319 matches
-
larg încetățenită, totuși combătută de istoriografie, termenul „ostrogot” ar avea semnificația „got din est”, iar cel de „vizigot” ar avea semnificația de „got din vest”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu formau, totuși, potrivit istoricului got Iordanes, decât o singură «națiune». Între altele, goții recunoșteau o divinitate tutelară comună, pe care romanii o asociau cu Marte. Separarea lor, mai exact migrația triburilor de
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
o singură «națiune». Între altele, goții recunoșteau o divinitate tutelară comună, pe care romanii o asociau cu Marte. Separarea lor, mai exact migrația triburilor de vest spre provincia romană Dacia, a fost rezultatul suprapopulării regiunii de la nord de Marea Neagră, unde ostrogoții își stabiliseră un vast și puternic regat. Gepizii, un alt popor germanic, au devenit vasalii și rivalii lor. Învinși de huni în regiunea din nordul Mării Negre și obligați să-i urmeze în expedițiile lor prădătoare, ostrogoții se găseau, după moartea
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
nord de Marea Neagră, unde ostrogoții își stabiliseră un vast și puternic regat. Gepizii, un alt popor germanic, au devenit vasalii și rivalii lor. Învinși de huni în regiunea din nordul Mării Negre și obligați să-i urmeze în expedițiile lor prădătoare, ostrogoții se găseau, după moartea lui Attila, în Panonia. Sub conducerea lui Theodoric, în 489, ostrogoții sunt trimiși de împăratul Zenon al Imperiului Roman de Est în Occident, acolo unde în 476, Odoacru îl detronase pe ultimul împărat roman de la Roma
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
popor germanic, au devenit vasalii și rivalii lor. Învinși de huni în regiunea din nordul Mării Negre și obligați să-i urmeze în expedițiile lor prădătoare, ostrogoții se găseau, după moartea lui Attila, în Panonia. Sub conducerea lui Theodoric, în 489, ostrogoții sunt trimiși de împăratul Zenon al Imperiului Roman de Est în Occident, acolo unde în 476, Odoacru îl detronase pe ultimul împărat roman de la Roma, Romulus Augustulus. Theodoric și armata sa reușesc să-l învingă pe Odoacru, iar în 493
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
Theodoric guvernează peste goți și romani. După moartea sa, în 526, succesorii goți nu mai reușesc să asigure echilibrul statului, iar de tulburările interne se folosește împăratul roman de la Constantinopol, Iustinian, care intervine în Italia pentru a-i înlătura pe ostrogoți. Armata Imperiului Roman de Răsărit (bizantină) luptă împotriva goților din Italia din 534 până în 555, reușind să desființeze statul ostrogot, dar nu reușeste să consolideze din nou peninsula italică, și astfel, în curând, Italia de Nord va fi cucerită de
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
iar de tulburările interne se folosește împăratul roman de la Constantinopol, Iustinian, care intervine în Italia pentru a-i înlătura pe ostrogoți. Armata Imperiului Roman de Răsărit (bizantină) luptă împotriva goților din Italia din 534 până în 555, reușind să desființeze statul ostrogot, dar nu reușeste să consolideze din nou peninsula italică, și astfel, în curând, Italia de Nord va fi cucerită de longobarzi (569).
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
i (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania și recunoscut ca federat de către împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor. i reprezintă ramura apuseană a goților (cealaltă fiind ostrogoții). Contrar unei idei false, totuși combătută de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor. i reprezintă ramura apuseană a goților (cealaltă fiind ostrogoții). Contrar unei idei false, totuși combătută de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
poporul vizigot, urmând decizia regelui Recaredo, s-a convertit la creștinism. Regatul vizigoților a dispărut în urma invaziei arabe din 711. Unii istorici consideră că declinul și dispariția regatului vizigot (ca și al altor regate germanice vest-europene - cel vandal și cel ostrogot) s-ar fi datorat faptului că regii lor, fiind arianiști, erau considerați „eretici” de restul creștinătății și astfel nu au primit niciun fel de sprijin din partea populației autohtone (preponderent catolic-ortodoxă) Acești conducători și regi, cu excepția lui Fritigern, posibil și a
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
datorită ocaziei de a se așeza în Italia. Ei erau încă în mare majoritate păgâni, și au împrumutat trăsături de civilizație - în special în practicile războinice - de la bizantini și de la avari. Solicitați de Imperiul Roman de Est ca mercenari împotriva ostrogoților ("războiul gotic" din anii 535-555), lombarzii conduși de Alboin între-prind din 569 cucerirea pe cont propriu a peninsulei italice. Ei au intrat prin Friul la 20 sau 21 mai 569. Foarte rapid cuceresc orașele din nord, la începutul anului 570
Longobarzi () [Corola-website/Science/302421_a_303750]
-
o anexă a teologiei. Unul dintre primii istoriografii medievali a fost Cassiodorus (485-580), om politic și istoric roman născut în sudul Italiei, tatăl său fiind guvernator al Siciliei. Activitatea sa politică are loc sub Theodoric cel Mare (454-526), rege al ostrogoților (489-526), al Italiei (493-526) și regent al vizigoților (511-526). A fost questor, consul (514) și prefect al pretoriului, cea mai înaltă demnitate civilă din timpul goților. A scris lucrări ca: "Istorie ecleziastică", "Istoria goților" și "Cronica" - operă scrisă în 519
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
publci, numiți “edili” care se ocupau de coordonarea întreținerii sistemelor de canalizare. Există mărturii care arată că sistemul de canalizare mai era în funcțiune cu mulți ani după căderea imperiului roman de apus. Istoricul Cassiodorus arată că pe vremea regelui ostrogot Teodoric canalizările Romei mai erau considerate ca fiind lucrări remarcabile. Unele porțiuni ale sistemului mai sunt utilizate și astăzi. Ele au fost însă legate la sistemul colector modern al orașului, care evacuează apele în aval de oraș, pe de o
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
Iulian Apostatul și Valens, orașul va suferi distrugeri mari în timpul migrațiilor din secolele V-VI (este menționată și o mare inundație provocată de un tsunami în secolul al VI-lea) și va decădea treptat. Au trecut succesiv prin zonă goții, ostrogoții, antii, slavii, bulgarii, gepizii, cutrigurii, avarii. Dintre toți, slavii au avut cea mai mare influență, stabilindu-se în număr mai mare la sud de Dunăre, mai ales la începutul secolului al VII-lea, secol în care provincia va fi reorganizată
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
sângeroase alanii sunt supuși de Xiognu. Atunci au aflat Imperiul Român și semințiile europene de Xiognu și le-au dat numele de huni (în greacă hunnoi, în latină hunni). Hunii au continuat să înainteze spre vest ciocnindu-se cu regatul ostrogoților. Întâlnirea a fost fatală pentru cei din urmă, regatul ostrogot este spulberat. Bătrânul rege Ermanarich este umilit și se sinucide. Ostrogoții supraviețuitori aleg un rege nou pe Withimer. Acesta adună o nouă armata cu care îi înfrunta pe huni. Această
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
Român și semințiile europene de Xiognu și le-au dat numele de huni (în greacă hunnoi, în latină hunni). Hunii au continuat să înainteze spre vest ciocnindu-se cu regatul ostrogoților. Întâlnirea a fost fatală pentru cei din urmă, regatul ostrogot este spulberat. Bătrânul rege Ermanarich este umilit și se sinucide. Ostrogoții supraviețuitori aleg un rege nou pe Withimer. Acesta adună o nouă armata cu care îi înfrunta pe huni. Această armata va fi la fel măcelărita de huni. Supraviețuitorii au
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
de huni (în greacă hunnoi, în latină hunni). Hunii au continuat să înainteze spre vest ciocnindu-se cu regatul ostrogoților. Întâlnirea a fost fatală pentru cei din urmă, regatul ostrogot este spulberat. Bătrânul rege Ermanarich este umilit și se sinucide. Ostrogoții supraviețuitori aleg un rege nou pe Withimer. Acesta adună o nouă armata cu care îi înfrunta pe huni. Această armata va fi la fel măcelărita de huni. Supraviețuitorii au năvălit peste vizigoții din Sud-Moldova și Est-Muntenia. Surprinși de acest atac
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
longobarzii jefuiau Helvetia și Rhaetia. Aurelianus (270- 275), din cauza atacurilor perșilor din Iran, hotărăște să retragă armata și administrația din Dacia, care este cedată goților. Goții de apus (vizigoții) s-au stabilit în Muntenia și Bugeac, iar cei de răsărit (ostrogoții) în Ucraina. Germanicii atacau provinciile zilnic. Teodosiu I (378- 395), nemaiputând administra întregul imperiu, și-l împarte între fii săi: Arcadius ia în stăpânire bogatul Orient (Imperiu Roman de Est), iar Honorius primește Apusul (Imperiul Roman de Vest) decadent. Imperiul
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
vedere economic regatele germanice n-au avut viitor, noua elită neavând experiența necesară și astfel treptat a fost asimilată de aristrocrațiile locale, ce erau cunoscătoare a limbii oficiale și interetnice - limba latină. După ce administrația romană a părăsit în 271 Dacia, ostrogoții s-au stabilit în stepele Ucrainei. Scindarea goților în ostrogoți și vizigoți a avut loc după ce armata romană i-a înfrânt la Naissus (Niș) în anul 269 în timpul domniei împăratului Claudius Gothicus Ca urmare, triburile gotice ajunse (pînă în 200
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
neavând experiența necesară și astfel treptat a fost asimilată de aristrocrațiile locale, ce erau cunoscătoare a limbii oficiale și interetnice - limba latină. După ce administrația romană a părăsit în 271 Dacia, ostrogoții s-au stabilit în stepele Ucrainei. Scindarea goților în ostrogoți și vizigoți a avut loc după ce armata romană i-a înfrânt la Naissus (Niș) în anul 269 în timpul domniei împăratului Claudius Gothicus Ca urmare, triburile gotice ajunse (pînă în 200 din Scandinavia) în nordul Mării Negre se aflau după 269 situate
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
loc după ce armata romană i-a înfrânt la Naissus (Niș) în anul 269 în timpul domniei împăratului Claudius Gothicus Ca urmare, triburile gotice ajunse (pînă în 200 din Scandinavia) în nordul Mării Negre se aflau după 269 situate la est de Nistru (ostrogoții) și la vest de Nistru (vizigoții), de unde făceau periodic incursiuni de pradă în Dacia. În 375, anul morții regelui ostrogot Ermanaric (fondatorul dinastiei Amalilor), hunii le-au distrus așezarile, ostrogoții fiind nevoiți să accepte protectoratul hun. Hunii i-au silit
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
triburile gotice ajunse (pînă în 200 din Scandinavia) în nordul Mării Negre se aflau după 269 situate la est de Nistru (ostrogoții) și la vest de Nistru (vizigoții), de unde făceau periodic incursiuni de pradă în Dacia. În 375, anul morții regelui ostrogot Ermanaric (fondatorul dinastiei Amalilor), hunii le-au distrus așezarile, ostrogoții fiind nevoiți să accepte protectoratul hun. Hunii i-au silit pe ostrogoți să-i însoțească în expedițiile de pradă prin Europa până în anii 450, adică până la declinul hunilor panonici. Sub
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]