1,215 matches
-
poată deveni urși adevărați. Pentru ca urșii să nu fie deranjați. Dacă nu ar respecta regulile poate urșii ar muri. Trebuie să respecte programul și regulile pentru a nu fi concediați. Codul 0: Explicația este confuză/vagă și conține greșeli gramaticale, ortografice, de punctuație. Exemple: Să nu facă gălăgie să nu deranjeze animalele. Respectă toate regulile primite de ei. Trebuie să respecte regulile de urși îi poate ataca. Urși respectă regulile pentru a putea supraviețui. Ei nu trebuie să lucreze mereu. Să
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru a indica cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar și pentru un străin, deosebirea constituie un șoc. Ideea inspectorilor are, probabil, drept sursă ortografia mail-urilor, care sacrifică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
care îl reproduc în cele ce urmează. Am transcris dialogul de pe banda magnetică, păstrată în Fonoteca de Aur a revistei Excelsior. Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile vocii invitatului prin intermediul semnelor de ortografie și de punctuație, al sublinierii unor cuvinte cu italice etc. Am păstrat unele mici oralități, care dau farmec expunerii
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
internaț ional internet nu prezintă dificultăți la integrarea în sistemul limbii române. S-a pus, doar, întrebarea dacă termenul ar trebui scris cu inițială minusculă sau majusculă, existând argumente pentru ambele opțiuni. Din fericire, problema a fost rezolvată de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 2005), care a stabilit ca normă scrierea cu inițială minusculă. Termenul intră și într-o variație lexicală, care privește alegerea dintre internet și net; în română, probabil din rațiuni de dezambiguizare, este preferată prima formă, dar
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
Maiorescu a făcut ordine în scrierea limbii române, fixînd cîteva principii de bază valabile pînă astăzi. Lupta pentru impunerea lor avea să se întindă însă pe decenii. În 1904, aproape 40 de ani mai tîrziu, cînd Academia fixa definitiv regulile ortografice, Maiorescu a avut satisfacția supremă de a redacta el însuși respectiva decizie, în spiritul vechii sale lucrări de la 1866. Prin urmare - victorie deplină! Izbînda încăpățînării maioresciene, verificabilă în multe alte circumstanțe, s-a manifestat mai întîi pe terenul limbii, cu
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
ro, 20.08.2009). De fapt, pentru substantivele feminine cu secvența finală -că există mai multe forme posibile de genitiv-dativ (articulat): în -cii (potecă - potecii), în -chii (Florica - Florichii) sau -căi (Floricăi); ultimele două sunt preferate pentru numele proprii. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) acceptă, pentru substantivul mămică, toate cele trei forme: mămicăi, mămicii și mămichii. E firesc ca un împrumut în curs de adaptare să urmeze mai curând modelul numelor proprii, evitând pe cât posibil alternanțele fonetice care i-
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
constituie proprietatea celui care l-a îngrijit. În cazul de față, reproducerea textului ediției îngrijite de Teodor Vârgolici, purtând un titlu identic (În lumea dreptății. Întuneric și lumină, Editura Gramar, colecția 100+1, București, 1998), pe care o sugerează normele ortografice contemporane, diferite de cele întrebuințate în ediția princeps sau în cea omonimă din 1957, este o încălcare flagrantă a regulilor editoriale elementare. O încălcare pe care șmecheria selecției și a inversării ordinii textelor nu o acoperă suficient. Cu atât mai
Un pericol: edițiile-pirat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6048_a_7373]
-
o decizie normativă asupra celor două forme, care nu au fost înregistrate de majoritatea dicționarelor generale curente. Niciuna dintre forme nu apare în DEX (nici măcar în ediția revăzută din 2009), nici în Noul Dicționar Universal (NDU, 2006), nici în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM2). Nici Dicționarul Academic (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) nu le-a cuprins, ceea ce este destul de normal pentru un dicționar-tezaur, mai puțin interesat de împrumuturile recente din domenii științifice; absența se regăsește în Micul dicționar academic
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
menționează toate aceste transformări, chiar și la versificațiile realist socialiste. Aceeași acribie a vegheat și în cazul prozei. Textul tipărit al volumului Echinoxul nebunilor și alte povestiri a fost confruntat cu manuscrisul, față de care nu s-au constatat decât intervenții ortografice și de punctuație. Biserica neagră a beneficiat de nu mai puțin de trei transcrieri: un caiet rămas în posesia fiului Theodor Baconschi și a mamei sale, Ioana Postică, o transpunere a caietului pe foi veline (cu minime intervenții stilistice și
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
DEXI (Dicționarul explicativ ilustrat, 2007). Varianta cabriolet fusese totuși înregistrată în Marele dicționar de neologisme, cu o definiție destul de restrictivă („caroserie de autovehicul cu capotă de ploaie, rabatabilă, din pânză"), preluată și de Micul dicționar academic (MDA, 2001). În Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) este înregistrat doar femininul cabrioletă. Cred că așa și trebuie să rămână: forma feminină e bine instalată în limbă și poate prelua fără dificultate sensul modern. Oricum, acest sens este reprezentat în română în primul
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
Rodica Zafiu Conform normelor în vigoare (inclusiv din ultima ediție, din 2005, a Dicționarului ortografic, ortoepic si morfologic), formele de plural feminin articulat ale adjectivului drag sunt dragile (la nominativ si acuzativ) si dragilor (la genitiv, dativ si vocativ). Norma se diferențiază astfel de uzul în care se manifestă destul de puternic preferința pentru formele feminine
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
și Sanda Râpeanu. Tot ce a făcut anonimul editor a fost să traducă plat câteva scrisori (în franceză, în original), să adauge 23 de note notelor savantului, numerotându-le însă împreună cu acestea (!?), și să „adapteze” textul din 1932 la regulile ortografice actuale. De prisos să spun că adaptarea este amatoristică și lipsită de preocuparea de a actualiza scrisul lui Iorga și al semnatarelor scrisorilor, fără a le știrbi, însă, particularitățile stilistice. Și prefața este mult sub nivelul unei reeditări îndelung așteptate
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
Eurodeputatul PDL Cristian Preda critică legea privind plafonarea salariilor profesorilor, arătându-se nedumerit că Ministerul Educației a putut să elaboreze un proiect cu greșeli ortografice și cu "formule goale de sens". Cristian Preda își exprimă o serie de obiecții ce țin de forma actului normativ. El spune că a citit proiectul de lege și nu reușeste să înțeleagă cum e posibil să se strângă într-
Preda, despre legea privind salariile profesorilor: E plină de formule goale de sens şi de greşeli () [Corola-journal/Journalistic/48801_a_50126]
-
Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939) înregistrează, toate, doar formele cu i- inițial: a investi, investitură, reflectând astfel, cu mare probabilitate, uzul dominant în epocă. Existase, desigur, și curentul de adaptare, de românizare a împrumuturilor neologice: un Dicționar ortografic din 1909, alcătuit de Ștefan Pop, după normele academice ale momentului, recomanda doar formele cu î- inițial: învestesc, învestitură. Separarea clară a două unități lexicale, a investi și a învesti, e impusă de Micul dicționar ortografic din 1953 (cel care
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
împrumuturilor neologice: un Dicționar ortografic din 1909, alcătuit de Ștefan Pop, după normele academice ale momentului, recomanda doar formele cu î- inițial: învestesc, învestitură. Separarea clară a două unități lexicale, a investi și a învesti, e impusă de Micul dicționar ortografic din 1953 (cel care consfințește și generalizarea scrierii lui î în interiorul cuvintelor): se indică formele învesti („a da un titlu”), respectiv investi „(economie)”. Din acest moment, toate dicționarele vor prelua noua normă academică. În 1982, în Dicționarul greșelilor de limbă
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
le-a dat bătăi de cap multor elevi, la diferite examene, ca exemplu de paronimie, și care nu prea e percepută de mulți vorbitori, a apărut destul de târziu. Dacă la Laurian și Massim opțiunea pentru forma a investi e condiționată ortografic, în dicționarele din prima jumătate a secolului al XX-lea (Candrea, Șăineanu) ea e neechivocă: a investi apare și cu sensul „a pune în posesiunea unui titlu, a unei demnități”. „Românizarea” a învesti, care s-a produs doar la un
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
pune în posesiunea unui titlu, a unei demnități”. „Românizarea” a învesti, care s-a produs doar la un sens al împrumutului cult, probabil pentru că acesta a părut mai legat de vechiul verb a învește, e deja prezentă în Mic dicționar ortografic (1953), a fost susținută de Al. Graur (de exemplu în Dicționar al greșelilor de limbă, 1982, ediție nouă 2009) și s-a impus ca normă a limbii cultivate.
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este, în opinia mea, incontestabil. Căci ne oferă un text în egală măsură fidel și plăcut la lectură. Dar să revenim la Radu
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
Radio poartă astăzi accentul pe prima silabă”, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a II-a, 1948, p. 248). S-a ajuns astfel la diferența de accentuare dintre formele rádio și radióul-radióuri: acceptată de norme, inclusă în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) încă din prima ediție, din 1982 și confirmată (nici nu s-ar fi putut altfel, uzul fiind generalizat) în ediția din 2005. Un proces asemănător - validat de norme - s-a petrecut cu substantivul zéro, articulat zeróul
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
a formelor de plural: dicționarele mai vechi (Damé, de exemplu) indicau mai ales plurale în -e: recensimente sau recensăminte; ulterior, s-a manifestat o preferință pentru pluralul în -uri (Dicționarul limbii române moderne, 1958; primele ediții din DEX etc.). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) impunea, în ediția din 1982, pluralul recensământuri; ediția din 2005 a revenit, în mod justificat, la pluralul vechi și mult mai răspândit în uz, acceptând doar forma recensăminte. Cele două indicații normative fără drept de apel
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
de cercetătorii interbelici ai argoului românesc (C. Armeanu, 1937, Al. Dobrescu 1938 ș.a.). Cuvântului i s-a presupus o origine onomatopeică, lucru nu tocmai convingător; e drept, totuși, că sensul său depreciativ se asociază cu un simbolism fonetic negativ. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) recomandă forma știoalfă, dar acceptă și varianta ștoarfă, probabil cea mai răspândită în uzul familiar-argotic actual: "Vine o ștoarfă și-l îmbrobodește" (C. }oiu, 1984, p. 264); "Nu-ți mai ajung bărbații, ... parașuta, japița, jigodia
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
nu-s cu nimic mai puțin corupte decât cele menționate"; și că „gestul e admirabil", dar și că amânarea confesiunii „e numai o formă de lașitate". Singura voce rațională din această nebuloasă cade oarecum alături de subiect, reproșându-le comentatorilor carențele ortografice. Altceva i se pare Cronicarului îngrijorător: mai bine de jumătate din cei care se pronunță răspicat acolo recunosc nu doar că nu l-au citit pe Marino, dar că nu știau, până la acest articol, absolut nimic despre el. Tot e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
accentuarea cuvântului ridică anumite probleme. DEX 1996 indica accentul pe silaba finală (instânt), validând astfel o diferențiere față de situația din engleză (accent pe silaba inițială: instant); accentuarea pe silaba finală este confirmată și de Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM2, 2005) a decis, probabil din rațiuni etimologice, în conformitate cu observația că limba actuală preferă formele cât mai apropiate de etimon, stabilirea ca normă a accentuării pe silaba inițială. Mi se pare, totuși, că uzul e în favoarea accentului
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
există o obiectivitate a inteligenței) care îi stârnesc lui Florin Manolescu o undă de maliție. La fel se întâmplă când, solicitat în scop precis filologic, Paul Goma îi trimite profesorului, în loc de xerocopii, programul său prezidențial, sau când, obsedat de amănunte ortografice, Petru Dumitriu, tocmai el, refuză categoric prezența într-o antologie americană alături de Marin Preda și Ov. S. Crohmăl-niceanu. Când, mai târziu, același orgolios autor al Cronicii de familie va participa entuziast la un dineu oferit de președintele Iliescu, autorul jurnalului
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
apropiată de originalul englezesc (cu accentul pe prima silabă și cu litera a pronunțată ca e, respectiv i) și una care reflectă mai mult regulile românești ale corespondenței dintre scris și pronunție (precum și preferința pentru accentul pe penultima silabă). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic din 2005 (DOOM2) a decis ca oscilația de pronunțare a vocalelor să fie admisă doar la cuvântul management, în vreme ce pentru manager se recomandă o pronunțare „românizată", cu două variante de accentuare (mânager și manâger); adjectivul managerial (care
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]