KorAP: Find »[drukola/base=ostie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...15 >

364 matches

Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

pastilelor coronare consecutiv utilizării acestei tehnici este reprezentat de apariția unor tensiuni importante la nivelul liniilor de sutură ale ostiilor coronariene întrucât aceste suturi aduc practiv întregul perete aortic la conductul valvulat [46]. Tensiunile sunt în mod particular mari atunci când ostiile coronare au o poziție joasă, în apropierea inelului aortic. Pentru înlăturarea acestui neajuns tehnica clasică (a incluziunii) este astăzi practic abandonată. În locul ei se folosește o altă variantă, numită tehnica interpoziției. Aceasta presupune disecția ostiilor coronare și mobilizarea porțiunii inițiale

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
în mod particular mari atunci când ostiile coronare au o poziție joasă, în apropierea inelului aortic. Pentru înlăturarea acestui neajuns tehnica clasică (a incluziunii) este astăzi practic abandonată. În locul ei se folosește o altă variantă, numită tehnica interpoziției. Aceasta presupune disecția ostiilor coronare și mobilizarea porțiunii inițiale a arterelor coronare. Această mobilizare „aduce” pastilele care conțin ostiile coronare cu ușurință în vecinătatea conductului valvulat, eliminând în principiu tensiunile de la nivelul liniilor de sutură. Dezavantajele tehnicii interpoziției sunt timpul mai mare necesar disecției

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Pentru înlăturarea acestui neajuns tehnica clasică (a incluziunii) este astăzi practic abandonată. În locul ei se folosește o altă variantă, numită tehnica interpoziției. Aceasta presupune disecția ostiilor coronare și mobilizarea porțiunii inițiale a arterelor coronare. Această mobilizare „aduce” pastilele care conțin ostiile coronare cu ușurință în vecinătatea conductului valvulat, eliminând în principiu tensiunile de la nivelul liniilor de sutură. Dezavantajele tehnicii interpoziției sunt timpul mai mare necesar disecției ostiilor (mai ales pentru coronara stângă), cu risc de leziune sau ocluzie a trunchiului comun

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
coronare și mobilizarea porțiunii inițiale a arterelor coronare. Această mobilizare „aduce” pastilele care conțin ostiile coronare cu ușurință în vecinătatea conductului valvulat, eliminând în principiu tensiunile de la nivelul liniilor de sutură. Dezavantajele tehnicii interpoziției sunt timpul mai mare necesar disecției ostiilor (mai ales pentru coronara stângă), cu risc de leziune sau ocluzie a trunchiului comun al coronarei stângi, a arterei circumflexe, a descendentei anterioare sau a primei perforante septale. Mai mult, în caz de disecție acută s-ar putea ca această

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
acută s-ar putea ca această tehnică să nu fie practicabilă. Cu toate că acest procedeu este mai pretențios, prezintă rezultate tardive excelente, deși poate apare o stenoză de trunchi principal al coronarei stângi și calcificare la nivelul ostiului coronar stâng. Uneori ostiile coronare nu pot fi mobilizate suficient până la nivelul conductului valvulat. În această situație vascularizația uneia sau a ambelor ostii coronare este asigurată prin intermediul unei proteze vasculare. Revascularizarea prin intermediul unei proteze vasculare a ambelor ostii coronare a fost realizată pentru prima

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
tardive excelente, deși poate apare o stenoză de trunchi principal al coronarei stângi și calcificare la nivelul ostiului coronar stâng. Uneori ostiile coronare nu pot fi mobilizate suficient până la nivelul conductului valvulat. În această situație vascularizația uneia sau a ambelor ostii coronare este asigurată prin intermediul unei proteze vasculare. Revascularizarea prin intermediul unei proteze vasculare a ambelor ostii coronare a fost realizată pentru prima dată de Cabrol [47]. Tehnica Cabrol, deși permite realizarea unor anastomoze sigure, cu posibilitatea de a vizualiza foarte bine

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
la nivelul ostiului coronar stâng. Uneori ostiile coronare nu pot fi mobilizate suficient până la nivelul conductului valvulat. În această situație vascularizația uneia sau a ambelor ostii coronare este asigurată prin intermediul unei proteze vasculare. Revascularizarea prin intermediul unei proteze vasculare a ambelor ostii coronare a fost realizată pentru prima dată de Cabrol [47]. Tehnica Cabrol, deși permite realizarea unor anastomoze sigure, cu posibilitatea de a vizualiza foarte bine fiecare unghi al plăgii, implică o serie întreagă de probleme. Reprezintă o problemă în special

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
în special tendința de a cuda proteza vasculară utilizată la conectarea coronarelor la conductul valvulat. Tehnica Cabrol permite acces ușor la anastomoze, în scopul obținerii hemostazei pe liniile de sutură, inclusiv la nivelul inelului aortic valvular și al anastomozelor cu ostiile coronare. Problemele cu această tehnică țin de faptul că atunci când graftul tubular este plasat în stânga graftului aortic, așa cum a fost descrisă original metoda, porțiunea spre coronara stângă tinde să cudeze. Tot așa, când graftul tubular interostial este plasat la dreapta

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
se ocluzioneze din cauza unghiului realizat cu ostiul coronarei drepte. După urmărirea pe termen lung a acestor pacienți s-a observat că porțiunea spre coronara dreaptă poate să se ocluzioneze [1]. Uneori, cum am arătat și mai sus, doar unul din ostiile coronare nu poate fi mobilizat până la nivelul conductului valvulat. Este mai frecvent cazul cu ostiul coronarei stângi. În această situație ostiul coronarei drept poste fi implantat „în pastilă” în conductul valvulat, în timp ce coronara stângă este revascularizată prin intermediul unui grefon protetic

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
și conductul valvulat. Ca ultim timp se realizează anastomoza proximală a protezei de 8 mm care va iriga ostiul coronarei stângi. Este importantă aprecierea extrem de precisă a lungimii acestei proteze, luând în calcul faptul că proteza plină se umflă iar ostiile coronare in sarcină se retractă. Tehnica rezultată folosește avantajele celor trei metode descrise mai sus, evită dezavantajele și simplifică inserția conductelor valvulate artificiale [48]. Procedeul descris permite vizualizarea anastomozelor astfel că se poate efectua hemostaza în caz de sângerare. În

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
valvei aortice și a aortei ascendente este similară cu tehnica Bentall (varianta interpoziției). Se realizează mai întâi anastomoza proximală între țesutul proximal muscular al homogrefei sau autogrefei și inelul aortic utilizând fire separate sau fir continuu (în general de polipropilenă). Ostiile coronare sunt mobilizate, pe urmă coronara stângă se atașează la homogrefă sau autogrefa care a fost poziționată în inelul aortic. Se realizează apoi anastomoza distală și pe urmă se anastomozează coronara dreaptă. Această metodă este în mod special utilă atunci când

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
aortice prin sutura acesteia la o proteză înlocuitoare a aortei ascendente tubulare, de dimensiune adecvată poate rezolva o insuficiență aortică. Alteori, este necesară o intervenție mai laborioasă, cu înlocuirea mai mult sau mai puțin extensivă a sinusurilor aortice, cu reimplantarea ostiilor coronare, reconstruirea joncțiunii sinotubulare și corectarea prolapsului cuspal. În general, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât este mai probabil ca el să aibă nevoie de o intervenție mai complexă pentru obținerea unei valve aortice continente. În situația în

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
remodelare a inelului aortic Cunoscute și ca intervenții de remodelare a rădăcinii aortice au fost introduse de Yacoub la începutul anilor ’80 [41]. Aceste proceduri presupun excizia sinusurilor aortice și înlocuirea lor cu o proteză vasculară sintetică croită adecvat. Ulterior ostiile coronariene vor fi implantate ca pastile în proteza respectivă. După clamparea aortei, aorta ascendentă este secționată, iar rădăcina aortică este disecată circumferențial până la nivelul inelului aortic. Se continuă cu excizia sinusurilor aortice. Se lasă pe loc o „buză” de circa

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
embolie gazoasă). Se selectează în vederea inserției o proteză tubulară de Dacron compact de 25-30 mm în funcție de dimensiunile aortei. Aorta este ocluzionată prin clampare imediat proximal de emergența trunchiului brahiocefalic arterial. Se deschide aorta ascendentă și se administrează soluție cardioplegică prin ostiile coronare. Utilizăm de rutină hipotermia locală intrapericardică (gheață sterilă). Se poate utiliza și administrarea retrogradă a soluției cardioplegice în sinusul coronar. Atunci când în planul intervenției intră hipotermia profundă, aorta este clampată și deschisă în momentul în care ventriculul stâng fibrilează

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Se reduce astfel perioada de ischemie miocardică. Se procedează în continuare la rezolvarea chirurgicală a leziunilor rădăcinii aortice. Se excizează sau nu valva aortică. Se înlocuiește aorta ascendentă cu sau fără porțiunea sinusală a acesteia. Dacă este necesar se implantează ostiile coronariene în proteză. Atitudinea în continuare este în funcție de morfologia lezională și de planul operator stabilit. Crosa aortică este abordată după atingerea hipotermiei profunde pentru a se putea realiza oprirea circulatorie hipotermică (a se vedea mai sus). Singura excepție este reprezentată

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
această situație anastomoza distală a protezei este realizată înaintea anastomozei proximale. Ulterior montajul trifurcat este reimplantat în aorta ascendentă protetică. Dacă rădăcina aortică este dilatată se realizează reconstrucția acesteia prin înlocuirea compozită a valvei aortice și aortei ascendente cu reimplantarea ostiilor coronare în proteză sau prin utilizarea unui procedeu de păstrare a valvei aortice native, dacă este cazul (a se vedea mai sus). Acest procedeu se va efectua înaintea suturii anastomozei distale pe segmentul terminal al arcului aortic. Administrarea perfuziei cerebrale

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
artera femurală de by-pass-ul atriofemural. După implantarea pastilei cu vasele radiculare în proteză, proteza este purjată și clampată inferior de pastila posterioară. Acum by-pass-ul atriofemural este oprit și se declampează aorta distală. Se croiesc pastile de perete aortic ce conțin ostiile arterelor viscerale (de obicei o pastilă mare cu trunchiurile celiac, mezenteric superior și artera renală dreaptă. Uneori ambele artere renale pot fi reimplantate în proteză prin aceeași pastilă, împreună cu vasele digestive, dar în aproape jumătate din cazuri artera renală stângă

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
ale aortei abdominale printr-o variantă a by-pass-ului atrio-femural, by-pass-ul atrio-visceral. În acest scop, după realizarea anastomozei proximale și declamparea aortei în proteza clampată by-pass-ul atrio-femural este oprit, iar aorta este deschisă pe întreaga întindere a dilatării anevrismale. Sunt identificate ostiile ramurilor abdominale și acestea sunt canulate selectiv cu ajutorul unor canule cu balonaș „în caracatiță” care sunt branșate în Y la linia de perfuzie arterială (femurală). Sunt astfel canulate trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și arterele renale. Se asigură astfel perfuzia

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
și lombare; - timpul în care acestea se găsesc în ischemie nu trebuie să depășească 30 de minute; - trebuie evitată ischemia viscerală fie prin by-pass atriofemural, fie prin by-pass atriovisceral, fie prin hipotermie profundă și oprire circulatorie; - pe măsură ce pastilele care conțin ostiile ramurilor aortice sunt implantate în proteză segmentul protetic respectiv va fi introdus în circulație prin mutarea clampurilor de pe proteză. Un exemplu pentru variante posibile de realizare a intervenților de înlocuire a aortei toraco-abdominale este propus pentru cazul în care aorta

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
siguranță în vecinătatea diafragmului. În această situație perfuzia medulară este asigurată inițial deasupra clampului aortic, plasat la diafragm. Se va realiza mai întâi anastomoza distală dintre proteză și aortă. Această anastomoză distală se va croi bizotat pentru a cuprinde și ostiile ramurilor abdominale importante. Apoi proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda apoi la înlocuirea aortei descendente proximale. O atenție deosebită trebuie acordată reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda apoi la înlocuirea aortei descendente proximale. O atenție deosebită trebuie acordată reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în vecinătatea acestora cresc riscul embolizărilor distale în organ cu disfuncția acestuia. Atunci când există boală ocluzivă a arterelor viscerale (fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia. Stenoza originii

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448

instalarea durerii exprimă afectarea trunchiurilor arteriale supraaortice de faldul de disecție. Apariția de fenomene acute ale IC poate fi determinată de extensia procesului de disecție spre rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficiență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut (IMA). Ischemia periferică și viscerală acută pot fi semnul de debut în 10% dintre cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate obstrua axe vasculare importante: iliace, trunchi celiac, artere renale, femurale, mai rar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
fatală în funcție de situsul rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu IM, insuficiența aortică acută, accident vascular cerebral (AVC) prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. Mortalitatea precoce este de 1-3% pentru fiecare oră de la instalare și de 25 -35% în primele 24 de ore, 50% în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
colateralelor importante (artera renală, mezenterică, iliace), pentru a restabili fluxul sanguin în aceste ramuri. 36.2.6.3. Tratamentul chirurgical Disecția de tip A Obiectivele abordului chirurgical sunt prevenirea ruperii aortei în pericard sau în spațiul pleural și limitarea afectării ostiilor coronare sau a valvei aortice. Disecțiile de aortă de tip A reprezintă urgențe chirurgicale, pacientul fiind expus unor posibile complicații cu risc tanatogenerator. Managementul medical exclusiv este asociat cu mortalitate de 20% în primele 24 de ore și de 30

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
se indică tratament medical cu antihipertensive (betablocante) și antalgice (în funcție de context). Tratamentul chirurgical al disecției de tip A se realizează sub CEC (canulare a atriului drept și a arterei femurale/arterei axilare) și hipotermie moderată. În disecția aortică cu afectarea ostiilor coronare se practică refacerea permeabilității ostiilor prin aplicare de GRF (gelatin-resorcine-formol biological glue) și proteză tubulară pe aorta ascendentă. În cazul în care faldul de disecție se extinde în arterele coronare, atunci se practică concomitent BAC. Disecția extinsă la aorta

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]