984 matches
-
spre zona oxidată (materializată în fierul neacoperit), fiind însă mai intensă la mijloc, fapt ce sugerează o repartiție gaussiană a cantității de biomassă în lungul zonei protejate care, desigur, polarizează diferențiat stratul laminar al mediului de la reducător (zinc) la relativ oxidant (fier), deci induce un gradient de rH. Ca urmare, împiedicarea epibozei pe pereții unui utilaj oarecare presupune aspecte constructive anume ale acestuia care să expună mediului corosiv metale cu electropozitivități diferite și, în același timp, o suprafață cât mai mare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
respectiv 19,6 după trei zile) (fig. 98, 99). De-a lungul părții nezincate a epruvetei, rH-ul - tot în stratul laminar - evoluează de la o valoare reducătoare în imediata apropiere a zonei zincate (14 - v. fig 99) spre una mai oxidantă, în zonele mai îndepărtate, unde se stabilizează la un nivel constant ce rămâne astfel indiferent de distanță. Dacă se iau în considerare profilurile obținute la timpi scurți de contact (fig. 98, 97) se observă că această comportare este consecința unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe care s’au observat (v. fig 93, 95) depuneri algale; rH-ul în zona zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea metalului în cazul contactului său cu un anod de sacrificiu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
într’un mod mai complex decât s’a arătat mai sus, urmărind o lege de tipul prezentat în figura 17. Cu alte cuvinte, inhibiția dezvoltării lor se poate realiza prin deplasarea rH-ului de la optim, în ambele direcții, reducătoare, respectiv oxidantă, însă inegal: o deplasare dată spre reducător este mai nocivă decât deplasarea spre oxidant - în cazul dat - datorită asimetriei dependenței. Complementaritatea dintre cele două feluri de organisme, autotrofe și heterotrofe, se reflectă din punct de vedere al dependenței dezvoltării lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
contact direct cu mediul, sunt mai puternic influențate de către modificările de rH ale mediului decât acelea superioare, pluricelulare, care sunt înzestrate cu o barieră (epiderma) între organism și mediu; acest fapt face posibilă dezvoltarea unor organisme heterotrofe pluricelulare în condițiile oxidante din turnul de răcire. Pentru că inhibiția foulingului biologic, mai precis a producătorilor primari, se poate obține, fundamentat pe cele arătate mai sus, fie la modificarea reducătoare, fie la cea oxidantă a rH ului mediului, se impune alegerea între aceste două
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fapt face posibilă dezvoltarea unor organisme heterotrofe pluricelulare în condițiile oxidante din turnul de răcire. Pentru că inhibiția foulingului biologic, mai precis a producătorilor primari, se poate obține, fundamentat pe cele arătate mai sus, fie la modificarea reducătoare, fie la cea oxidantă a rH ului mediului, se impune alegerea între aceste două direcții. a. Modificarea rH-ului apei de răcire spre oxidant este, din punct de vedere energetic, convenabilă, întrucât este exergonică. Dar ea va crea condiții propice proliferării producătorului primar, biocenoza
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
crea condiții propice proliferării producătorului primar, biocenoza foulingului biologic adaptându-se prin folosirea unor consumatori pluricelulari; deci foulingul biologic nu este eliminat. În plus, se creează condiții de intensificare a coroziunii chimice a utilajelor deservite. Deplasarea rH-ului la extrema oxidantă, mai dificil de realizat, inhibă total atât producătorul primar cât și consumatorii, dar exacerbează coroziunea chimică. b. Modificarea rH ului apei de răcire spre reducător, deși mai dezavantajoasă din punct de vedere energetic (reducerea este endergonică), inhibă dezvoltarea producătorului primar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
În acest mod, circuitul de apă din instalația de răcit devine închis, deci ferit pe de o parte de contaminarea cu organisme din mediu și de aportul de praf adus de vânt, iar pe de altă parte, de caracterul redox oxidant întreținut de aerarea intensă din turnul de răcire. La nivelul acestui circuit, după un timp oarecare, are loc echilibrarea redox metal-apă, prin corodarea parțială a fierului care are drept consecință inducerea în apă a unui rH reducător (v. fig. 87
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiecare oprire, și chiar în plin mers, se poate extrage biomassa produsă, „cu lopata“ sau prin filtrare/decantare/centrifugare (fig. 103) și, evident, valorificată energetic sau chiar furajer. Dar, acest spațiu poate fi protejat: cu vopsele biocide, ori acoperiri epoxidice (oxidante - sic!) care să limiteze spațiul rezervat dezvoltării biocenozei doar la bazinul colector și la zonele unde prezența foulingului biologic este benefică (umplutura); chiar dacă aceasta din urmă va fi degradată „prematur“ pierderea este mică în raport cu avantajele obținute. Și, încă ceva, care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al apei, mai mult, aerat intens. Ca urmare, în condițiile în care nu se poate pune problema utilizării unui alt sistem de răcire, închis, cum ar fi cel bazat pe ejecție, se impune combaterea oxigenării, deci a consecinței unui rH oxidant, al apei de răcire; utilizarea biocizilor constituie din acest punct de vedere un paliativ, eficacitatea lor referindu-se la anumite categorii de organisme, pentru altele fiind benefici. Exploatarea biocizilor devine cu atât mai dificilă având în vedere dependența acțiunii lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
constructive - geometrice și de material - ale anozilor de sacrificiu sau auxiliari care devin accesorii, neimplicând ca în cazul diverselor acoperiri de exemplu, utilajul de protejat; − mediul extrem reducător este mult mai nociv pentru producătorul primar - plantă autotrofă - decât cel extrem oxidant, astfel încât epibioza la nivelul utilajului poate fi complet evitată. Studiul comportamentului la coroziune în condiții diverse de rH ale mediului agresiv a materialelor de construcție a arătat domeniile optime pentru acțiunea de combatere a foulingului biologic fără a dăuna utilajului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
s’a aflat fiecare epruvetă. Analiza acestor grafice evidențiază câteva observații, expuse în continuare. a. În cazul argintului (fig. 109) se constată o coroziune puternică în zonele extreme de rH, în zona reducătoare formându-se produși solubili, iar în cea oxidantă insolubili. Metalul fiind monovalent, se constată un singur domeniu de oxidare la rH > 39. În zona de rH 10-39, incluzând și domeniul curent în mediul acvatic, metalul prezintă o stabilitate manifestată prin modificarea redusă de greutate înregistrată în această zonă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
stabilitate manifestată prin modificarea redusă de greutate înregistrată în această zonă. b. Cuprul se comportă similar argintului, cu deosebirea atacului mai slab în zona reducătoare și a unui atac în două trepte - datorate celor două valențe ale sale - în zona oxidantă. Între rH 10-30, metalul este stabil (fig. 110). c. Fierul se comportă de asemenea simiar cuprului, evidențiind în același timp stabilitatea în domeniul de rH 18-32 (fig. 111). d. Atacul aluminiului (fig. 112) se manifestă mai intens în zonele extrem
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
metalul este stabil (fig. 110). c. Fierul se comportă de asemenea simiar cuprului, evidențiind în același timp stabilitatea în domeniul de rH 18-32 (fig. 111). d. Atacul aluminiului (fig. 112) se manifestă mai intens în zonele extrem reducătoare și extrem oxidantă. În restul intervalului (rH 14-38) el este relativ stabil, domeniul de stabilitate având două subdomenii (rH 16,4, respectiv 32,2) de stabilitate mai bună. e. Aliajul V2A (fig. 113) manifestă un comportament unitar caracterizat de instabilitate prin formarea de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiind prezentate în figurile 114, 115, respectiv 116. Se observă că toate materialele testate au un comportament unitar, concretizat într’un câștig de greutate (urmare a unor modificări structurale nelămurite încă), desfășurat în două domenii - unul relativ reducător, altul relativ oxidant - caracteristice într’o primă explicație polimerului, respectiv oligomerilor. Datele reieșite din figurile 114 (PVC) [10], 115 (PS) [11], respectiv 116 (PE) [11] sunt centralizate în tabelul 11. Din datele centralizate în tabel se observă că, spre deosebire de metale, care au un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
particulare oferite de biotop și componenta corespunzătoare a biocenozei ontogenie - evoluția, în timpul vieții unui organism, a manifestării sale anatomice, biochimice, fiziologice, asupra mediului exterior; există o regulă: „ontogenia repetă filogenia“ ordin - v. sistematică OX - oxidant, în sens relativ, ca extremă oxidantă a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire p(H2) - presiunea parțială (a hidrogenului) plasmodiu - massă de citoplasmă multinucleată, fără pereți celulari, rezultată prin diviziunea nucleară repetată polichet - reprezentant al unei clase de viermi inelați acvatici
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferită ((Ce3+/Ce4+)2(SO)3/4) sau cu cation comun dar anion de bazicitate diferită ((Na+)2(SO32-/SO42-)), de două substanțe organice (acid ascorbic/acid dehidroascorbic) sau chiar de una singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rezistența la reziduurile biologice. Cuprul se corodează neînsemnat în aer nepoluat, apă, acizi neoxidanți dezaerați. Aliajele de cupru rezistă în majoritatea soluțiilor saline, a soluțiilor alcaline și a chimicalelor organice. Totuși, cuprul este susceptibil unui atac mai rapid în acizi oxidanți, săruri oxidante ale metalelor grele, sulf, amoniu și anumiți compuși al sulfului și amoniului. 1.3. Stare naturală In natură cuprul se găsește în stare nativă sub formă de combinații (în special ca sulfură) în diferite minerale, care sunt în
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
reziduurile biologice. Cuprul se corodează neînsemnat în aer nepoluat, apă, acizi neoxidanți dezaerați. Aliajele de cupru rezistă în majoritatea soluțiilor saline, a soluțiilor alcaline și a chimicalelor organice. Totuși, cuprul este susceptibil unui atac mai rapid în acizi oxidanți, săruri oxidante ale metalelor grele, sulf, amoniu și anumiți compuși al sulfului și amoniului. 1.3. Stare naturală In natură cuprul se găsește în stare nativă sub formă de combinații (în special ca sulfură) în diferite minerale, care sunt în majoritate polimetalice
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cu magnezită la 1000-1200 oC în care se suflă aer peste masa topită, deasupra rezultând o zgură de silicați FeSiO 3 care plutește la suprafața cuprului negru( cupru brut care conține 96-98% Cu) . Convertizarea metalelor este un proces de topire oxidantă, unde ordinea de oxidare a sulfurilor din topitura de mată este dependentă de viteza de oxidare și de concentrația FeS și a sulfurilor de metale neferoase din topitură. În condițiile reale, Cu 2S nu se poate oxida practic înaintea FeS
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în seria tensiunilor, purificarea prin oxidare pirometalurgică se realizează cu atât mai bine cu cât diferența de „noblețe” dintre metalul principal și impurități este mai mare. Operațiunea se execută în cuptoare speciale sub acțiunea oxigenului sau a unor substanțe chimice oxidante, ce vor oxida de preferință impuritățile lăsând neatacat metalul nobil. Pe această cale se îndepărtează fierul și zincul din cupru. Purificarea nu se poate realiza dacă impuritățile sunt mai nobile decât metalul principal. De exemplu, nu se poate îndepărta prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
80-100°C peste CaCl2 anhidră se deshidratează la Cu2C2, are solubilitate redusă în diferiți solvenți organici, se descompune cu explozie prin încalzire la 120°C, sub acțiunea unui șoc sau a luminii puternice și când vine în contact cu agenții oxidanți cum ar fi halogenii. Hexafluorosilicatul cuprului monovalent Cu2[SiF6] se obtine prin actiunea acidului hexafluorosilicic asupra cuprului metalic: Combinația Cu2[SiF6] este o substanță solidă,roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
apă și se dizolvă în acizi concentrați la cald sau în iodură de amoniu ;este redusă la cupru metalic de hidrogen, carbon, monoxid de carbon, fier, aluminiu, siliciu,bor ,beriliu,magneziu,calciu ,sodiu, diferite hidrocarburi etc. La cald (în atmosferă oxidantă) monoxidul de cupru se dizolvă în sticlă, în emailuri etc. imprimându-le o colorație albastră spre verde. Sticlele care conțin în compoziție cupru coloidal sunt colorate în roșu-purpuriu. Soluțiile fierbinți ale diclorurii de staniu,ale sărurilor de fier divalent si
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
clasifica în: 1.3.2.1. Dezinfectanți din grupa metaloizilor Sunt reprezentați de halogeni; dintre aceștia sunt folosiți ca dezinfectante clorul și iodul. 1.3.2.1.1. Clorul Este folosit în soluții apoase: Apa de clor, (o soluție puternic oxidantă) acționează prin degajarea de clor liber, fiind folosită în concentrații de 0,02-0,06% în special pentru dezinfecția apei potabile, având acțiune bactericidă și sporicidă în concentrații mari. Hipocloritul de sodiu (5% în compoziția soluției Dackin ) și Hipocloritul de potasiu
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
și Tiomersalul se folosesc soluții apoase pentru spălarea mâinilor și pentru dezinfecția suprafețelor. În soluții alcoolice se folosesc pentru aseptizarea câmpului operator. 1.3.2.3. Oxizii Oxidul de calciu și hidroxidul de calciu (apa de var): sunt substanțe puternic oxidante fiind folosite în soluții apoase pentru dezinfectarea fântânilor, latrinelor și a gropilor de gunoi. Permanganatul de potasiu: se folosește în soluție apoasă 1/5000 dar spectrul de utilizare a fost mult diminuat în ultimul timp. Mai este folosit ca antiseptic
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]