626 matches
-
Poiana, apoi secvențe din trecerea Dunării. În tablouri succesive ne sunt prezentate bătăliile de la Plevna și Grivița, situația tragică din Valea Plângerii și din spitalele de campanie, în care regele și regina împart medalii muribunzilor, căderea Plevnei și predarea lui Osman. Înspre final, Peneș se întoarce acasă decorat, o companie rusească întâlnită pe drum dându-i onorul. Filmul se termină cu prezentarea unor secvențe reale, filmate la parada militară din 10 mai 1912, ca o punte peste ani. În lumina cercetărilor
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
descoperite încă două scene: întâlnirea de la Poradim dintre Carol și țarul Alexandru al II-lea și ostilitățile româno-turce. Lipsesc însă fragmentele în care erau evocate debarcarea pe malul turcesc, cucerirea redutei Grivița I, o ambuscadă română, urmărirea unui convoi turcesc, Osman comandând armata sa la Plevna, moartea căpitanului Mărăcineanu, înlocuirea steagului turcesc — capturat de soldatul Grigore Ioan — cu cel românesc, pus de Peneș „sus, sus, pe parapete”. De asemenea, s-a stabilit existența unor fragmente filmate, care la montaj au fost
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
moartea căpitanului Mărăcineanu, înlocuirea steagului turcesc — capturat de soldatul Grigore Ioan — cu cel românesc, pus de Peneș „sus, sus, pe parapete”. De asemenea, s-a stabilit existența unor fragmente filmate, care la montaj au fost eliminate din film (întâlnirea dintre Osman și Carol pe un drum, plecarea lui Osman după înapoierea spadei sale, o scenă ce necesita folosirea unui tren ș.a.). Pentru a putea evalua obiectiv „Independența României”, trebuie mai întâi evocată situația generală a celei de-a șaptea arte din preajma
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
soldatul Grigore Ioan — cu cel românesc, pus de Peneș „sus, sus, pe parapete”. De asemenea, s-a stabilit existența unor fragmente filmate, care la montaj au fost eliminate din film (întâlnirea dintre Osman și Carol pe un drum, plecarea lui Osman după înapoierea spadei sale, o scenă ce necesita folosirea unui tren ș.a.). Pentru a putea evalua obiectiv „Independența României”, trebuie mai întâi evocată situația generală a celei de-a șaptea arte din preajma lui 1912. Producțiile franceze ale vremii se situau
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
apar nici în însemnările lui Demetriade, rămân o enigmă (d. ex. col. Candiano-Popescu). Rolul domnitorului Carol I a fost luat de chiar Aristide Demetriade, iar doamna Elisabeta a fost jucată de către soția acestuia, Constanța. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Pașa. Pepi Machauer, priceputul machior al Teatrului Național, l-a interpretat pe țarul Rusiei, Alexandru al II-lea. Protagoniștii principali ai filmului, Peneș Curcanul și soția lui, Rodica, au fost interpretați de către Aurel Athanasescu și Jeni Metaxa-Doro. Inițial, aceste roluri
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
și Plevna”". În martie fusese filmată trecerea Dunării, la Măcin, iar la începutul lui aprilie, după nefericitul incident cu Liciu, se reluă acțiunea, fiind filmate Valea plângerii și chinurile răniților. Anterior acestei date a fost fixată pe peliculă întâlnirea dintre Osman Pașa și Carol I, însă jocul actorilor nu a ieșit potrivit dorințelor lui Demetriade. Drept urmare, secvența a fost refilmată în aprilie; totuși a fost ulterior înlăturată la montaj. O altă secvență „tăiată” la final a fost aceea în care Osman
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Osman Pașa și Carol I, însă jocul actorilor nu a ieșit potrivit dorințelor lui Demetriade. Drept urmare, secvența a fost refilmată în aprilie; totuși a fost ulterior înlăturată la montaj. O altă secvență „tăiată” la final a fost aceea în care Osman, după ce îi era înapoiată spada, pleca spre captivitate. Operatorul Eftimie Vasilescu povestea cum această scenă fusese filmată în fața unei case din București, pe unde treceau și niște șine de tramvai. Pentru a le camufla, strada a fost acoperită cu paie
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
camufla, strada a fost acoperită cu paie. Tudor Caranfil își pune întrebarea dacă acestea nu vor fi rămas vizibile totuși, necesitând eliminarea scenei la montaj. Una dintre anecdotele filmului îl vizează tot pe Osman-Nottara. Se spune că în momentul predării, Osman trebuia să rostească niște cuvinte pline de amărăciune. Nottara a improvizat o turcă atât de expresivă, încât toți actorii și figuranții au izbucnit în râs. Scena a trebuit să fie filmată din nou, într-o epocă în care „dubla” era
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
musulman , pe nume Anas , Saif ad Din a fost răpit în copilărie și apoi vândut la un târg de sclavi în Crimeea, apoi adus în Egipt că rob ("adjlab" = import recent), prin anul 1363 de către negustorul de sclavi numit Hawadja Osman ibn Musafir. După o perioadă de învățătură coranica și în limba arabă, si de deprindere a artelor militare, în care s-a distins în mod deosebit, a fost recrutat la oaste de către emirul Yalbogha Al Umari, care fusese tutorele sultanului
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
în 1380, Barkuk a procedat la o împărțire administrativă a Egiptului rural după modelul sirian în trei "niyăbat al saltanat",cu centrele la Alexandria,Damanhur și Asyut, de asemenea a localizat și adus în Egipt cu ajutorul aceluiaș negustor de sclavi Osman ibn Musafir, pe tatăl său și multe rude de-ale sale din Caucaz pentru a-i numi în funcții înalte în conducerea militară și administrativă. Barkuk s-a ocupat personal de educația a doi nepoți ai săi, Baybars și Sudun
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită de plata haraciului către Poartă. În plus, localitățile de pe malul Dunării erau atacate frecvent de bandele de tâlhari ale pașei din Vidin Osman Pazvantoğlu (1758-1807), care făceau dese expediții de jaf în Țara Românească. Bandele pașei din Vidin, așa-numiții pazvangii, furau vitele și alte bunuri, dădeau foc localităților și duceau oamenii în robie. Ca urmare a urzelilor doamnei Haricleea (Olga Tudorache), domnitorul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
a folosi nici un echipament de siguranță. Unii dintre promotorii cățărării pe stâncă și deci și al cățărării în solo integral, din 1900 până în prezent sunt: Hansjörg Auer, John Bachar, Henry Barber, Peter Croft, Steph Davis, Derek Hersey, Alexander Huber, Dan Osman, Dave MacLeod, Bill Denz, Tobin Sorenson, Dean Potter, Alex Honnold, Andreas Proft, Ueli Steck, Paul Preuss, Kevin Jorgeson, Patrick Edlinger, Michael Reardon, Alain Robert, Catherine Destivelle, Dennis "Tank" George, Maurizio "Manolo" Zanolla, Katie Brown și Renaldo Clarke . Alternative mai puțin
Cățărare în solo integral () [Corola-website/Science/325871_a_327200]
-
la elemente specifice artei occidentale. Ce mai importantă lucrare a sa, efectuată la comanda lui Selim al III-lea pentru palatul otoman este seria alcătuită din portretele celor 28 de padișahi care au fost la conducerea Imperiului Otoman, începând cu Osman I Gazi. Seria originala care ii înfățișa pe sultani avea 38x 26 cm si era realizata in tehnica picturii in guașă. In aceasta serie sultanii sunt încadrați in medalioane. Această serie a fost trimisă la Londra în vederea gravurii, la instrucțiunile
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
zona sudestică atabeylikul Samzche (actualmente pe teritoriul nordestic al Turciei, zona fiind între timp turcizată și islamizată). În decursul secolului al XVI-lea Georgia este împârțită în regatele Imereția, Kaheția și Kartli, precum și în cinci principate care stau sub influența osmană și persană. Luptele permanente cu turcii în vest și cu persanii în est l-au determinat pe regele Kartliei-Kaheției, Heraclius al II-lea (1744-1798) să încheie în anul 1783 und acord cu Ecaterina a II-a a Rusiei, prin care
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Imperiul Otoman (1299 - 1922) a fost un stat islamic sunnit, înființat de către oguzi, cu un prim sultan în persoana lui Osman I. Dispariția marelui imperiu a fost o consecință a victoriei Antantei, în Primul Război Mondial, când forțele Aliaților, în rândurile cărora se aflau și arabii, i-au înfrânt în cele din urmă pe turci în Orientul Mijlociu. La sfârșitul acestui conflict
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
ei au nimicit, în câteva bătălii, forțe uriașe ale turcilor și hoardele musulmanilor care vlăguite, s-au retras spre est în timp ce Roger de Flor intra ca și învingător în oraș. Însă zgârcitul mai mult păgubește: stâlcindu-i din plin pe ,osmani’’, Roger de Flor a început, literalmente, să-l terorizeze pe împărat, cerându-i bani și pământuri. De fapt, catalanii își organizaseră un stat independent, pe teritoriul micrasiatic al Imperiului, fără a manifesta câtuși de puțin vreo intenție de a se
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
Internațional de Muzică de la Istanbul. În anul 2000 designerul turc Faruk Saraç a ținut aici un spectacol special. Au fost expuse o colecție de 700 de piese inspirate după hainele originale otomane, inclusiv 36 de costumații ale sultanilor, începând de la Osman I (1300-1326), primul sultan până la Mehmed al VI-lea (1918-1922), ultimul sultan. Spectacolul a fost însoțit de muzică și scenete teatrale.
Hagia Irene () [Corola-website/Science/333075_a_334404]
-
greutatea sa s-a redus foarte mult. Denumirea aspron-ului provine de la culoarea sa albă-argintie: în greacă, "άσπρον" (transliterat: aspron), „alb”, iar greacescul "trachys" ("τραχύς"), „neregulat”, „neneted”. La plural: "aspra trachea". În prima parte a secolului al XIV-lea, sultanul otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară, sub fiul lui Osman I, sultanul Orhan I, la Bursa. În limba română, această monedă otomană este cunoscută mai ales sub denumirea de aspru, dar și sub denumirea împrumutată din limba turcă: "akcea".
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
Bătălia de la Hotin din 1621 (în poloneză "Bitwa pod Chocimiem") a fost o bătălie, dintre Uniunia Polono-Lituaniană sub conducerea lui "Jan Karol Chodkiewicz" și Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului "Osman al II-lea". O armată de 130.000 - 150.000 de veterani turci, conduși de sultanul Osman al II-lea (1618-1622), au pornit de la Adrianopole către frontiera cu Polonia. Turcii, după ce au obținut victoria în Bătălia de la Țuțora (17 septembrie
Bătălia de la Hotin (1621) () [Corola-website/Science/325439_a_326768]
-
poloneză "Bitwa pod Chocimiem") a fost o bătălie, dintre Uniunia Polono-Lituaniană sub conducerea lui "Jan Karol Chodkiewicz" și Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului "Osman al II-lea". O armată de 130.000 - 150.000 de veterani turci, conduși de sultanul Osman al II-lea (1618-1622), au pornit de la Adrianopole către frontiera cu Polonia. Turcii, după ce au obținut victoria în Bătălia de la Țuțora (17 septembrie - 7 octombrie 1620), au sperat să cucerească Ucraina, aflată în componența Poloniei. Comandantul Uniunii Polono-Lituaniene, hatmanul lituanian
Bătălia de la Hotin (1621) () [Corola-website/Science/325439_a_326768]
-
40.000 de cazaci zaporojeni sub comanda hatmanului Petro Konașevici a ajutat la obținerea victoriei antiotomane. Hatmanul lituanian i-a ținut pe turci în câmp deschis timp de o lună întreagă, până ce prima zăpadă din toamnă l-a determinat pe Osman să-și retragă forțele reduse. Victoria a fost obținută de Polonia cu sacrificii, cu câteva zile înainte de asediu, bătrânul hatman lituanian a murit de epuizare în cetate la 24 septembrie 1621. Forțele Uniunii au trecut apoi sub comanda lui Stanisław
Bătălia de la Hotin (1621) () [Corola-website/Science/325439_a_326768]
-
Guvernul turc trebuie forțat, spune Sami, să-i lase pe albanezi să-și cultive limba. De asemenea, Biblia trebuie citită în albaneză și albanezii creștini trebuie să aibă biserici independente de greci sau slavi. Într-un articol celebru, "Lisan-i Türki-yi Osmani", publicat în "Sabah" (Dimineața), Sami a susținut că limba oficială a Imperiului Otoman n-ar trebui să fie numită limba otomană, ci limba turcă. Argumentul este reluat și în prefața la "Dicționarul turcesc", Sami susținând în esență că nu se
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
de Mihail Guboglu(Chișinău, 1974) ce a stat la baza acestei constatări greșite.în afară de alte extrase din cronici turcești, traduse în limba română, ea cuprinde fragmente și din cea alcătuită de istoriogrfaul turc Hagi Ali, cu privire la expediția din 1672 a osmanilor întreprinsă împotriva Poloniei, condusă de însuși sultanul Mehmed Ali al IV-lea(1648-1687), eveniment care se închieie cu cucerirea cetății Camenița și a Podoliei. Cronica reprezintă un jurnal de expediție, descriindu-se în ea drumul parcurs de oastea otomană prin
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
640-644 a cucerit Irakul. A fost asasinat de un sclav persan.În Războiul Romano-Persan, împăratul Heraclius I a respins atacurile persane, s-a năpustit asupra orașului Ctesifon și a încheiat pace, dar ultimele resurse ale Bizanțului erau epuizate. Succesorul său, Osman( 644-656), s-a preocupat de politică internă datorită tensiunilor acumulate în interiorul lumii arabe, iar în anul 653 a redactat Coranul în forma sa actuală (114 sure în ordinea lungimii și nu cea cronologică, ce cuprindeau profețiile lui Mahomed transmise pe cale
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]