218 matches
-
nemenționat, cuvânt înainte semnat de editură). Kirstinä, Leena, Finnish Literature. A Concise History, Cairo, New World Publisher, 2004. Kirby, David, A concise history of Finland, Cambridge University Press, 2006. Klinge, Matti, Privire asupra istoriei Finlandei, traducere de Teodor Palic, Helsinki, Otava, 2001. Klinge, Matti, Finland in Europe, Helsinki, Otava, 2003. Kuisma, Oiva, The history of Finnish aesthetics from the late 18th century to the early 20th century, Societas Scientiarum Fennica, 2006. Laitinen, Kai; Satu Apo; Gun Herranen, Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finnish Literature. A Concise History, Cairo, New World Publisher, 2004. Kirby, David, A concise history of Finland, Cambridge University Press, 2006. Klinge, Matti, Privire asupra istoriei Finlandei, traducere de Teodor Palic, Helsinki, Otava, 2001. Klinge, Matti, Finland in Europe, Helsinki, Otava, 2003. Kuisma, Oiva, The history of Finnish aesthetics from the late 18th century to the early 20th century, Societas Scientiarum Fennica, 2006. Laitinen, Kai; Satu Apo; Gun Herranen, Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1981. Laitinen, Kai, Literature of Finland - an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2001. Klinge, Matti, Finland in Europe, Helsinki, Otava, 2003. Kuisma, Oiva, The history of Finnish aesthetics from the late 18th century to the early 20th century, Societas Scientiarum Fennica, 2006. Laitinen, Kai; Satu Apo; Gun Herranen, Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1981. Laitinen, Kai, Literature of Finland - an outline, Helsinki, Otava, 1994. Laitinen, Kai, Literature of Finland - in brief, Helsinki, Otava, 2001. Lassila, Pertti, Geschichte der finnischen Literatur, Tübingen, Francke, 1996. Lavery, Jason Stewart, The history of Finland, Greenwood Publishing Group
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Oiva, The history of Finnish aesthetics from the late 18th century to the early 20th century, Societas Scientiarum Fennica, 2006. Laitinen, Kai; Satu Apo; Gun Herranen, Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1981. Laitinen, Kai, Literature of Finland - an outline, Helsinki, Otava, 1994. Laitinen, Kai, Literature of Finland - in brief, Helsinki, Otava, 2001. Lassila, Pertti, Geschichte der finnischen Literatur, Tübingen, Francke, 1996. Lavery, Jason Stewart, The history of Finland, Greenwood Publishing Group, 2006. Lewis, Richard D., Finland, cultural lone wolf, Intercultural Press
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
century to the early 20th century, Societas Scientiarum Fennica, 2006. Laitinen, Kai; Satu Apo; Gun Herranen, Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1981. Laitinen, Kai, Literature of Finland - an outline, Helsinki, Otava, 1994. Laitinen, Kai, Literature of Finland - in brief, Helsinki, Otava, 2001. Lassila, Pertti, Geschichte der finnischen Literatur, Tübingen, Francke, 1996. Lavery, Jason Stewart, The history of Finland, Greenwood Publishing Group, 2006. Lewis, Richard D., Finland, cultural lone wolf, Intercultural Press, 2005. Mihăilescu, Ioan, Sisteme de învățământ superior în Europa Centrală
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
478, Helsinki, 1988. Karkama, Pertti, Kirjallisuus ja nykyaika. Suomalaisen sanataiteen teemoja ja tendenssejä, Helsinki, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura, 1994. Kirstinä, Leena, Kirjallisuutemme lyhyt historia, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 2000. Koskela, Lasse, Suomalaisia kirjailijoita, Helsinki, Tammi, 1990. Laitinen, Kai: Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1997. Laitinen, Kai, Suomen Kirjallisuus 1917-1967, Helsinki, Otava, 1967. Leino, Eino, Suomalaisia kirjailijoita, Suomalaisen kirjallisuuden seura, 1983. Leino, Eino, Pohjolan kirjailijoita, Suomalaisen kirjallisuuden seura, 1979. *** Marginalia ja kirjallisuus. Äänia suomalaisen kirjallisuuden reunoilta. Toimittanut Matti Savolainen, Helsinki, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura, 1995
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Suomalaisen sanataiteen teemoja ja tendenssejä, Helsinki, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura, 1994. Kirstinä, Leena, Kirjallisuutemme lyhyt historia, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 2000. Koskela, Lasse, Suomalaisia kirjailijoita, Helsinki, Tammi, 1990. Laitinen, Kai: Suomen kirjallisuuden historia, Helsinki, Otava, 1997. Laitinen, Kai, Suomen Kirjallisuus 1917-1967, Helsinki, Otava, 1967. Leino, Eino, Suomalaisia kirjailijoita, Suomalaisen kirjallisuuden seura, 1983. Leino, Eino, Pohjolan kirjailijoita, Suomalaisen kirjallisuuden seura, 1979. *** Marginalia ja kirjallisuus. Äänia suomalaisen kirjallisuuden reunoilta. Toimittanut Matti Savolainen, Helsinki, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura, 1995. Niemi, Juhani, Suomalaisten suosikkikirjat, Hämeenlinna, Karisto, 1997. Riikonen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Suomalaisten suosikkikirjat, Hämeenlinna, Karisto, 1997. Riikonen, H. K., Suomennoskirjallisuuden historia 1, Suomalaisen Kirjallisuuden Seuran toimituksia 1084, Helsinki, 2007. Riikonen, H. K., Suomennoskirjallisuuden historia 2, Suomalaisen Kirjallisuuden Seuran toimituksia 1112, Helsinki, 2007. *** Suomalaisia Kirjalioita, Toimittaneet Juhani Kohonen ja Risto Rantala, Helsinki, Otava, 2004. Tarkka, Pekka, Suomalaisia nykykirjailijoita, Helsinki, Tammi, 1980. Varpio, Yrjö, Pohjantähden maa: Johdatusta Suomen kirjallisuuteen ja kulttuuriin, Tampere, Tampere University Press, 1999. Varpio, Yrjö Suomen kirjallisuushistoria: Hurskaista lauluista ilostelevaan romaaniin, Suomalaisen kirjallisuuden seura, 1999. 8. Bibliografie secundară. Mențiuni ale finlandei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
huomenna (România ieri, azi, mâine), traducere de Matti Koskelo, Olli Koskinen, Seppo Siren, Romanian Ulkomaisten Kulttuurisuhteitten Instituutti, Suomi-Romania Seura, Mikkeli, 1977. Ceaușescu, Elena, Polymeerikemian ja-tekniikan kehityksestä (Progrese în chimia și tehnologia polimerilor), traducere (din limba germană) de Juhani Kivistö, Helsinki, Otava, 1988. Ceaușescu, Nicolae, Romania taistelussa edistyksen, yhteistyön ja rauhan puolesta. Tekstikokoelma (România în lupta pentru progres, cooperare și pace. Colecție de texte). Helsinki, Ambasada Republicii Socialiste România, 1971. Celan, Paul, Niin kuin kivelle puhutaan, traducere de Jukka Koskelainen, Helsinki, Tammi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe lume), traducere (din limba germană) de Raija Jänicke, Helsinki, Tammi, 1990. Müller, Herta, Sydäneläin (Animalul inimii), traducere (din limba germană) de Raija Jänicke, Helsinki, Tammi, 1996. Müller, Herta, Hengityskeinu (Leagănul respirației), traducere (din limba germană) de Jukka-Pekka Pajunen, Helsinki, Otava, 2010. Müller, Herta, Tänään en halunnut tavata itseäni (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), traducere (din limba germană) de Tarja Roinila, Helsinki, Tammi, 2010. Popescu, Teodor M., Ortodoksinen kirkko nykyään (Biserica ortodoxă azi), traducere de Paavo Saarikoski, Helsinki, Ortodoksinen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Elina Timonen, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1959 (prefață nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de Aarno Peromies, Helsinki, Tammi, 1974. Stancu, Zaharia, Costandina, traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 1975. Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
of connections, 85 years of diplomatic relationships. Alexandru Popescu, realizarea textelor, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005. 8 Revistă editată de Lectoratul de limba română din cadrul Facultății de Științe Umaniste, Universitatea din Turku, Finlanda. 9 Kai Laitinen, Suomen kirjallisuuden historia, Otava, Helsinki, 1981. 10 Jaakko Ahokas, A History of Finnish Literature, American-Scandinavian Foundation by Indiana University, Research Center for the Language Studies, 1973. 11 Leena Kirstinä, Finnish Literature: A concise history, The New World Publisher, Cairo, 2004. 12 Kai Laitinen, Literature
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
A History of Finnish Literature, American-Scandinavian Foundation by Indiana University, Research Center for the Language Studies, 1973. 11 Leena Kirstinä, Finnish Literature: A concise history, The New World Publisher, Cairo, 2004. 12 Kai Laitinen, Literature of Finland - in brief, Helsinki, Otava, 2001. 13 Ibidem, p. 44. 14 "Ardent defenders of the Finnish language appeared, Fennophiles, and devotees of the almost-forgotten national awerness [...]. They came in two waves, the first at the beginning of the 18th Century, the second at its end
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
18 "Spre un dicționar finlandez" (trad.n.). 19 Aenigmata Fennica. 20 Cf. Kai Laitinen, op. cit., pp. 44-45. 21 Publicație zilnică a societății Turku (trad. n.). 22 Ziarul în limba finlandeză (trad. n.). 23 Kai Laitinen, Literature of Finland - in brief, Otava, Helsinki, 2001, p. 48. "Between the middle of the 16th century and 1609, just under 2000 works in Finnish appeared - the same number as appeared annually at the end of the 1950s. Most of the works were religious, and most
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
18-19. 396 Ibidem, p. 19. 397 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 115, mai 2002, p. 31. 398 Cf. Autori invitați la simpozionul Europa schreibt/Europa, în "Observator cultural", nr. 153, ianuarie 2003, p. 4. 399 Avoimien ovien päivä, Helsinki, Otava, 1998. 400 Cf. Lansări de carte, în "Observator cultural", nr. 56, martie 2001, p. 2. 401 Häräntappoase, Helsinki, Otava, 1984. 402 Cf. Irina Iliescu, Anna-Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, pp. 26-27. 403 Cf.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Autori invitați la simpozionul Europa schreibt/Europa, în "Observator cultural", nr. 153, ianuarie 2003, p. 4. 399 Avoimien ovien päivä, Helsinki, Otava, 1998. 400 Cf. Lansări de carte, în "Observator cultural", nr. 56, martie 2001, p. 2. 401 Häräntappoase, Helsinki, Otava, 1984. 402 Cf. Irina Iliescu, Anna-Leena Härkönen, Ziua ușilor deschise, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, pp. 26-27. 403 Cf. Euphorion, în "Observator cultural", nr. 24, august 2000, p. 25. 404 Andreea Răsuceanu, Un autor saturnian în solaritatea sa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita nutrețul pentru animale (de obicei fânul, otava, lucerna, cocenii). Și aceste grajduri aveau anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
-mi petrec ziua cu tata și asta era lucru nemaipomenit de bun. Când am ajuns Întrepâreie unde aveam vreo trei ogoare, soarele ardea cu putere și cerul era foarte senin. Ne-am pus amândoi pe treabă. Am întors brazdele de otavă cu greblele și când am ajuns cam pe la jumătatea ogorului, tata a sugerat să luăm o pauză. Atâta am așteptat. Ne-am așezat pe hat și am început să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spatele într-o fierărie de scânduri, ascultând cântecul ciocanelor. Soare strălucit, adăpost de vânt, cer curat de primăvară. Aveam doi ani jumătate probabil. O scânteie, răzbătând prin crăpăturile șandramalei, m-a mușcat de după ceafă. M-am spăriat tresărind, am strigat; otavă!6 nu puteam pronunța pe r; noțiunea otrăvii nu era încă precizată; locul unde ieșisem era lângă casa pe care părinții mei au locuit-o în primii ani ai vieții mele; de la vârsta de trei ani am alte amintiri. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a priceput. Eu am avut mare noroc că n-am fost la front ci la coloană. La coloană era mare batae de cap că nu era mâncare pentru cai. Și s-au făcut greșeli enorme. Cât a fost iarbă și otavă pe câmp caii mâncau fân ca faguru la Conovăț. După ce nu mai era nici un pai de fân i-a dat la păscut. Parcă armata era condusă de oameni nebuni, nu de oameni cuminți. Și au perit pe un cap bieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Spune, rogu-te, primul vers dintr-un poem pe care l-ai dedica orașului Cluj... Am scris două poeme dedicate Clujului. Într-unul era vorba despre tata (Dumnezeu să-l odihnească!) care intră noaptea, pe întuneric, cu un car cu otavă tras de bivoli și îl lasă în fața calului statuii lui Matei Corvin, desprinde bivolii de la jug și se întoarce acasă. Altul, publicat pe vremuri în "Tribuna", începe cam așa: "Ca o mare corabie cu pânzele întinse urcând pe Someș în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să vadă. * Pasările călătoare nu sunt emigranți politici. * Negura e o ceață care seamănă cu pâcla. * Promoroaca e o brumă care se mai numește chiciură. * Cu colbul te poți îneca; cu praful te poți vindeca; cu pulberea te poți împușca. * Otava e o iarbă născuta a doua oară. * De-atâta ploaie s-au înglodat și noroaiele. * I s-au înecat corăbiile fiindcă nu i-s boii acasă. Îi ninge și-i plouă în fiecare zi și în fiecare anotimp. Pentru a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și am luat parte la congresele ținute la Brașov și Sibiu, precum și la înființarea de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin 1904 am stors vin din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin 1904 am stors vin din mere foarte gustos, se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]