409 matches
-
a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la lituanieni („Un evreu Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei, dar cinci greci fac 328 Imaginea evreului În cultura română aproape cât un armean”), la nemți („Trei evrei Înșală un armean, trei armeni un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Principala trăsătură a fenomenului amintit a fost considerarea evreului ca fiind o Întrupare a Satanei. De la mijlocul secolului al XVI-lea, un rol În acest sens l-a jucat și retorica luterană : „Evreul este Diavolul Însuși”. „De bună seamă că ovreiul este Întruchiparea Împelițatului”, spune un personaj shakespearian (Neguțătorul din Veneția, act II, scena 1). În această situație, toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ionescu inoculează astfel toată Încărcătura diabolică pe care o conține numele de Iuda Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omorât, evreicele se roagă În timpul zilei cu lacrimi fierbinți la Dumnezeu pentru a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
135)"/>. Este simptomatic faptul că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de copac <endnote id="(113, II, p. 315)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, poetul George Coșbuc a versificat această legendă, compunând poezia Armingenii, În care a inserat metafora orbirii evreilor, chiar dacă la figurat : Și Dumnezeu orbit-a firea Ovreilor Împinși la rău, Încât să n-aibă nicăirea Vreun chip de-a făptui perirea Născutului din Dumnezeu <endnote id="(113, II, p. 315)"/>. După cum se vede, cele trei legende populare au câteva aspecte În comun. Pe de o parte, Încercarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apa aceea se făcuse roșie de sânge. O, mari sunt minunile tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru ! Care lucru deaca văzu acel Ovreiu, crezu În Hristos Fiul lui Dumnezeu, și se boteză el cu toată casa lui. Așijdirea și alți Ovrei mulți, carii văzură cu ochii lor acea minune mare, să botezară. Pentru care minune [povestea] este pretutindinilea scrisă și vestită” <endnote id="(73, pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele similare occidentale, În care evreul profanator este de regulă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XVIII-lea, legenda a fost reluată, ca atare, În Letopisețul Cantacuzinesc <endnote id="(74)"/> și, În rezumat, de cronicarul Radu Popescu, În Istoriile Domnilor Țărâi Rumânești : „Adus-au Neagoe-vodă și o icoană den Țarigrad, chipul domnului Hristos ; care un ovrei au dat cu un cuțit În chipul domnului, și au ieșit sânge. Se vede și până astăzi În icoană - că iaste la Argeș, la mănăstirea sa ; leat 7023 [= 1515]” <endnote id="(75)"/>. De asemenea, legenda a fost relatată și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii, fiind altă seminție” (Pravila de la Govora, 1640 ; <endnote id="vezi nota 52"/>). În Banat și Transilvania, astfel de interdicții erau prevăzute, În secolul al XVIII-lea, În legislația laică : „Evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Până și astăzi - scria Lazăr Șăineanu la sfârșitul secolului al XIX-lea - țăranii din Zacint [Grecia] cred că, spre a Întări podurile sau cetățile, e bine a se tăia la fața locului un om, mai cu seamă un turc sau ovrei, și a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care-l pândeau În celelalte zile ale anului. Așa descrie M. Sadoveanu, În volumul Oameni și locuri (1908), desfășurarea sărbătorii de hram a bisericii Sf. Mercurie (Mercuria, a patra zi de Paști), În târgul Rădășeni din nordul Moldovei : „Atunci și ovreii se pot plimba În voie pe ulițele satului, iar rădășanul poate zice, privindu-i, Încă o dată : O singură dată-ntr-un an se pot veseli și ei la noi, săracii !” <endnote id="(411, p. 277)"/>. De bună seamă, „arta de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de cele mai multe ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda de sărbătoarea Paștelui este din plin atestat În Europa catolică și protestantă (Spania, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia etc.). Acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor negru, ca Într-o colindă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dans les Pays Roumains, Paris, 1947. 26. Jordan Ivanov, Livres & Légendes Bogomiles, Paris, 1976. 27. Oskar Dähnhardt, Natursagen, Leipzig - Berlin, 1909, vol. II. 28. Isaiah Shachar, The Judensau. A Medieval Anti- Jewish Motif and its History, Londra, 1974. 29. Gârbaciul Ovreilor, București, 1890, p. 14. 30. Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă, București, 1914. 31. Pentru mirosul plăcut al corpului, chiar și al cadavrului, ca o dovadă de sfințenie, vezi și Jean-Pierre Albert, Odeurs de sainteté. La mythologie chrétienne des aromates, Éditions
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În stenogramele Consiliului de Miniștri, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. 244. Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Editura Hasefer, București, 1997. 245. Bertha Pappenheim, „The Jewish Woman” (1930), În 267, pp. 287-289. 246. B.P. Hasdeu, Trei Ovrei : Jupânul Shylock allu Shakespeare, domnul Gobseck allu Balzac și jupânul Moise allu Alexandri, edițiune particulară, tipografia St. Rassidescu, București, 1865. 247. Stelian Dumistrăcel, Dicționar. Expresii românești, Institutul European, Iași, 1997. 248. Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib. Imperiul khazarilor și moștenirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este obsedat de ideea stăpânirii Întregii lumi, printr-un sistem universal bazat pe teoriile lui Marx, Freud și Einstein. El Încearcă să strângă toate crucile din cosmos, ca să le dea foc (67, p. 188). 293. „E un erou, măcar că e ovrei” : astfel se vorbește despre un personaj - sublocotenentul Friedmann, decorat cu Ordinul „Coroana României” pentru fapte de eroism În timpul primului război mondial - din romanul lui Petru Dumitriu Cronică de familie (294, II, p. 115). 294. Petru Dumitriu, Cronică de familie, vol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, pp. 221-225 ; 20, pp. 254 și 388 ; 153). 499. Tinichigiii evrei nu se dădeau În lături să facă sau să repare acoperișurile bisericilor sau ale mănăstirilor creștine. Un document din 1840 vorbește despre „meșterii tinechegii, anume Leibu și Marcu ovreii, ce sunt legați prin deosebit contract a Înveli cu tinechea turnu bisericii Sf. Ilie” din Craiova (536, p. 236), iar un alt document spune că tinichigii evrei refăceau În 1837 acoperișul mănăstirii Horezu (535, p. 47). „Toate acoperișurile caselor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de opinie realizat de Institutul pentru Politici Publice și The Gallup Organization Romania, București, septembrie 2003. 847. B. Brănișteanu, Jurnal, vol. I, prefață și note de D. Hâncu, text Îngrijit de Georgeta Pană, Editura Hasefer, București, 2003. 848. Popa și ovreiul, de M.L., Editor Filip Lazăr Succesor, Craiova, 1898. 849. Rabin șef dr. Moses Rosen, Primejdii, Încercări, miracole, ediția a II-a, Editura Hasefer, București, 1991. 850. Ioan Petru Culianu, Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, traduceri de Maria-Magdalena
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]