2,455 matches
-
sprijine cele relatate aici cu privire la efectul stimulării agriculturii și comerțului românesc, prin aceea că navigația pe Dunăre fiind acum liberă, aceste mărfuri puteau fi valorificate. Tabel nr. 2 Suprafață agricolă destinată cultivării cu cereale în România (hectare) Anul Grâu Orz Ovăz Porumb Total 1862 697885 242300 61853 996066 1998104 1870 870334 232782 59220 1101487 2262823 1890 1509689 518065 178517 1781516 3987787 1900 1589490 438900 255270 2035270 4318930 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 105 Se poate vedea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
hangiul, și dumneata nu trebuie să te bucuri că mă vezi? Ai dreptate, jupâne. Acuma trebuie să plec, ca să mă întorc repede acasă, pentru că se înmoaie prea tare omătul. Jupâne, pune un băiat să adape armăsarul, după ce termină de ronțăit ovăzul. Da’ să nu fie cu gheață. Asta o să te coste o avere și nu știu de unde ai să plătești. Ia vezi, jupâne Froim, colea în fânul din coșul căruței. Ai să găsești plata cu vârf și îndesat. Dacă-i mâna
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vede treaba, măi Petrache, că nu i-ai cunoscut pe ruși. Așa că nu știi ce spun ei despre unul ca tine, care vrea să mănânce pe gratis... Până una alta, dezhamă tu armăsarul, curăță-l frumos, dă-i apă și ovăz și ai să pricepi singur cum devine vorba cu rușii... Uite la el, Măriucă! Întotdeauna o știut să comande. Norocul lui îi că știe cum s-o facă. Cât ai bate din palme, Petrache a mântuit treaba și a trecut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
exerciții tactice, aprovizionări, tot satul era în fierbere, creânduse o serie de depozite de alimente pentru soldați și furaje pentru caii de la diviziile călărețe. La mătușa Valeria, mama vărului Rică, într-o magazie încăpătoare, s-au depozitat câteva tone de ovăz, lucru netrecut cu vederea de cei doi prieteni. După ce și-au stors creierii cum să scoată ovăz din magazia închisă cu bară metalică și lacăte grele, Sile a ticluit o metodă ingenioasă, bazată pe un sfredel mai gros din atelierul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și furaje pentru caii de la diviziile călărețe. La mătușa Valeria, mama vărului Rică, într-o magazie încăpătoare, s-au depozitat câteva tone de ovăz, lucru netrecut cu vederea de cei doi prieteni. După ce și-au stors creierii cum să scoată ovăz din magazia închisă cu bară metalică și lacăte grele, Sile a ticluit o metodă ingenioasă, bazată pe un sfredel mai gros din atelierul bunicului, cu care să dea o gaură în peretele din spate al depozitului, învecinat cu grădina de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sfredel mai gros din atelierul bunicului, cu care să dea o gaură în peretele din spate al depozitului, învecinat cu grădina de pomi care le asigura camuflajul la transportul prăzii. Prin gaura obținută s-au umplut zeci de saci cu ovăzul ce curgea în jet datorită presiunii exercitate de greutatea boabelor de deasupra. Pe proprietatea unui gospodar vecin, Costea Preutescu, erau instalate cazanele în care se pregătea mâncarea pentru trupă, iar căsoaia se transformă în magazie de pâine, ținută cu severitate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
e parola? Se închide cercul! Mă înseninez. Constat că mă aflu totuși pe drumul cel bun. Și iapa? Iapa ca iepele, domnule Gerard... Ha, ha, ha! Las-o să se mai și distreze. Ori vrei să-i reduci porția de ovăz? Oricum ai lua o, după cum știi, mai are săptămâni și va face oale și ulcele... Am avea-o pe conștiință, d-le Valy-răspund eu cam în dubiu. Să n-o ai. Nu merită. Mă rog... Faci ce vrei. Dacă ai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu totul fals, crezând că mă îndrept cumva spre ea. Eu în schimb, mă așez îndărătnic, pe un scaun lângă ușă, la o oarecare distanță. Simțeam că orgoliul mi-o lua insistent înainte, ca un cal nărăvaș, bine hrănit cu ovăz. Orgoliul îmi aținea calea neizbutind să mă deschid printr-o comunicare limpede, fie ea chiar și nonverbală, ca în alte dăți. De asemenea, simțeam că între noi doi, ceva luase sfârșit. Ceva. O mică rotiță a marelui angrenaj care era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
leul în cușcă... Tu încă mai ai cu ce te lua când te apucă dorul de ducă. Aprinzi otrava ceea de lulea... Da’ eu? Tu... tu ai să ieși din casă și ai să cesali armăsarul, ai să-i dai ovăzul și ai să-l asculți cum ronțăie. Ți-i aduce aminte de cătănie, Dumitre. Nu te lăudai tu că ai fost cavalerist? Nu mă lăudam. Spuneam doar că infanteristul nu vede decât până la vârful puștii, pe când un cavalerist vede hăt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
va ajunge la New York Înaintea mea. Trebuie să marchez fiecare Cuplare făcându-mi câte o imensă surpriză, n’est-ce pas1? La urma urmei, să săruți un străin este o agonie. Saliva străină și tot restul... e ca un terci de ovăz călâi. —Puah! am râs eu. Chiar că meriți cu prisosință o blană ca lumea. Dumnezeule, trebuie să plec de aici, hotărî Lauren. O să te sun cum ajung Înapoi În oraș. Te pup mult. De obicei nu mă supăr când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-i de făcut acum. În casa tinerilor pătrunde o disperare mortală. Totul s-a năruit în urma acestei catastrofe. Pe la ora zece pe uliță trecea Portofel. Dom' Portofel? strigă cei doi asasini. Da, dom' Ciobanu. Nu bei un rachiu? Mănînci, calule, ovăz? Bucuria a revenit pe ulița unde oamenii stau de vorbă și cu cîinii. Ultima haltă Era un separeu cu o deschidere largă înspre o sală mare, cu o mulțime de clienți surprinzător de tăcuți. O muzică plăcută răzbea prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceva? Nu, mă uit la mata cum coși. Te interesează munca mea? Da. De ce? Nu vreau la pușcărie. Frații mei nu se tem, dar eu mă tem. Atunci, nu trebuie să furi. Da. Vrei să te fac cojocar? Mănînci calule ovăz? Chiar, mă? Să moară mama! Bine, vino încoace! Așa a început Laurențiu să fie cetățean onorabil. Avea mereu ceva bănuți, era curat îmbrăcat și milițianul îi vorbea frumos. Am o căciulă și i-aș pune un dos mai bun. Aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
singuratic aflat În calea noastră. Asta pentru a șterge urmele după ce ne vom găsi adăpost. În cele din urmă, tot Toader l-a găsit. Simplu. „Din câte Îmi dau seama, aici a fost un lan de grâu sau de orz - ovăz nu, fiindcă rușii nu prea mai au cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
câte Îmi dau seama, aici a fost un lan de grâu sau de orz - ovăz nu, fiindcă rușii nu prea mai au cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele, În urmă sigur au lăsat baloți de paie. Atenție! Ochii În patru!” Când eram la zece pași de șosea, Păpădie s-a Împiedecat, pur și simplu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebuie s-o luăm ca să ne mai Încălzim atunci când stăm Într-un loc. Da’ eu cred că ne mai dădea și curaj să facem câte o treabă nebunească... Ei, ne-am cam Învățat noi acolo cu romul ca calul cu ovăzul. Da’ la o așa trebușoară, dacă mai adaugi bolșăvicii cu colectiva lor, apoi pușcăria-i pe aproape. Și pas de mai rabdă toate aiestea, fără o gură de rachiu! ― Bine, bine, frate Toadere. O gură de rachiu e una. Da
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
secondeze pe tine, când m-ai operat, de această dată a acceptat să fie numărul unu În echipă. Iar eu am fost pe post de „ține cal”. Adică, căpitanul ordonă și „ține cal” execută, fără să crâcnească. „Dă-i calului ovăz, adapă l, țesală-l, Împletește-i coma și coada, verifică potcoavele, lustruiește șaua și scările și În final ajută-l pe căpitan să Încalece” - a sfârșit profesorul povestea, Într-un hohot de râs... Cât era de obosit și prins de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
său de casă. Tu nu i-ai spus până acum, mă Mitică?!... În loc de răspuns, Mitică al lui Caloianu plesni din nou caii cu biciul, icnind din fundul rărunchilor: Dii, boalele naibii, diii!... Că parcă nu v-am dat să mâncați ovăz pe ziua de azi!... Deadul Vasile m-a învățat multe cântece..., repetă Culae cu glas liniștit și, potrivindu-și cu băgare de seamă găidulca la piept, în dreptul inimii, începu să cânte din ea cu atâta pricepere și cu atâta suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ce s-ar mai fi găsit prin vecinătate. Iritat de stinghereala continuă pricinuită de acești curioși, stăpânul calului a lipit pe poarta de la intrarea în bătătură un anunț cu litere de-o șchioapă: Percepem taxe separate pentru ghidaj, deranj și ovăz! Numai așa a reușit să se descotorosească de vizitatorii nepoftiți, care de-acum făceau cale întoarsă chiar de la poartă, că oamenii de prin părțile noastre sunt cam strânși la pungă, în timp ce ironiile cu sau fără perdea le servesc râzând mânzește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Pițigoi a reușit cât de cât să se debaraseze, au intervenit alții care să-i tulbure liniștea și așa destul de precară. Vin vremuri grele, Georgică frățioare! Păzea că nu-i de șagă! Dar nu-i necesar să vină, că de ovăz, de crep, de mălai încins și de fiertură de arpacaș te-ai săturat și tu! Nu la asta mă refeream, ci la Germania... Cică sunt ceva mișcări prin Democrată. Cum de n-ai aflat până acum de isprava asta nemțească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ordine într-un depozit de paie. Zi frumoasă, soarele de pe bolta cerească trimitea raze care încingeau pietrele, nori defel. La depozitul de paie Dondică și Dondonel lucrau într-un nor de praf așezând pale cu pale, astfel că paiele de ovăz și grâu erau puse cu gralia și țăpoiul, ca la carte, și lucrul avea ritmul obișnuit. La un moment dat, stăpâna casei l-a chemat pe Dondică să dea o mână de ajutor la legat un taur care scăpase și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
târâtoarelor mai precis la Hârtopul șerpilor pentru că pe acolo vom trece mai întâi, zise Buburuza. -Până atunci trebuie să-l alimentezi numai cu lapte de iapă tânără care a fătat pentru prima dată. Iar de mâncare să-i dai doar ovăz încolțit. -Așa voi face, tu știi mai bine, zise cu împăcare Căiță. Din acea clipă în gospodăria lui Căiță a început o activitate febrilă. Zvârluga își ascuțea ghearele, Ciric își ascuțea dinții, Buburuza își lustruia carapacea, Căiță își pregătea merinde
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lucrează la pădure este calculat fără să se țină seama de înghețurile din martie și aprilie? De ce trebuie să plătești amendă pentru bușteni? Are vreo importanță dacă țăranul este om bun ori rău? Există viață după moarte? De ce se ofilește ovăzul plantat în sol mlăștinos? Câte pietre se află în interiorul pământului? Ies din nou în fiecare primăvară pe arătură? Oare când se termină cu ele? Poate sufletul, care de fapt nu are nici oase, nici picioare, să renască? De ce copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Norvegia este foartă importantă această sărbătoare. Locuitorii țării consideră că morții îi colindă pe cei vii. Nașterea Domnului este celebrată prin jocuri și strigăte de bucurie. O tradiție spune că norvegienii ascund cadourile într-un sac plin cu paie de ovăz. Cel care vrea să ofere cadoul trebuie să lege sacul deasupra ușii persoanei vizate. Atunci când deschide ușa, cadoul pică în capul persoanei căruia îi este destinat. Italienii se ghidează după zicala “Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi”( De
Află cum îşi petrec Crăciunul alte popoare din lume () [Corola-journal/Journalistic/67680_a_69005]
-
-n țipătorul lor gâtlej hârcâit. 1915 Sora mea - viața și astăzi este în revărsare, Și cu ploaia de primăvară de toți și de toate se lovi, Dar oamenii cu brelocuri - ursuzi, în măsură mare, Înțeapă delicat ca șarpele ce prin ovăz s-ar șupuri. Pentru-așa ceva vârstnicii au oarece rezon. Dar, incontestabil e rizibil rezonul tău, Că-n furtună liliachii ar fi ochii și-nrouratul gazon Și că orizontul ar mirosi a rezedă, zău. Că în mai, când "mersul trenurilor
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
Agricole de Producție și acordul Comitetului de Stat pentru Prețuri, pe baza respectării stricte a cheltuielilor de deviz și a rentabilității aprobate. Articolul 3 Plata lucrărilor agricole, executate de stațiunile pentru mecanizarea agriculturii la culturile de grîu, secara, orz, orzoaica, ovăz, porumb, floarea-soarelui, fasole și cartofi de toamnă, se face de către cooperativele agricole de producție în natură, pe baza tarifelor stabilite potrivit prevederilor prezentului decret. Pentru lucrările agricole executate, cantitățile de produse cuvenite că plata în natură se stabilesc prin raportarea
DECRET nr. 242 din 29 iunie 1982 privind stabilirea tarifelor de plată a lucrărilor agricole executate mecanizat de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, precum şi modificarea indicatorilor de plan, pe anul 1982, ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106602_a_107931]