patapievici! Cine se plângea că intelectualii nu iau atitudine-n țara asta? Personal, nu știu sigur
Vrem adevărul despre sexul oral! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21310_a_22635]
-
ar fi un atac la Băsescu) nu mă interesează, mă aștept ca măcar intelectualii să nu vehiculeze mizerii d-astea. Mă rog, mă așteptam, că acuma nu mă mai aștept deja. Ia ziceți, domnule Patapievici, mai multe cu sexul ăsta oral. Aveți detalii, ceva, ați văzut caseta? Hai, că ne-ați făcut curioși. Am înțeles că Traian Băsescu e onest și a refuzat să vorbească despre asta și bravo lui, da’ cineva trebuie să se ocupe de problemele importante ale țării
Vrem adevărul despre sexul oral! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21310_a_22635]
-
în restul anilor trăiți sub dictatură a fost permanent supravegheat, marginalizat, cenzurat. În anii ’90 a fost redescoperit de o societate care caută cu disperare să-și regăsească niște repere politice, morale, intelectuale antebelice. Geniul lui a fost, însă, unul oral. Cine a încercat să-i citească “opera” s-a izbit de un text greoi, prețios, arid, în total contrast cu oralitatea lui sclipitoare. Comparația cu Cioran mi s-a părut întotdeauna forțată. E puțin probabil că s-ar fi realizat
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
de un text greoi, prețios, arid, în total contrast cu oralitatea lui sclipitoare. Comparația cu Cioran mi s-a părut întotdeauna forțată. E puțin probabil că s-ar fi realizat ca scriitor la Paris. Șansă lui a fost România post-decembristă, orală prin excelență, fascinată de regasirea libertății cuvântului și de polemică pătimașa care-i fusese refuzată atâta vreme. Probabil că, dacă ar fi trăit cu 50 de ani mai tarziu, acest Socrate român ar fi cunoscut celebritatea în social media. Nu
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
privit, contemplat, gândit, visat ... Păi, nu ni se spune mereu că tehnologia zilelor noastre ,,grăbește” tot, ne face sa ,,câștigăm” durăte cronologice?( În principiu, ar trebui să dobândim rezerve de timp, ce parcă nu existau altădată...) Ce sofism! Tutea, “geniu oral”?! “Socrate român”?! Nu-mi vine să cred că atribui asemenea titluri unui om cu darul limbii, dar care n-a trecut niciodată - în mod sistematic - de pragul platitudinilor cu ștaif; ca să nu mai vorbesc de cugetările de-a dreptul inepte
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
foarte intersant atunci când te adresezi unui copil asezandu-te la nivelul lui, nu de sus.. Îl privești în ochi și îi spui ce vrei de la el;e foarte atent și înțelege extrem de repede; Mi-au plăcut întotdeauna examenele de tip oral în care aveai impresia că stai de vorbă cu proful, în sfârșit de la om la om spunandu-ti opina despre teorii, cărți, viața.. stabilim sau nu contactul vizual în funcție de interesul stârnit de interlocutor și de starea noastră, nu din teama
Privitul în ochi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82623_a_83948]
-
Amintindu-ne comunismul. Perspective teoretice asupra memoriei comunismului. Discuțiile, zic organizatorii, nu vor ocoli subiecte precum nostalgia și condamnarea comunismului, nume de străzi și bibelouri, comunismul la muzeu și în cărțile școlare, memorie generațională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală. Mâine, joi, 1 octombrie, conferința se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cișmigiu, documentarul este o meditație asupra prezenței memoriei în România post-socialistă
“Remembering Communism” la MŢR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82690_a_84015]
-
Universității din Chicago. Au fost consultate aproape o sută de periodice în limbile engleză, franceză, germană și română, câteva sute de cărți și articole (de istorie, filozofie, antropologie, religie, filozofia culturii, istorie și critică literară). Dl Țurcanu a obținut mărturii orale sau scrise de la 50 de exegeți ai operei lui Eliade sau de la cei ce și-au întrețesut drumul cu eroul nostru în diferite etape ale vieții. Elogiam în articolul meu puterea de muncă, tenacitatea, perseverența și corectitudinea autorului, reproșând, în
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Paul Sterian ori Georgetei Mircea Cancicov. Oricum, chiar și fără aportul lui Vinea, Dumitriu l-ar fi introdus pe Nae Ionescu în roman, căci, din felul cum rezumă biografia erotică a filosofului, reiese limpede că a comprimat informațiile și evocările orale ale Henriettei Yvonne Stahl. Cum alte amănunte putea primi de la fratele prozatoarei, ori de la Cella Delavrancea și Anton Dumitriu, care frecventau salonul perechii Stahl- Dumitriu. La care se adaugă chiar "expunerile verbale" ale lui Vinea însuși: " Mi-a cerut detalii
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
în care se roteau o pupilă de jad și una de opal". Nu e aici, însă, o probă categorică în privința contactului direct al autorului Cronicii cu Lunatecii. În fond, Dumitriu putea, la fel de bine, să-și noteze aceste detalii urmărind povestirile orale ale lui Vinea. Altul e argumentul decisiv: "epizodul, foarte caracteristic, cu Mauresa Sfîntului Ignatius..." (cum îl definește autorul Lunatecilor în scrisoarea către Beniuc). E, aici,o referire la secvența din Acvarium în care profesorul Fănică Niculescu îl îndeamnă pe Ștefan
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
să le fi înseilat doar fugar și, apoi, văzîndu-le gata închegate în Cronică, să le fi abandonat. Cum tot atît de posibil e să nu le fi scris deloc, ci numai să le fi povestit, cu Ťplăcerea sadicăť de memorialist oral. Argument indirect: în Declarație, el susține că Dumitriu și-a însușit pînă și "nume" din manuscrisele sale. Nici un nume din romanele sale ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în Cronică. Vinea a fost el însuși
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Dumitriu și-a însușit pînă și "nume" din manuscrisele sale. Nici un nume din romanele sale ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în Cronică. Vinea a fost el însuși un "leopard" veritabil, căruia îi plac "povestirile orale" și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
a altora". Ca atare, suspiciunea că ar fi colaborat efectiv la scrierea Cronicii de familie este abuzivă: "S-a exagerat și s-a denaturat rolul meu și contribuția mea la elaborarea" romanului. Nu a fost coautor, ci sursă de informații orale, căci "Petru Dumitriu mi-a cerut să-i fac expuneri verbale asupra epocii dintre 1907-1945". N-a fost altceva decît un memorialist oral: "M-a făcut să-i vorbesc despre oamenii și moravurile de atunci, viața socială, familială, literară, politică
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
denaturat rolul meu și contribuția mea la elaborarea" romanului. Nu a fost coautor, ci sursă de informații orale, căci "Petru Dumitriu mi-a cerut să-i fac expuneri verbale asupra epocii dintre 1907-1945". N-a fost altceva decît un memorialist oral: "M-a făcut să-i vorbesc despre oamenii și moravurile de atunci, viața socială, familială, literară, politică, viața de partid, de presă, despre politicieni, bancheri, industriași, femei, toalete, afaceri și afaceriști. Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu, i-
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
face aceleași mențiuni ca și declarația către Securitate. Nu e un coautor clandestin: "I-am procurat însă autorului datele generale, amănuntele și atmosfera cu privire la perioada 1907-1944, anecdotice inclusiv". Urmează imediat aceeași acuză prezentă și în respectiva Declarație: ca sursă documentară orală și livrescă, a fost folosit în chip abuziv: "... din povestirile mele orale și din manuscrisul lucrării mele ŤLunateciiť, autorul a luat, fără autorizație și fără a mă preveni, (...) multe alte anecdote și întîmplări". Spre deosebire, însă, de Declarație, aici apar
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
clandestin: "I-am procurat însă autorului datele generale, amănuntele și atmosfera cu privire la perioada 1907-1944, anecdotice inclusiv". Urmează imediat aceeași acuză prezentă și în respectiva Declarație: ca sursă documentară orală și livrescă, a fost folosit în chip abuziv: "... din povestirile mele orale și din manuscrisul lucrării mele ŤLunateciiť, autorul a luat, fără autorizație și fără a mă preveni, (...) multe alte anecdote și întîmplări". Spre deosebire, însă, de Declarație, aici apar exemplificări precise. Avînd în vedere importanța lor, am să le transcriu spațiat
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
căci dușmani prădalnici caută să-i înșele. Ateismul va fi învins, dar să fiți atenți cu ce va fi înlocuit!... duceți duhul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!” (Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006). Citind acest testament oral dictat prietenilor la Târgu Ocna, pe 18 februarie 1952, de Valeriu Gafencu cu fața spre Hristos, îi recunoaștem zbaterile sufletești către Adevăr, tăria de stâncă a credinței și educația mucenicească oferită și moștenită de la tatăl Vasile Gafencu către fiul, precum
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
de teatru în 3D, dar în același timp se poate întâmpla și invers, când o întâmplare din realitate (deci provenită dintr-un mediu tridimensional) să genereze scrierea unei cărți, deci a unui text bidimensional. De exemplu, o povestire provenită pe cale orală, poate fi transpusă oricând în scris. Iată că există atât o puternică legătură între dimensiunile învecinate, cât și o cauzalitate între acestea, una de tip cauză-efect. Astfel, nu ne-am mai mira, că acțiunile care au loc în lumea noastră
TRĂIM ÎNTR-UN UNIVERS CU MAI MULTE DIMENSIUNI? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380707_a_382036]
-
istoria recentă devine, odată scoasă din manuale și din lucrările de specialitate, o sumă de amintiri a celor care au trăit-o. Amintiri care se suprapun pe alocuri, se întretaie în alte părți, dar se și contrazic. Pe scurt, istorie orală, un trend care încă face furori prin universități pentru că implică acceptarea și deopotrivă ilustrarea faptului că și Istoria e tot o ficțiune, supunîndu-i-se acelorași lucruri, printre care și teleologiei. Nu mă înțelegeți greșit, nu cred că vă spun ceva nou
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
un astfel de a face...critică literară, citez, din ediția nominalizată, câteva pasaje din postfața lui Marin Sorescu (admirabil survol critic expus în alt registru decât cel cunoscut de disciplina în cauză). Așadar: Formula Jurnalului îmbracă cel mai bine spiritul oral al lui I.D. Sîrbu care se încărcă în fața interlocutorului, guraliv sau mut, și funcționa ca un aparat de fotografiat cu blitz. Fotografia petece din realitate, petele din soare și din lună, de parcă ar fi mitraliat-o. Jeturi de lumină căutând
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
sexuale implicînd excremente. De altfel, puștanii nu se dau în lături nici de la voyeurism (avînd în vedere volumele de teorii scrise pe această temă de analistele feministe de film, nu e de mirare că tema e abordată), nici de la sex oral. July declară că nu asta era intenția ei, dar există o inversare a rolurilor care nu are cum să nu îți sară în ochi: anume figurile de putere ale filmului sînt juniorii, nu adulții. A primilor este propensiunea către experiment
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
fi socotit elementul decisiv pentru a stabili limitele unei națiuni până în secolul al XIX-lea: "În perioada precedentă educației elementare, nu poate fi vorba de o limbă "națională" vorbită, ci doar de idiomuri literare sau administrative scrise, adaptate pentru folosirea orală, ori că un fel de lingua franca, în care vorbitorii diferitelor dialecte se puteau înțelege... Cu alte cuvinte, "limba maternă", idiomul învățat de copii de la mamele lor necultivate, pentru folosirea zilnică, nu era, în niciun caz, o "limba națională"". În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]