528 matches
-
opera lui. În loc să-și cumpere hârtie de muzică, inventase un pieptene cu cinci picioare de creion cu care linia hârtia velină simplă. Își făcuse o cutie pentru păstrat desenele din carton lipit cu îngrijire cu o hârtie cafenie și apoi ornamentat în peniță cu fluturări gotice. Manualul de limba latină îl imitase pe de-a întregul, fabricând legătura, cartonajul, reproducând desenele și scriind caligrafic textul. La întrebarea lui Felix dacă făcea asta ca să economisească banii pentru cumpărarea cărților, Titi spuse că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poeziei spre o realitate a cuvintelor, ce nu mai sînt văzute drept simple vehicule ale „ideii”, ale unui „mesaj” exterior propriei substanțe și structurii lor contextuale, pe care ar trebui, manipulate cu grijă, doar să-l traducă ori să-l ornamenteze prin invenție asociativă, ci Își constituie propriul lor mesaj, rezultat complex al unei „chimii” specifice: „... cuvintele nu mai sînt niște păpuși inert ascultătoare. Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvîntul dansator descătușat avea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
complet rasă, nas arcuit, fin, un râs protocolar, plin de benignitate. - Poftiți la ceai, poftiți! Cei doi îl lăsară pe un scaun, în capătul unei mese lungi dintr-o cameră alăturată, ceva mai mică. Pe masă erau cești de porțelan ornamentate cu dragoni albaștri (ceramică autentic orientală) pentru ceai, precum și largi feligene pentru cafea, căci "ceaiul" la Saferian era eclectic. În farfurii, la mijloc, erau expuse și unele gustări. Mai multe erau tăvile cu migdale, stafide, năut, smochine și un fel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regretabil, totuși madam Farfara, care cunoștea firea placidă a fiicei sale, își zicea că nu e politicos a întoarce spatele brusc unui om șarmant, căzut în dizgrație. Pomponescu apăru și el în salonul soției sale, îmbrăcat în nelipsitul lui smoching, ornamentat cu o batistă imaculată. G. Călinescu Sărută mâna doamnei Farfara cu multă gentileță, întrebînd-o de sănătatea ei și a Ioanei. În special insistă asupra acesteia din urmă. - Ce mai face artista noastră? Ce mai cîntă? Madam Farfara îl informă că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse din epoca feudală timpurie, sec. VIII-IX”, adică aceea de care ne ocupăm acum. Din afirmațiile de până acum a rezultat și faptul că autorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ferată ce ducea la moara Torcești, n. I. S.) este o ridicătură scundă, ce se pierde în luncă. Pe grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește ca pe un tot unitar, mai complex decât eroul, deoarece este construită din umbre și lumini. Spre deosebire de scriitorii din epoca sa, Chaucer nu utilizează personajul feminin doar pentru a ornamenta narațiunea, ci îi dă un rol activ în această poveste de dragoste desfășurată pe fundalul războiului troian. Autorul poate fi privit în Troilus și Cresida, așa cum se întâmpla și în Povestirile din Canterbury, într-o dublă 985 Ibidem, p. 157
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un port de deal și câmpie, în care nota dominantă este dată de cămașa cu platcă și „fâsta în feluri”1, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-o parte, cu „fleoanță”4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este dată de clinii laterali, iar pavele dau lărgimea subțiorii. Mânecile se terminau cu manșetă sau cu brățări cu gumă, formând volănașe cu garnituri de dantelă. Părțile componente sunt încheiate „în cheiță” 7 cu ață de mosorel. Cămașa bătrânească este ornamentată în război, în tehnica alesului în cinci ițe, cu ornamente din romburi, din bumbac mai gros, ușor reliefate, intercalate cu vârste de borangic (o preocupare constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase). Pe piept și pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din suman alb, țesut și împletiți din lână. Iarna s-au purtat „dârligi’’7 cu talpa din opincă și tureatcă din suman. În satele cojanilor portul național a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți, purtau ghete și ciuboțele făcute „de porunceală” (la comandă). Piesele portului bărbătesc din satul Tarnița sunt specifice păstorilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exemplare văzute la Ion Pintilescu, Costică Pintilescu și Nicolae Coca). În familiile Maftei, Vraciu și Grigoreanu se purta peste cămașă ilicul împletit din lână albă în mai multe modele. Peste jaletcă se purta o haină scurtă de suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la atelierele specializate din Gloduri și Stănișești și din cizme cumpărate din comerț sau confecționate la meșteri precum Zaharia C.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește ca pe un tot unitar, mai complex decât eroul, deoarece este construită din umbre și lumini. Spre deosebire de scriitorii din epoca sa, Chaucer nu utilizează personajul feminin doar pentru a ornamenta narațiunea, ci îi dă un rol activ în această poveste de dragoste desfășurată pe fundalul războiului troian. Autorul poate fi privit în Troilus și Cresida, așa cum se întâmpla și în Povestirile din Canterbury, într-o dublă 985 Ibidem, p. 157
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și personală. Partea ei stângă prezintă personajul în spațiul public, elegant, în rochie cu podoabe, volane și franjuri însoțite de umbrela de soare, toate ornamentate din abundență. În partea dreaptă a ilustrației doamna extravagantă din secțiunea stângă se află în camera ei, și tot ce mai rămâne din aparența elegantă, este numai osatura grotescă, numai capcana crinolinei, care risipește iluzia rochiei magice din partea stângă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
IV-V d.Hr. în vatra orașului Bacău-Curtea Domnească, Cârligi-Filipești, Horgești, Valea Seacă, precum și necropolele de la Itești și Dămienești. Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în expoziție prin ceramica lucrată la roată (vase de provizii de mari dimensiuni, fragmente de vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte de factură bizantină, respectiv un tipar din sec. Pentru această epocă (medievalăă, în expoziții sunt prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Sânt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținând culturii Criș Î lut frământat cu pleavă de grâu și ornamentat cu unghia Îsau culturii Cucuteni, obiecte de cult, apoi multe obiecte de gospodărie țărănească, categoric propunerea. Toate au rămas baltă și a continuat vechea situație tristă dar măcar aveam și noi patru clase. Tot moș Flondorică, suflet nobil, în august
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
materialului este ambalat în colete ordonate cu minuție. Sînt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținînd culturii CRIȘ - lut frămîntat cu pleavă de grîu și ornamentat cu unghia - sau culturii CUCUTENI, obiecte de cult, apoi multe obiecte de gospodărie țărănească, o întreagă scară în timp, spre epoca de azi, a vieții și civilizației din aceste locuri. în afară de tot ce se găsește în casă, ne spune Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nu are acces la Absolut, eroul murmură: Câtă luciditate, atâta existență și deci atâta dramă". O dramă erotică trăiește Maria Sinești, care era "o frumusețe, pe bază de nostalgie, profil suav și nervozitate". Fiind un scriitor anticalofil, Camil Petrescu nu ornamentează nici discursul dramatic. Replica personajului principal: "... eu nu pot să scriu decât ceea ce gândesc" va fi un reper important în programul estetic al lui Camil Petrescu. Caracterizarea lui Gelu Ruscanu Titlul piesei este exprimat sugestiv într-un motto așezat în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu diamant, o floricică de diamant, un colan și alte flori mărunte. Călțunarii sunt răsplătiți pentru misiunea lor cu marame și o orație de mulțumire. La rândul ei, soția dăruiește soțului un cal de ginere complet echipat. Harnașamentul este bogat ornamentat cu pietre prețioase, aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc cămăși și batiste special țesute și cusute pentru el. Aceste două daruri sunt în tot deau na prevăzute
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lungă până la gleznă. Atlaz = stofă fină, lucioasă pe o singură față (satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori. besactea = lădiță frumos lucrată și ornamentată cu pietre prețioase bimbașă = căpetenie peste o mie de oameni. biniș = haină lungă și luxoasă de ceremonie și paradă, din postav, fărămâneci sau cu mânecile despicate și îmblănite pe margini. bohcealâc = legătură în care erau strânse darurile oferite mirelui sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
procesul de restaurare a sensului este cum constată criticul unul vid, adevăratul centru se reduce la tensiunea pe care o întrețin aceste fragmente dizlocate ale întregului, asamblarea lor reface întregul numai în plan hermeneutic, nu și sub raport vizual. "Adesea ornamentate în exces, ele (tablourile) au utilizat acest ornament pentru a masca un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]