409 matches
-
de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
40 de lei; 5 kgr. de var și o litră.) galbăn - 26 lei; 3 cutii cu chibrituri - 8”. O altă binefacere de o importanță covârșitoare a fost aceea a decontării unor medicamente ce fuseseră cumpărate de la farmaciile din oraș de către ovreii pauperi, potrivit expimării epocii. Conducerea comunității avea și o „listă a compensatelor”, așa cum li se spune astăzi leacurilor vândute la drogherii. Modalitatea era următoarea: bolnavul „pauper” mergea la un doctor (de regulă evreu!) care îi elibera o rețetă. Cu rețeta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de data asta, munteanca se lua la întrecere cu un negustor experimentat, așa că el se vedea nevoit să mărturisească: „Să-ți spun ceva, domnu Iordan, șopti el venind aproape, lîngă umărul crîșmarului, și închizînd ochiul drept: dacă n-aș fi ovrei și însurat, și munteanca asta n-ar avea soț, într-o săptămînă aș face nunta. M-ar cununa părintele Daniil”. Greul pentru nevasta lui Nechifor Lipan începe din momentul cînd trebuie să iasă în lume: nu la modul particular, prilejuit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică; munteanca, adică Vitoria, se vedea nevoită să accepte cu tăinuită bucurie asemenea descrieri, știind că „era om cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
următoarele: "Holera făcuse întîi grozavă pustiire în Moldova, în momentul când Președintele plenipotențiar [Kiseleff] se afla la Iași, oraș care are un focar de miasme perpetue în apa mlăștinoasă a Bahluiului și în care sunt mai multe mahalale locuite de ovrei. Generalul Kiseleff, cu un mic număr de impiegați, se află în mijlocul unei populații pradă morții, îngrijind-o și mîngîind-o. Orașul era să piară de foame din cauza morții sau a plecării celor ce îi procurau hrana. În mijlocul calamității publice și a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
creatorul român care știe să dozeze astfel informația, încât efectul de surpriză să fie total. În esență, umorul prevalează, deși se bazează pe un fel de quid-pro-quod tragicomic: turcul Iusuf crede că se ospătează dintr-o extrem de gustoasă pastramă, iar ovreiul Aron crede că poate îndeplini dorința răposatului, economisind prin șiretlic banii necesari pentru a transporta cadavrul acestuia. Ambii sunt convinși că ceea ce fac, deși este imoral, va găsi o rezolvare rezonabilă. Însă fatalitatea le dezvăluie ireparabilul ca formă involuntară de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-tău?207 Soluția decretată de cadiu, rezolvând prejudiciile morale prin prozaicele măsurători negustorești, restabilește definitiv "albul" umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei, douăzeci de ocale pastramă prima, pe care i le-a mâncat; iar ovreiul să plătească turcului douăzeci de lire, fiindcă l-a-nșelat dându-i un sac de haine, în care nu era haine, ci pastramă, și nu pastramă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei, douăzeci de ocale pastramă prima, pe care i le-a mâncat; iar ovreiul să plătească turcului douăzeci de lire, fiindcă l-a-nșelat dându-i un sac de haine, în care nu era haine, ci pastramă, și nu pastramă adevărată de oaie, ci de ovrei. 208 Macabrul este la fel de ingenios estompat și în C.F.R. Raport
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ocale pastramă prima, pe care i le-a mâncat; iar ovreiul să plătească turcului douăzeci de lire, fiindcă l-a-nșelat dându-i un sac de haine, în care nu era haine, ci pastramă, și nu pastramă adevărată de oaie, ci de ovrei. 208 Macabrul este la fel de ingenios estompat și în C.F.R. Raport către șeful mișcării, din partea șefului unei gări, prin transferul interesului de pe situație asupra modalității de exprimare a ei, reacția umoristică rezultând ca medie între sentimentul de groază stârnit de știrea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu ură un țăran, plescăind din limbă a fin cunoscător. Ni sî pari, nie, că nu-i ca la‟nceput! .. - Așa s-am parti di ochi‟ din cap șî di Rifca me‟ dac‟am fucut eu așa civa! se jura ovreiul, cu fața roșie de spaimă, atât de convins, că aproape o credea și el. Nevasta lui, o femeie oacheșă, tânără și voinică, era mai pricepută decât el... Ea învârtea toată rânduiala prăvăliei. Rifca, așa o chema, dădea și pe datorie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca în vremuri de război, așa și-n timp de pace - rula Romanță în tonalitate minoră ca film principal. În rolurile importante, nume odinioară ridicate în slăvi, familiare mie: Marianne Hoppe, Paul Dahlke, Ferdinand Marian, cel care, din cauza altui film - Ovreiul Süß - căzuse în dizgrație. Pe ajutorul de tunar de la Luftwaffe Romanța în tonalitate minoră, care umpluse săptămâni întregi Palatul Tobias din Danzig, îl ajutase să-și formuleze dorințele. Întotdeauna atunci când melodia O oră între zi și vise, o aducea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe la colțuri, capete roșii de leu, ornament având o coamă de lut ars și un rânjet perpetuu de ceramică. Doar atâta șterpelise și el de la naționalizarea efectuată de Partidul tovarășilor, când cu cenătuirea fabricii de țigle a lui Țailic Trau, ovreiul cu care goldăneștenii se împăcau bine, care le dădea de lucru și pe care ei îl furau cu sârg. Țailic Trau lăsase baltă fabrica, înainte de a-i fi naționalizată, plecând din Goldana, mânat de stihii favorite, cu un rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nihem neser knighen A mamalighele A carnațele A pastramele Na gleizele vaineee. Vladimir, care văzuse lumina zilei într-o mahala din Dornești, unde căsuța părinților săi se mărginea și în dreapta, și în stânga cu locuințele tot atât de modeste ale unor familii de ovrei, fredona dus pe gânduri vocabule parțial cunoscute, care-l transportau în prima lui copilărie de orășean: Di rumene trinken vain Lesen mamalighe... Singma tir-li-tam Singma tir-li-tam... Lui Vladimir, căruia o translare completă și deplină a versurilor i-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când l-a găsit în proastă stare la Roman, că el, Avram, nu s-a botezat și i-a făgăduit prin urmare că pe ceea lume, la masa cea mare, au să mănânce amândoi din Leviatan si Șorobor, ca toți ovreii drept-credincioși ai Talmudnlui. Jupân Avram Burăh ar fi deci nebotezat; atunci cum ar rămâne cu voturile pe cari jupân Avram Burăh le-a dat în Camera romînească? Noi, din parte-ne, deși d. Pseudo-Misail a tăcut până acuma, încă nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dunăre în toiul iernei până la poalele Balcanilor, de unde nu s-au mai întors decât cu brațele. Aceasta s-a făcut, după cum reiese din aceste documente, nu după impunerea unui guvern puternic ca cel rusesc, ci după simpla mijlocirea unui contracciu ovrei. Ce i-a trebuit acestuia pentru a izbuti acolo unde statul major rusesc fusese neputincios? Nimic altceva decât acea cheie de aur care, după Filip al Macedoniei, deschide porțile de fier ale celor mai tari cetăți. Ministrul care refuzase cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nimic altceva decât acea cheie de aur care, după Filip al Macedoniei, deschide porțile de fier ale celor mai tari cetăți. Ministrul care refuzase cu mândrie rechizițiile de peste Dunăre când i se cereau de capii armatei imperiale se-nchină înaintea ovreiului Warszawsky; dânsul subsemnează fără sfială și fără mustrare de cuget sentința de moarte a agriculturii române și decretează sărăcia, pe timp îndelungat, a unui întreg popor. Citească oricine aceste acte cari nu destăinuiesc, se zice, decât o mică parte din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ține la patria și la tradițiile poporului pe lângă care trăiesc. Discursuri de ocazie ale d-lui Brătianu nu dovedesc din nefericire nimic. Căci acuzarea noastră principală pe care-o facem roșiilor nu este că au fost și sânt amici ai ovreilor; la urmă fiecine e stăpân pe cugetările și voința lui. Dar ceea ce n-au drept a face e de-a induce poporul în eroare și de-a se gera la ocazie de adversari ai ovreilor. [1 mai 1879] ["" ROMÎNUL " ÎN
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost și sânt amici ai ovreilor; la urmă fiecine e stăpân pe cugetările și voința lui. Dar ceea ce n-au drept a face e de-a induce poporul în eroare și de-a se gera la ocazie de adversari ai ovreilor. [1 mai 1879] ["" ROMÎNUL " ÎN AJUNUL ALEGERILOR... "] "Romînul" în ajunul alegerilor a ajuns în doaga copiilor. Fie frica ce-o are de alegeri, cari promit a nu ieși pe placul radicalilor cu toate influențele și numirile de funcționari ad hoc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a mănține autonomia internă a românilor, iar notele diplomatice erau floare la ureche. În zilele lui Mihai Sturdza în fine "Foaia sătească", al cărei redactor era d. M. Cogălniceanu, cuprindea zilnic decrete de esmitere peste Dunăre de vagabonți și escrochi ovrei, încît cu sutele îi luau slujitorii din urmă și-i depuneau pe pământul fericit al Dobrogei. Astăzi ar țipa toată Europa, escitată de Alianța izraelită, de liberalii lumei întregi și de jurnalele acestora. Ei bine, această estremă slăbiciune înlăuntru și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru rezolvarea cestiunii izraelite. Mai puțin decât oricare din ziarele opozițiunii, noi am lăsat cestiunea aceasta afară de orice discuțiune, noi am fost aceia cari n-am făcut o armă de partidă din ea. Liberă e țara să nu dea nimic ovreilor, să mănție articolul 7. să respingă stipulațiunea art. 44 din Tractatul de la Berlin. Și într-adevăr aceasta ar fi fost opinia noastră, de-a mănține articolul 7, de-a respinge art. 44 al Tractatului de la Berlin; asta ar fi fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îi zărești ca și când ar fi răsărit din pământ, toate acestea în perspectiva realizării articolului 44 a Tractatului de la Berlin. Aflăm asemenea că Rusia, precum închiderea mai alaltăieri granițile contra întoarcerei rublelor ei, le-a închis de astă dată contra întoarcerii ovreilor ei. Față cu această cestiune de viață și de moarte și încă de moarte lașă și continuă, fără meritul de-a fi luptat cu bărbăție, fără conștiința de a fi fost învins, care va fi atitudinea Camerelor romîne? Călări-vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de moarte lașă și continuă, fără meritul de-a fi luptat cu bărbăție, fără conștiința de a fi fost învins, care va fi atitudinea Camerelor romîne? Călări-vor deputații iarăși pe teorii umanitare și juridice? Confirma-vor minciuna obraznică că ovreii au fost la noi persecutați din cauze religioase, la noi, unde se grămădesc cum nu s-au mai grămădit nicăiri? Când vedem rezultatele fioroase a dominațiunii jidovești în Galiția, când gazeta oficială a regatului arată că în cinci ani numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a dominațiunii jidovești în Galiția, când gazeta oficială a regatului arată că în cinci ani numai s-a publicat vânzarea silită a 800 000 imobile țărănești, când socotim că populația întreagă a acelei țări e de vro trei milioane cu ovrei cu tot și că acea cifră înspăimîntătoare reprezintă totalitatea capilor de familie creștine de prin sate, când vedem un întreg popor dezmoștenit pe cale de a-și părăsi vetrele străbune spre a emigra în... America, oare mai e îndoială că aceleași
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relațiile noastre dinlăuntru, că agenții consulari au date statistice mai exacte decât noi înșine, că diplomația europeană știe că noi sîntem cei amenințați și persecutați și evreii cei amenințători și persecutori sau pentru a vorbi ca deputatul din Silezia, Cianciola, ovreii sânt îmblătitorii, noi îmblătiții (die Juden die Drescher, wir die Gedrosschenen). De aceea, înainte de a ne dovedi ziarul guvernamental contrariul, nu prin fraze ci în realitate, până atunci susținem că Europa e pe deplin informată în privirea stării noastre și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țin deloc la onoarea de a fi concetățenii d-lor Costinescu, Pătărlăgeanu, Mărgăritescu, Pundescu ș. a. Iată o cestiune nespus de indiferentă și pentru poporul român, căci totuna este pentru dânsul dacă palavragii politici ai Bucureștilor vor fi greci, bulgari sau ovrei. Cât pentru deplinătatea drepturilor civile, cestiunea de căpetenie, d-nu[l] Costinescu admite egalitatea cea mai perfectă pentru toți supușii străini de orice religie ar fi. Și fiindcă supușii străini sânt egali cu românii în această privire, iată egalitatea cea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]