971 matches
-
păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
32. Dacă sunt înțelese în adevărata lor rațiune, duhovnicește, ele sunt semn al urcușului duhovnicesc al credinciosului. Dacă sunt acceptate cu revoltă sau chiar cu învinovățirea altora - Dumnezeu, semeni și diavoli, atunci ele sunt prilej de îndoită suferință și de osândă. Înțelese duhovnicește, ele sunt spre creșterea și înaintarea noastră spre unire în lumină cu Dumnezeu. Acuzate, ele ne devin cale spre o și mai accentuată cădere spirituală. Evenimentele vieții au un profund caracter și rost pedagogic: - cele bune sunt mărturie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
să fi fost și un om crud, mândru, orgolios, vărsător de sânge căruia îi plăcea să provoace suferință celor din jur, mai ales acelora care nu se pleacă hotărârilor lui. Fiindcă nu s-a mulțumit doar să rostească asupra lor osândă de moarte cum au procedat alți ighemoni, ci a poruncit ca fiecăruia din cei 45 de mucenici, să li se taie mâinile, să li se taie picioarele și apoi să fie zvârliți în foc iar oasele care vor rămâne să
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
în foc iar oasele care vor rămâne să fie aruncate de batjocură într-un râu din apropiere. Mai mult chiar, în ziua judecății, nu a mai întrebat pe niciunul dintre ei dacă acceptă să jertfească idolilor ci a pronunțat direct osânda la moarte pe care o luase dinainte. Se va fi simțit el recompensat în sadismul său de oarecare ,,satisfacție” privindu-i, sau propria lui conștiință avea să-l judece mai târziu pentru cruzimea nejustificată de care dăduse dovadă?! Iar mucenicii
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
decât o fac La adresa altora ce nu mi-au făcut pe plac... Nu mă lăsa ca în orgoliu, alunecând, s-ajung să trec În abisala disperare care mă duce la eșec... Mai bine să-mi aduci aminte, eșecul (nu ca osândă) Ci ca o bună luare-aminte, pentru-a obține o izbândă ! TU, în ciuda suferinței pe care ființa mea o simte Învață-mă să nu m-opresc, ci să merg doar înainte ! În ciuda unor decepții, învață-mă și-mi dă puterea Să
RUGĂCIUNE :DOAMNE NU MĂ LĂSA ȘI-NVAȚĂ-MĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363374_a_364703]
-
cei care "fură" Sfânta Împărtășanie? Mai este tămăduitoare pentru aceștia? - Să știți că cei care "fură" Sfânta Împărtășanie se aseamănă cu Iuda, care la Cina cea de Taină a primit, ca toți ceilalți Apostoli, trupul și sângele Domnului, dar spre osândă. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că "după pâine (împărtășire) a intrat în el satana" și că "după ce a luat bucățica de pâine a ieșit numaidecât. Și era noapte" (13, 27. 30). Iuda a venit la Cină cu gânduri ascunse, căci
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
dacă nu ne luptăm prin rugăciune și înfrânare să ne curățim de patimi, nu vom scăpa de ele. Mai mult, ca în cazul lui Iuda, Împărtășania luată cu nepăsare sau în stare de păcate de moarte ni se face spre osândă, adică ne afundă și mai mult în păcat. Dar și refuzul Împărtășaniei timp îndelungat, chiar din motive de evlavie sau lipsă de pregătire, poate fi semnul unei vieți duhovnicești superficiale. Părinții Bisericii au încurajat întotdeauna pe credincioși să se spovedească
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
vine/ doar cu tine..."(în vol "Lăsați-mi dragostea"), sau: Doar tu, femeie,/ Porți a lumii cheie./ Tu încui și tu descui.../ Toata viața omului" ("Cheia vieții", vol. "Dangăt de dor"). Un grupaj al poeziilor lui Ionel Căpiță poarta titlul "Osânda iubirii". Asta înseamnă că dragostea poetului e o dulce povară, e o "osândă" (pentru "delictul" de a avea inima mare, zic eu) pe care poetul o primește ca pe o binecuvântare și pentru care, concentrat pentru un întreg volum de
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Porți a lumii cheie./ Tu încui și tu descui.../ Toata viața omului" ("Cheia vieții", vol. "Dangăt de dor"). Un grupaj al poeziilor lui Ionel Căpiță poarta titlul "Osânda iubirii". Asta înseamnă că dragostea poetului e o dulce povară, e o "osândă" (pentru "delictul" de a avea inima mare, zic eu) pe care poetul o primește ca pe o binecuvântare și pentru care, concentrat pentru un întreg volum de poezii, imploră, sau amenință: " Lăsați-mi dragostea!". De ce-i "osândă" dragostea lui Ionel
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
povară, e o "osândă" (pentru "delictul" de a avea inima mare, zic eu) pe care poetul o primește ca pe o binecuvântare și pentru care, concentrat pentru un întreg volum de poezii, imploră, sau amenință: " Lăsați-mi dragostea!". De ce-i "osândă" dragostea lui Ionel Capiță ne lamurește el, explicându-ne poetic că tot ce-i în puterea lui de percepție trece prin el. Poetul are puterea de-a absorbi (cu dragoste!) și fericirea, și suferința: Prin mine/ o lume învinge/ prin
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere moale ca lâna,/ peste noi cădea cerul ucis.// Șoapta ți-a fremătat doar atât: - Măi băiete.../ Între noi, gardianul sever,/ lacrimi înalte, ani groși, și, ca un perete,/ osânda cu sârma de fier./ (...) Dincolo, erai tu: mâna ta veștedă, tată,/ ce-mi desena urși de gheață pe geam./ Obrazu-ți sfânt, luminându-mi pe foi, altădată,/ sub lampă, când „teme” scriam...// Un semn mi-ai făcut, poate a fost mângâiere
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > INFERNUL - ÎNTRE A FI SAU A NU FI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Osânda veșnică, care pare să contrazică profund noțiunea de bunătate nesfârșită a lui Dumnezeu, este una dintre cele mai dezbătute teme din istoria infernului. Problema infernului creștin rămâne în continuare o chestiune sensibilă, potrivit celor spuse de Georges Minois în cartea
INFERNUL – ÎNTRE A FI SAU A NU FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363120_a_364449]
-
toate una, numai una, Călăuză-n noaptea gândurilor mele. LOTUȘI Când zorile timide-apar, albastre, Se face toamna noastră iarăși blândă, Furtuna nu mai stă deloc la pândă, Ca să ne-mpingă-n noapte și-n dezastre. Și ploile ne scapă de osândă, Când pun lumina-n sufletele noastre, Cum ar aduce crizanteme-n glastre Și-n inimă o dragoste plăpândă, Care mai poate lovituri să-ndure Și să rămână ne-ntinată, totuși. Cum șade tristă-n mijloc de pădure, La lacul cel albastru
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri de stele. Ce fantastă Îmi pare înserarea, cu degete de liră... O simfonie-nceată,-a speranțelor plăpânde, Înveșnicite-n umbre pe umeri grei de ceară Răzbate din vecernii cu icnet de osânde Și-ntunecimea-și varsă durerile pe-afară... În lacrimi simt bătaia cea aprigă și seacă A clopotelor sure pe turlele răbdării Când foșnitori, caișii, iubirii se apleacă Pe tâmpla-mi săgetată de pasărea uitării... TE-AM CĂUTAT ÎN VIS Te-
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
brațe vrea să-mi steie. Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii, Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă, Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă. Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ. El te-a
ODĂ FEMEII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368393_a_369722]
-
Tu, esti, nemurire Și numai Ție, se cuvine mulțumire Fiindcă singur Tu,esti fără de păcat! Iartă-mi Stăpâne, vorba neînțeleapta Ce buzele-mi de țină,au rostit Neînvățând pe cei fărădelege, calea dreapta Iar pentru asta, știu că mă așteaptă Osânda Tatălui din cer,ce m-a zidit! Iartă-mi Stăpâne,lipsa de înțelepciune, Când cel de lângă mine,prins-era de păcat Eu ,cel ce sunt lipsit de orice fapte bune, În loc să -nalt la ceruri pentru el, o rugăciune L-am judecat
IARTĂ-MI STĂPÂNE, de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368538_a_369867]
-
propovăduind curățenia sufletească, un fel de paradis mult mai nasol decât cel în care trăiau deja oamenii, însă numai după moarte, vorbea prăpăstii despre păcatul lăcomiei și îi îndemna pe oameni să nu mai mănânce fiindcă asta le va aduce osânda veșnică. Destul de haios tipul! Dar după ce a fost ascultat, așa ca un divertisment între două mese copioase, toată lumea s-a săturat de mofturile lui și, ca să ne exprimăm elegant, a fost flituit de peste tot. Bietul de el a intrat în
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
receptează și îl promovează. Iată de ce, Sfânta Scriptură sau Evanghelia ne spune că a te mânia pe cineva poate fi mai puțin grav decât a da concretețe acestui sentiment, prin rostirea unor cuvinte ce poartă în structurile sale sonore energiile osândei sau ale morții, precum „netrebnicule” ori „nebunule” (cf. Matei 5, 22), iar formula solemnă Anatema! declanșează o energie care „taie” pur și simplu un „mădular” bolnav din trupul viu al Bisericii (cf. Corinteni 16, 22; Galateni 1, 19). În altă
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
Fiindcă existența noastră, a celor care purtăm numele de creștini, este pregătirea continuă. Și când dormim să fim treji. Deci cât se poate permanent... - Preacuvioase Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Sfânta Împărtăsanie spre osândă? - Dragul meu, cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei ori nu s-a spovedit cu adevărat și sincer. Pentru că o spovedanie bună este ca tu să fii pe poziția de a nu
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
Fiindcă existența noastră, a celor care purtăm numele de creștini, este pregătirea continuă. Și când dormim să fim treji. Deci cât se poate permanent... - Preacuvioase Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Sfânta Împărtăsanie spre osândă? - Dragul meu, cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei ori nu s-a spovedit cu adevărat și sincer. Pentru că o spovedanie bună este ca tu să fii pe poziția de a nu
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
de va vrea cineva din stăpânii acelor țigani ce s-au împreunat cu voia lor să nu să ție de cuvânt, au în pizmă să facă să-i desparță, să aveți cu ce da seama, căci apoi veți cădea în osândă, pentru căci țiganii încă sunt/ creștini, botezați în numele sfintei Troițe. Iată că legile instaurate de Vasile cel Mare în urmă cu 1700 de ani, și în Țările Române ale anilor 1800 erau urmate cu strictețe. Dacă o țigancă fugea cu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
o săgeată fără soare, De fiere și de ură-nvinețită. Dar tot mai arde-o flacără plăpândă, Chiar dacă ceru-i negru, de tăciune, Regina nopții, palidă și blândă, Se duce-n orizontul ei, apune Și-abia în zori iubirii-i dă osândă, Să nu mai fie, cum a fost, minune. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SUPERLUNA / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate
SUPERLUNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367567_a_368896]
-
o schimbă PSALMUL 130 Doamne nu s-a mai mândrit inima mea Nici nu s-au înălțat spre cer ochii mei Nici n-au umblat după lucruri de atei În mila Ta vibrează raze de stea Mai înainte de a mea osândă Dă-i îndreptare inimii s-asculte De păcatele mele cele multe Când cei răi cu mine stau iar la pândă Doamne nu-mi frânge mândria zidirii Și cu urgia Ta nu mă mai certa Despre păcate împotriva firii Mi-am
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Sfânt, ce asumă istoria liniară într-un prezent harismatic. Drept urmare, toate Sfintele Taine sunt evenimente harismatice și realități ale Cincizecimii. În altă ordine de idei, trebuie subliniat și reținut adevărul de nezdruncinat "Că cel ce mănâncă și bea cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind trupul Domnului"(I Corinteni, XI, 29). Plecând de la aceste cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel, ne întrebăm care este adevăratul înțeles al lor. Pentru că nici Biserica primară și nici Sfinții Părinți nu au tălmăcit ca alternativă
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi"(Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic"să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]