216 matches
-
un tânăr cu păr lung și haine largi vine la el. ― Nu traversa până nu ai voie, frate, îi zice el tărăgănat, după care se îndepărtează. ― A, spune Ben, revenindu-și. Mersi. Nu știu ce să simt. Nu știu dacă să fiu oripilată sau fascinată, dacă să râd de ușurare că nu era de vină imaginația mea, că de fapt era ceva în neregulă, că n-am fost eu nebună - sau dacă să vomit. Totul pare să stea în loc. Singurul lucru de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nici un rău, a exclamat Clarence, rănit și surprins. Are un păr superb. Ce e rău în asta? Ce e rău în asta? a mai întrebat el o dată, apropiindu-și fața de a mea. Ni... nimic, am reușit eu să bolborosesc oripilată. —în ce grup ești? m-a întrebat un tip care avea cea mai roșie față pe care am văzut-o vreodată, schimbând subiectul fără prea multă îndemânare. — Ce e chestia asta cu grupurile? am întrebat eu respirând ușurată după ce Clarence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
părul din cap și urlând Cum am putut să fac așa ceva? însă, în realitate, am stat cuminte și liniștită, foarte atentă să nu-l trezesc pe Luke. Chiar foarte atentă. Odată cu lumina zilei, îmi veniseră mințile la cap și eram oripilată. Nu numai că mă culcasem cu unul din Bărbații Adevărați, dar nici măcar n-avusesem inspirația să mă trezesc peste noapte, să mă îmbrac pe întuneric și să mă furișez în vârful picioarelor din cameră, lăsând în urmă bărbatul adormit, perechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
urât-o pe Anna, mama n-ar fi plâns și nu s-ar fi băgat în pat, iar tati nu s-ar fi săturat de noi toți și n-ar fi plecat. Când am terminat de vorbit, eram atât de oripilată încât am izbucnit în plâns. M-am smiorcăit puțin, după care am spus „Scuze“ și mi-am revenit. —Ți-a trecut vreodată prin cap că se poate ca mama ta să fi suferit de depresie postnatală? a zis Josephine. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
plecat să-și reînnoade prietenia. Noul pacient era un tip mai în vârstă, pe care-l chema Padraig și care tremura așa de tare încât n-a fost în stare nici să-și pună zahăr în ceai. în timp ce îl priveam oripilată, tot zahărul s-a vărsat din linguriță înainte să ajungă în cană. Confetti, a zis Padraig încercând să facă o glumă. Am zâmbit, deși incapabilă să-mi ascund mila aceea disprețuitoare. Tu de ce ești internată aici? —Pentru droguri. Știi, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
seama că eu fusesem cea care scrisese toate aberațiile alea. îmi aminteam vag că hotărâsem că „Nu mai suport“ avea să fie titlul unui poem despre un hoț care fura din magazine și care era pe cale să se îndrepte. Eram oripilată. Era extrem de șocant să fiu pusă față în față cu un lucru pe care-l făcusem atunci când fusesem drogată. M-am holbat la mâzgăliturile acelea care arătau ca o pânză de păianjen. Nu seamănă deloc cu scrisul meu. Probabil c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
turnat o lacrimă de whiskey vechi. De ce Dumnezeu nu-i dăduse din palinca aia pe care-o tot păstra din toamnă la noi? În fine. Și tu te-ai lăsat încuiat cu ea-n casă? întreabă Zina cu un aer oripilat. (Fata mea e marcată vizibil de dramele latino.) Hai, dragă, zău, a fost o glumă de om bătrân, ce vă place-așa să exagerați? (maman de colo) Da’ cum ai ajuns tu să-i ajuți la căratul covorului? Dacă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aminti Fersen. Inclusiv pe a dumitale, se pare... - Nu mai poate fi nicidecum condus! Nu-mi mai spune nimic, nu-l mai Înțeleg, mă Întreb dacă nu cumva Își pierde mințile! Căutați-l, faceți ceva În loc să stați aici prostește! Lucas, oripilat, se chinuia să Înțeleagă informațiile care Îi parveneau prin telefon. Se Îndepărtă cîțiva pași și Îi făcu semn Mariei să vină după el. - Iahtul nu răspunde la apelurile radio, radarul de supraveghere a localizat un vas În derivă În sectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ultimele săptămâni, jurnalistul fusese pornit pe șefa mea. Se părea că fusese așezat lângă Vivian la o gală recentă a premiilor literare PEN - destul de aproape cât să poată trage cu urechea, ceea ce, de obicei, era destul ca să alimenteze sentimentul fascinației oripilate. Cu o săptămână în urmă, scrisese despre abordarea publicistică „neortodoxă“ a lui Vivian și despre exodul constant de oameni din divizie - ceea ce, nu mai trebuia spus, o înrăise pe Vivian mai mult decât de obicei. Acum, Grove se lua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
faci așa ceva unui copil atât de mititel? Asta dovedește încă o dată că un barbar nu se schimbă niciodată. As-naat a țipat și s-a zvârcolit ca o pisică înjunghiată când a auzit asta. Și n-o condamn. - Iosif, am șoptit, oripilată și încă nevenindu-mi să cred. Shery a ridicat ochii la mine. - Ce? Ce-ai zis, Den-ne? Dar eu am închis ochii, pentru că brusc nu mai puteam să respir. Dintr-odată am înțeles de ce fusesem chemată la Teba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost o palmă în toată regula, s-a apărat Fiona cu toate că știa că gogoașa se înfuriase. Lipsa de responsabilitate a lui Jake fusese acum totalmente eclipsată de temporara ei lipsă de control, iar soțul ei o privea cu aceeași expresie oripilată pe care ar fi adoptat-o și dacă Rose West ar fi stat lângă el, pe canapea. —Să-ți fie rușine, a murmurat el clătinând din cap de parcă nu i-ar fi venit să creadă. Te rog să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îngrozită, a șoptit ea. —Exact! a mugit David, lovind cu pumnul în masă cu asemenea putere, încât Fiona a sărit în sus de-un cot. Doamne, sunt așa de al naibii de furios pe tine! Fiona s-a uitat la el complet oripilată. Până atunci, David nici măcar nu ridicase tonul la ea, așa că izbucnirea aia atât de violentă îi era totalmente necaracteristică și a speriat-o teribil de tare. —Ascultă, l-a implorat ea, făcând un pas înspre el cu o expresie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a răspuns ea pe un ton scăzut, dar amenințător. —Ești o femeie ciudată, asta ești, i-a declarat bărbatul sfidător. — Nu mai spune? În ea, Julia era îndurerată de respectiva acuzație, dar, la exterior, n-a afișat decât o expresie oripilată. Și pedeapsa cea mai potrivită pentru comportamentul meu „ciudat“ a fost să te duci și să-ți lași sămânța în altă femeie, nu? N-a fost așa. Vocea lui James s-a voalat ușor, așa că Julia s-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
când mă gândesc la Ben al meu. Și el face la fel când e foarte obosit: frustrarea unui bebeluș care nu reușește să adoarmă este echivalentă cu aceea a unui bețiv În fața unui bar Încuiat. Momo privește scena cu neînțelegerea oripilată a unui tânăr de douăzeci și ceva de ani. Mă Întreabă În șoaptă de ce nu poate femeia să-l facă pe bebeluș să tacă. Pentru că bebelușul vrea să doarmă, dar probabil din cauza presiunii o dor urechile. Singurul mod de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nuci, jumătăți din coaja nucilor prin care executa găuri cu un cui Înroșit În sobă și apoi prin găuri trecea ață de tort obținând În final niște opinci cu care Încălța motanul florean, Îl urca În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli, timp În care toți ai casei se sculau de la masă și afișau diverse
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bar. Am ieșit și eu din birou și m-am Îndreptat iute spre terasa presărată cu petale. Membrii clubului care stăteau pe marginea piscinei se ridicaseră din șezlonguri și Își adunau prosoapele și revistele. Unii rîdeau jenați, dar cei mai mulți păreau oripilați, ridicînd mîinile să-și protejeze fețele de spray-uri. Elizabeth Shand se retrăsese după tejgheaua barului, de unde Îi bruftuluia pe chelneri și-i mîna spre piscină. Țipă și la Bobby Crawford, care stătea În picioare pe trambulină, observînd calm spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
protestai eu. Lasă că vezi tu notele mele de catalog. Explorez dihotomia uraniano-chtonică păstrându-l pe privitor suspendat în permanență între două lumi, pentru a-și revizui vechile concepte de stabilitate și de echilibru. — Cine scrie rahatul ăsta? zise Janey oripilată. — Cineva care mai bine s-ar apuca de scos seriale dramatice pe bandă pentru BBC1. Janey pufni. Dacă ar fi după mine, ar trebui să scoată ceva mai bun de atât înainte să-i dau vreo comandă. Totuși, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Chiar crezi? Ben mă privi cu îngrijorare. O grămadă de lucruri se precipitau în acel moment. Cineva mai împinse un pic ușa, pe care o lăsasem întredeschisă. M-am întors să văd cine era. Violet se oprise chiar în prag, oripilată. Se repezi către noi, țipând: —Ben! Nu! În timp ce Ben fu distras, pe moment, de apariția lui Violet, am luat unul dintre pres-papier-urile scumpe de sticlă de pe măsuța din dreapta mea. Era rotund și greu și-l puteam cuprinde bine în palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cam trebui, zisei eu. Știu mai multe despre ei decât ai să ai tu habar vreodată. Și de data aceasta mă ațâțase să spun chiar niște cuvinte de macho, lucru care mă enerva peste poate. Violet se holba la mine, oripilată, cu ochii ei violeți larg deschiși, ca o adevărată femeiușcă. Am făcut stânga împrejur și am ieșit din cameră. Hugo țipă după mine, cât îl țineau plămânii: —Bravo, Sam, salvează domnițele la ananghie și apoi ia-ți tălpășița. Nu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dar nici atât de puține Încât să nu-mi dea bătăi de cap. Mai cu seamă că, pe măsură ce logica mă Împingea inexorabil către singura concluzie care stătea În picioare, ea Îmi părea atât de Îngrozitor-prăpăstioasă, Încât toată ființa mea o respingea oripilată. Nu, nici chiar așa ! Primul suspect de a-mi fi subtilizat arma oferită de Eveline fusese, bineînțeles, Zoran. El sau camaradul lui, Bergman și nu mai știu cum. Raționamentul era simplu: cadavrul japonezului se afla În depozitul-arhivă al Centrului, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Noaptea cea mai lungă din istoria acelor insule, probabil; noaptea În care murise un bărbat, iar celălalt nu obosea să violeze o femeie inertă Încă, o femeie care, de fiecare dată cînd Își venea În fire, Își pierdea iarăși cunoștința, oripilată. Cu numai o jumătate de oră Înainte de revărsatul zorilor, Oberlus se ridică În picioare, o legă cu putere de mîini pe noua sa victimă și se cățără cu agilitate pe culmea falezei, unde Își lăsase descoperite tunurile. Le Încărcă pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
intelectualii" lui nu a mârâit nimic! Când a tras ghiolbanul, precum Gore din Chitila, un dos de labă-n fața unui copil, iar scandalul a devenit public, mai ceva decât Casa Poporului, nici unul dintre „marii gânditori" băsiști nu a cârâit oripilat, doar la ideea că un candidat la prima funcție în stat ar fi putut chiar să și gândească așa ceva. Au fost destui care s-au înghesuit urgent ca să-i fie un jalnic ecou: „Nu-i adevărat! Minciuni! Era pixelualbastru! El
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
foaia, pe loc s-a băgat iarăși moralitate la băcănie și s-a dat drumul în libertate ipocriților pe străzi. Drept urmare, mulți dintre băsiștii cu ifose de oameni de cultură, care se cred oameni cu sânge subțire, au devenit brusc oripilați: „Oh, ah, vai, vai, vai, ce mai stai, măi tramvai!", delimitându-se subit de opiniile celui pe care îl slujiseră cu credință atâta amar de ani - și, bine-nțeles, că nu pe degeaba, ci pe frumoase recompense, lipsite complet de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-nțelege clar ce se petrece.) Camera se retrage, arătîndu-l cum o ia din loc cu pași mari spre Piața Universității. Tăiat la: Cadru exterior: Un grup În salopete negre se Închide În jurul unei tinere femei, cu ochii verzi și chipul oripilat. În clipa următoare se văd bastoane albe ridicîndu-se și coborînd frenetic. Zgomotul sec al loviturilor, acoperit la un moment dat de un țipăt pătrunzător. Sonor: Călușarii. Tăiat la: Cadru exterior: Scena de mai sus se repetă, compozițional identic, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să beau o zi întreagă și nu am nici pe dracu`. Torn în mine cu o plăcere teribilă, poate că Lucia are dreptate, o cură de dezintoxicare nu mi-ar strica. Dar, până atunci, nu te comporta precum o mamă oripilată care află că băiatul ei, odorul ei răsfățat, este alcoolic. Ești departe de a fi mama mea, iar o postură în care să plângi și să-ți frângi mâinile, cuprins de falsă disperare, nu te prinde. - Lucia, Lucia, Lucia! Capeți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]