331 matches
-
computerul este o mașină psihologică, mai degrabă decât una fizică: chiar dacă se spune că un computer este doar o mașină (just machineă, copiii îi atribuie acestuia proprietăți psihologice și „viață” de genul Pinocchio (sort of aliveă. Încrederea teoreticienei în capacitatea ordinatorului de a reevalua identitatea umană se îndreaptă în cele din urmă înspre valorificarea „vieții la interfață”. Acest lucru nu se face în sensul evadării din realitate, ci în sensul optimizării subiectivității interumane și al depășirii complexelor psihologice din realitatea fizică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea construi propriile progenituri electronice prin intermediul roboților computerizați (vezi în primul capitol discuția critică cu privire la inteligența și viața artificialeă. Transumaniștii își imaginează un viitor tehnologic în care ordinatoarele sunt dotate cu o „voință” (chiar dacă rudimentarăă și cu un „instinct” de autoapărare, cu o capacitate de a „gândi” pe cont propriu și de a lua propriile decizii. Indiferent dacă omenirea va pierde controlul și dominația în fața mașinilor inteligente sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de date care pot fi transferate dintr-un cadru fizic în altul. În al doilea rând, mintea umană deține amintiri false despre evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, dar care par reale; spre exemplu, teoreticiana se întreabă retoric dacă ordinatorul ar putea să învețe ce este deziluzia. În al treilea rând, „problematica subconștientului” trebuie avută în vedere întrucât o simplă mașină nu poate ști care dintre amintirile unei minți umane se presupune fi conștiente și care ar trebui să rămână
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
clasice este dublată de „realitatea artificială” a simulării digitale, iar epistemologic, clasicele „experiențe ale gândirii” sunt suplimentate de „experiențele numerice”. Filosoful devine îndreptățit să propună noțiunea de „optică numerică” pentru actul generării de iluzii virtuale „raționale” de către „gândirea vizuală a ordinatorului”: În afară de optica sa videografică, mașina viziunii utilizează de asemenea numerizarea imaginii pentru a facilita recunoașterea formelor. Să remarcăm totuși că imaginea de sinteză, precum indică numele său, nu este în realitate decât o „imagine statistică” care nu apare decât grație
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
opusă sedendarismului, pentru Virilio reprezintă dezorientare și dispariție, ca alternative nefaste la strategiile orientării și ale apariției. În terminologia favorită a urbanistului se trage alarma în privința „industrializării non-privirii”, operațiune rezultată în urma producerii de „viziune fără privire”, imaginea electrooptică nefiind pentru ordinator decât o serie de impulsuri codate. Perceptronul (un tip de rețea neurală artificială inventată în 1957 de către Frank Rosenblatt la Cornell Aeronautical Laboratoryă utilizează imagini de sinteză și recunoașterea automată a formelor, nu fără limite însă (neajunsurile rețelelor neurale simple
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și social-politice. De pildă, direcția entuziasmului manifestat în domeniul inteligenței artificiale se rezumă la a profetiza o „eră digitală a optimismului”, descentralizată și global armonizată, caracterizată prin societatea postinformațională a mașinilor cu personalitate. O eră plină de pozitivitate, mulțumită binefacerilor ordinatorului, o eră în care implicațiile negative ale invenției unei noi tehnologii, asupra omului, nu-și află locul. Dacă entuziaștii tehnologiei fetișizează mutațiile computerului ca pe un model pentru reinterpretarea exclusiv pozitivă a vieții umane, Paul Virilio privește sub aspect critic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în contextele biotehnologiei și ale ciberneticii sunt surprinse în ambivalența caracteristică printr-un discurs psihologic, psihanalitic și politic al „dorințelor digitale” (vezi Kemp, 2000aă. De la femeia angajată în spațiile informatice de tipul cyberflâneuse (vezi Hartmann, 2000Ă la femeile care, utilizând ordinatorul în viața de zi cu zi, ajung la un simț pronunțat al identității (vezi Matlow, 2000Ă, se încearcă o negociere a tiparelor hegemonice perpetuate din spațiul fizic în spațiul virtual (vezi Hatfield, 2000 pentru urmărirea acestui demersă. În timp ce Yates și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care o avem. (Negrilă Liliana) Chiar a fost superdinamică și plăcută discuția de azi. (Chindriș Anuța) Da. Am aflat mai multe despre încălzirea globală, despre camuflaj nu credeam că poate fi aplicabil și la om. (Ognean Cristina) Gândirea critică a ordinatorului Da, pentru că îți dai seama că există lucruri care sunt interesante, pe care nu le-am știut și poate nici nu le-aș fi putut descoperi singur. (Pâslaru Andrei) Ce v-a plăcut? Mi-a plăcut modul de abordare a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
par foarte importante. Cum analizase deja lipsurile teoriei informației aplicate în biologie, Henri Atlan insistă asupra surselor de neînțelegere și a caracterului inadecvat al noțiunii de program genetic: Ca și celelalte metafore din biologie, mai ales cea a creierului ca ordinator, metafora programul genetic are de suferit deoarece, în general, nu se pune problema semnificației informației. Ne-am obișnuit să neglijăm această problemă în cadrul informaticii și al științelor programării, conside-rînd că e întotdeauna rezolvată în mod implicit, prin faptul că sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
face parte din viața noastră. Retroistoria se complinește cu perspectiva. "Mi s-a părut că istoria ar putea fi un instrument util de analiză a prezentului și că istoricii ar putea întocmi un codicil la modul de folosire a marilor ordinatoare de prospective ce nu prevăd nimic", spunea P. Chaunu, atent și el la imaginea pe care istoria o poate da astăzi despre condiția umană. Nici un tabu, nici o rezervă, nici o restricție programată. Tot ce privește existența cronotopică a omului interesează și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
locală cea mai spectaculoasă a unui fenomen de anvergură mondială, ale cărui reverberații, active și fecunde, le resimțim încă. Inventarul preocupărilor din ultimii ani în legătură cu aceasta (cărți, studii, congrese, colocvii, "mese rotunde", expoziții, filme etc.) abia se prelucrează acum cu ordinatorul. Unele privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de sud-est, publicată de istoricul Georges Castellan, volum ce reunea lucrările unui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
teoretice formalizate au căpătat o răspîndire deosebită, în special în domeniul piețelor, echilibrelor, alegerilor și strategiilor. Studiul realităților economice contemporane a devenit o activitate de prim rang; toți politicienii (și nu numai) au consilieri economici de elită; prelucrarea informației cu ajutorul ordinatoarelor a ajuns la rafinamente greu de intuit. Totuși, alegerea politicilor economice optime rămîne o mare problemă, iar echilibrul economic general o mare iluzie, în ultimii ani se fac eforturi de reintroducere a criteriului etic, a moralei în cîmpul analizei economice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
le-ar fi inclus documentul în DAGI. Dar dacă era vorba de o serie muzicală, a cărei transcriere presupune mai multe portative și extragerea unei știme pentru fiecare interpret(ă)? Alarma de la telefon dă deșteptarea, e vremea să trec la "ordinator" (e instrumentul cu care-mi ordonez ideile și textul, nu calculează nimic, deci nu-l numesc calculator, comPUTEr nu-i pot zice și nici compUTER, că nu ar fi decent). N-aud nimic din cântul orăcăitoarelor: e iarnă și par
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
P ute m susține că fenomenul de globalizare financiar ă n u s-ar fi dezvoltat, dacă nu ar fi existat anumite mijloace tehnologice ș i j uridice. În plan tehnologic, puterea finanțelor o constituie informatica și tel ecomunicațiile. Grație ordinatoarelor și sateliților, datele financiare pot să circule astăzi liber în întreaga lume și să fie prelucrate instantaneu. In troducerea noilor tehnologii a permis reducerea cu 98 % a costurilor tranzacțiilor, tehnologia fiind, intre principalii vectoastfel, unul d ri ai expansiunii financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
AC, nu ai voit să intri în partid atunci. Apoi, d-l prof. Caraman s-a retras și Dobrescu i-a luat locul, dar pentru o foarte scurtă perioadă. Liviu Antonesei: Și mai spui că n-ai jurnal, notițe ori ordinator în țeastă! Așa că ... te cred că așa au stat lucrurile. Și... ai dreptate cu primul președinte, a fost d-l prof. Caraman. Eu, desigur, deși am fost pentru înființarea partidului, n-am intrat atunci, mereu am vrut să scap de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și A. Kreindler aplică teoria reflexelor condițioonate în explicarea isteriei, nevrozelor, afaziei etc. Metodologia electrofiziologică a aprofundat cunoașterea funcțională a formațiunilor neuronale ale creierului facilitând transferul acestei complexe funcționalități în mașini, apărând astfel cibernetica și medicina cibernetică, aparatură medicală electronică, ordinatoarele medicale etc. MEDICINA ROMÂNEASCĂ FONDATORI ȘI REPREZENTANȚI AI ȘCOLILOR MEDICALE DIN PRIMELE DECENII ALE SECOLULUI XX Începutul medicinei științifice românești se situează în secolul al XIX-lea iar dezvoltarea școlilor de medicină are loc în secolul XX. Printre cei mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
model complet și fundamental al „științei conducerii“, adică al comenzii și controlului prin conexiune inversă, prin circularitate binară: feed-before/feed-forward, sistem de reglare a alimentării și înaintării informaționale. Are viziunea transferului mecanismelor neuronal-sistemice în mașini, a realizării de creiere artificiale, ordinatoare, computere. Este viziunea fascinantă a cerebralizării mașinilor și a amplificării proceselor logice. Savantul Odobleja lucrează intens la capodopera sa pe care o intitulează Psychologie consonantiste și care apare în format mare (24/16) și 900 de pagini (2 volume), în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intervale regulate, totuși, o amintire tragică și înspăimântătoare se ridica la suprafața spiritului, precum apa din canale deasupra nivelului străzilor unui oraș. Și, când aceste imagini apăreau pentru a-i deranja repaosul, ea începea să geamă, iar inima se ambala. Ordinatorul însărcinat să vegheze asupră-i aidoma unui înger electronic, înregistra accelerarea activității cardiace și cobora temperatura corporală cu un grad, fără a mări debitul de tranchilizante în sistemul sangin. Gemetele se întrerupeau. Visătorul se calma și se lăsa moale în interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Dar căpitanul era curios de felul lui. Printr-o ușoară modificare a direcției putea să se lămurească asupra statutului acelui vagabond tăcut, iar prin câteva adnotări mincinoase în cartea de bord putea justifica în fața armatorilor costul acestei devieri. Dădu ordine, ordinatoarele purceșeră la modificarea direcției. Temeinicia hotărârii căpitanului fu adeverită la sosirea la destinație: era vorba de o capsulă de salvare. Nici un semn de viață însă, nici cel mai neînsemnat răspuns la întrebările lor politicoase. Chiar și semnalizatoarele de drum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu găseai nici un spațiu liber. Materiale de tot felul se îngrămădeau prin colțuri, tuneluri străbătând spațiile de sub planșeuri, pasarele întinse pe deasupra. Și ar fi fost nevoie de mai mult spațiu. Oamenii se înghesuiau tot mai mult pentru a face loc ordinatoarelor și mașinilor. Hârtiile se adunau în teancuri imense, cu toate eforturile neîncetate de reducere a informațiilor necesare în biți electronici. Materialul venit de curând se acoperea repede de zgârieturi, de umflături și de arcuri brune lăsate de ceștile de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
rezemă de o consolă.) Ei, și ce-i spun lui Jorden ăsta? Simpson se răsuci pentru a putea vedea un ecran care ocupa în mare măsură unul dintre pereți. Se vedea harta topografică a zonei explorate a Acheronului, furnizată de ordinatorul central. Partea cartografiată era foarte redusă, iar regiunea cea mai dezolată a deșertului Kalahari ar fi părut o Polinezie în comparație. Simpson se deplasa arareori pe suprafața Acheronului. Funcția îl obliga să rămână pe lângă centrul de exploatare, și nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și rezistenți. Se gândea că, dintre ei, cel mai pirpiriu ar fi în stare să alerge o zi întreagă pe suprafața unei lumi cu doi g gravitație cu costumul în spinare și luptând, apoi să-și petreacă noaptea reparând un ordinator. Mușchi și inteligență din plin, chiar dacă limbajul lor nu era dintre cele mai elegante. Era tot ce putea oferi armata mai bun. Se simțea puțin liniștită... numai. Sergentul șef Apone urca pe culoarul central și spuse câteva vorbe fiecărui soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
plasa pe orbită în jurul Acheronului, coca dizgrațioasă a navei scăpăra scântei azurii. Pe pasarelă, Bishop supraveghea fără să clipească instrumentele și cadranele. Când și când, degetele lui atingeau un comutator sau băteau câteva instrucțiuni rapide, în rest lăsau în grija ordinatoarelor ghidarea navei. Automatizarea, care îngăduia oamenilor să străbată vidul intersideral ca simple auxiliare ale acestora, le permitea să apeleze la acestea numai în cazuri extreme. Iar când sinteticii i-au înlocuit pe piloți, ei nu mai erau decât niște pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de îmbarcare. Scoteau minuscule circuite imprimate, le testau, le ștergeau de praf, apoi le reinserau în armele de metal și plastic. Vasquez își desprinse criblorul masiv din rastel, îl fixă pe un banc apoi îl controlă cu dragoste, cu ajutorul unui ordinator. Nu era o armă de mână: era concepută pentru a face corp comun cu operatorul ei. Criblorul, dotat cu un ordinator integrat de declanșare și cu un teleochitor, era montat pe un cordon și se stabiliza în funcție de mișcările celui sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Vasquez își desprinse criblorul masiv din rastel, îl fixă pe un banc apoi îl controlă cu dragoste, cu ajutorul unui ordinator. Nu era o armă de mână: era concepută pentru a face corp comun cu operatorul ei. Criblorul, dotat cu un ordinator integrat de declanșare și cu un teleochitor, era montat pe un cordon și se stabiliza în funcție de mișcările celui sau celei care-l utiliza. Era o mașină mortală independentă, care putea practic să facă orice, numai că nu apăsa pe trăgaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]