1,267 matches
-
diversitate care confirmă că avem de-a face cu un poet format: “nici nu am deschis gura/și gerul/a înghețat țipetele de recunoaștere/pescăruși în zbor/peste guri de metrou/un lătrat/se sparge peste noaptea sticloasă/ochii mei/pâlpâie în țurțuri/la geamul salonului/unde fără milă/mă mai naști odată.” Adriana Butoi preferă expresiile eliptice, versurile având o tăietură fermă, un miez ușor elegiac. Fiecare poem are identitate clară, pare a se duce sau a veni în/din
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
Eu ascultăm, dar gândul îmi era la român. Mâncarăm că de obicei rădacinoase date pe râzătoare și apoi m-am retras în camera mea. Priveam pe fereastră și mă întrebam ce fac oamenii la acea oră în camerele în care pâlpâia lumină albastră-siderală a televizoarelor. M-am întins în pat și am adormit într-un târziu frământat de desfășurarea narațiunii pe care urma că a doua zi să o scriu. Țină intra tiptil în cameră, mă săruta pe frunte și stinse
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Era un bărbat vânjos între două vârste, destul de chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâiau două văpăi. Cu toții încremeniră. - Nu știam că am musafiri în noaptea asta! - tună glasul său. Dacă ați sosit cu gânduri bune, am să vă pregătesc un ospăț pe cinste! Contele, căci el era, se plimba cu paloșul la șold, mândru
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
am pierdut prin virgine păduri, nu mai speri. Voaluri mișcătoare tot mai grele, Liane îmi cresc pe trup, haine, rele. Fluturii mor în crisalide, Aripile nu-și mai întind, rămân omide. Macii sunt albi, nu sunt de jar, Dorul mai pâlpâie rar. Prind un cuvânt, pasăre-n zbor, M-agăț de el, mă-nalț spre nor, Aștept curcubee de cuvinte, Poduri peste tăceri nesfârșite. Îndoieli, iluzii, adevăr, Zbucium, întrebări, Înșelarea adamică din măr. Referință Bibliografică: O nouă dimineață / Adriana Tomoni : Confluențe
O NOUĂ DIMINEAŢĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1395507445.html [Corola-blog/BlogPost/354979_a_356308]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AMURG Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului AMURG... --Îneacă-ți privirea, spune trecutul. Destinului îi e foame de viitor. Speranța pâlpâie cu flacără spre roșu. ................................ Am murit în liniștea nocturnă, lovită cu tâmpla de steaua strămoșului, și-am absentat de la împărțirea pietrelor... Căci... am murit devreme. Și-n drum spre cer, s-a aprins un far, --farul tristei mele vieți--. Un
AMURG de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1460405424.html [Corola-blog/BlogPost/370922_a_372251]
-
unde ?...îl luă la rost Lina, sora lui mai mare...Ei, gata, gata, sări Sonia în apărarea lui, mâine dimineață pleacă devreme cu vacile la pădure, așa că mai lăsați-l în pace, mereu aveți ceva cu el... Lampa începu să pâlpâie, și dintr-o dată se stinse... Trebuie curățat fitilul...spuse cineva sau poate, nu mai are gaz...Era deja ora douăzecișidouă, trebuiau să meargă la culcare, mâine începea o nouă zi, o zi de vară poate mai bună și mai frumoasă
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Stihuri > Cugetare > CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului LUMI NOI Mi-am ancorat corabia în rada albastră a dimineții și cu lumina surâsului pâlpâind sub pleoapele încă adormite temerar magelan mă avânt în hățișul lianelor străzi deja vibrând sub rumoarea crescândă de pretutindeni revărsată de pași cribluri claxoane pneuri de minge lovită-n gardul de sârmă al școlii și-un soare alb îmi calcă
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470590349.html [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
stările de spirit, acel paradis pierdut scăldat în nostalgia inerentă vârstei. Poate că poezia cea mai însemnată din acest volum este „Candelă în cer” în care, nostalgia după casa părintească, după măicuța care nu mai este, dar a cărei amintire pâlpâie ca o lumânare la creștetul sufletului, la curtea străjuită de arini și prispa casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_de_liniste_al_iertarii_cezarina_adamescu_1366921414.html [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
cercei; Când vine vara știu că vrei Să fim pereche-ntre perechi. Venit din nou din timp preavechi Același simplu obicei: Să-ți pun cireșe la urechi, Să ai cei mai frumoși cercei. Chiar dacă dorurile-s vechi, În jar mai pâlpâie scântei, Aprinse-n focul dragostei Și-atunci mai fac un gest străvechi, Să-ți pun cireșe la urechi. Referință Bibliografică: MACI CU CIRESE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor
MACI CU CIRESE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1433231094.html [Corola-blog/BlogPost/377193_a_378522]
-
să ne demascăm. Ne-am ascuns după o leasă de mărăcini și am așteptat să se întunece bine. Trebuia să ne grăbim că dacă răsărea luna, ne cam strica toată șmecheria. Tactica noastră era simplă. Aprindeam cădelnița, lăsam focul să pâlpâie de câteva ori, apoi cu o cârpă mai mare și mai groasă îl înăbușeam, stingându-l. Am procedat așa de câteva ori în puncte diferite ale dealului, alese strategic, ca focurile să fie vizibile din sat. După ce ne-am făcut
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
Autorului BLASFEMIE Mucius Scaevola n-a fost fratele meu. El nu și-a jertfit decât dreptul său braț. Eu, neavând mai de preț decât inima, pe ea am sortit-o flacării, dar n-a ars de tot : un ciob mai pâlpâie în casa înghețată a trupului coborâtor din’ naltul fumegând al Crucii. BLASPHEMY Mucius Scaevola was not my brother. He only sacrificed his right arm. I, having nothing more precious than my heart, doomed it to the flames, but it wouldn
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1448463575.html [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
atârnă în altarul trupului e cel al frunzei sinucise pe cuvântul coapsei. * Pământ ești chiar dacă sentimentele au inima spânzurată-n biserici. Până să te iubesc manechinul din vitrină îmbătrânise sub jaluzelele primului sărut. * Tata, ostenit de muzica plesnită a ninsorii, pâlpâia în ograda gândului. * Mama se furișase pe cruce. Venise vremea să mă nasc. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: CONFESIUNI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 138, Anul I, 18 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Confesiuni_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
acum nu mai este. Întoarce-te mamă, zâmbește-mi din prag, Primește-mă iar cu brațe deschise, Să redevin, mi-aș dori, copilul cu vise, Fă-mi mamă aripi în loc de toiag. E-atât de târziu, odaia e rece Și lumânarea pâlpâie-n van, Te astept măicuță, cu ochii la geam, Cu tine acasă din nou aș petrece. Mai lasă-mă mamă puțin copil să mai fiu, Fără tine, în viață, este-atât de pustiu. Referință Bibliografică: Întoarce-te mamă, mi-e
ÎNTOARCE-TE MAMĂ, MI-E DOR DE POVESTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Intoarce_te_mama_mi_e_dor_de_poveste_valeria_iacob_tamas_1330158865.html [Corola-blog/BlogPost/346334_a_347663]
-
învălui nefirească. Tânărul se aplecă ușor asupra patului și depuse o sărutare șmecherească pe obrazul palid, destins într-un zâmbet straniu. Afară începură să răsune clopoței și strigătele colindătorilor, care acopereau schelălăitul amar al câinelui. Luminița roșcată a candelei mai pâlpâi scurt, de câteva ori, după care se stinse, nu înainte însă de a lumina scurt obrajii tânărului, pe care își făcuseră loc două pârâiașe firave de lacrimi. Referință Bibliografică: Ajunul Crăciunului / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
mai răsară. Stau florile pierdute între drumuri, Lumina stelelor nu mai coboară, Nici valurile nu te înfioară, Iar mării nu mai poți măcar să-i murmuri. Vedem că nu mai zboară nici lăstunii Prin aerul încremenit, de piatră Și nu mai pâlpâie deloc tăciunii, În anotimpul fără rost și vatră. Doar noi rămânem, tot mereu, nebunii Ce fac, din lună, zână idolatră. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂSTUNI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19
LĂSTUNI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1471635603.html [Corola-blog/BlogPost/342722_a_344051]
-
gata să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după toane; se prognoza o noapte senină și călduroasă! Stelele pâlpâind plăpânde ieșiseră în partea cealaltă a universului când s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei; feștania casei se ținuse dimineață însă luați cu treburi nu reușiseră s-
PRIVATIZAREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Privatizarea.html [Corola-blog/BlogPost/355627_a_356956]
-
fi atât de mare încât ne doare numai să știm de existența ei. Alarma din camera de gardă tulbură liniștea serii de început de săptămână întrerupând activitatea meticuloasă a personalului medical. După ce sunetul strident se stinge beculețul verde continuă să pâlpâie ager în dreptul etichetei „Salonul 3” ca parcă pentru a se asigura că nu va fi redus de tot la tăcere. Ușa se deschide și o femeie tânără, cu ochi frumoși și buze pline își întoarce privirea sfârșită spre asistenta la fel de
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1416070915.html [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
completa cu vocea caldă și senină a noastră, a celor ce putem sprijini și PUTEM SCHIMBA. Se spune că dacă îți dorești ceva din tot sufletul atunci întreg universul își adună forțele să te poată ajuta. Cu fiecare flacără galbenă pâlpâind în zori sau în amurg ne-am adunat mâinile în rugăciune și ele s-au întins spre a sprijini, ne-am ridicat ochii spre cer și ei au coborât spre chipuri suferinde, am îngenuncheat pentru un tratament iar brațele lor
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1416070915.html [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
apă vie. Amintesc Treptele vieții (p. 44) „Clipe doar de fericire,/ Mult, puține-așa cum sunt,/ Să n-aștept în lincezire../ Să urc treptele cântând!” pentru că Închisoarea e în noi, Unde e umbră, e și lumină, Speranțele nu mor, Mai pâlpâie o lumină și, uneori Plouă cu lumină. De admirat și faptul că autoarea nu-și uită rădăcinile, meleagurile natale unde și-a petrecut copilăria, adolescența și unde s-a format ca om. După propria-i mărturisire, în Vaslui „am învățat
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1493199142.html [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
armura ce cade de la un vers la altul: înaintarea prin poem surprinde printr-o logică a îndrăznelii de a continua firul poveștii: destinația este una de cuvinte: inima n-a ars de tot, ciobul ei - materie stranie, în contextul dat - pâlpâie - acțiune proprie focului, casa trupului e înghețată, metafora fumegă în înalt, spre jertfirea pe cruce, de care poeta nu va scăpa vreodată. Împăcarea aduce cu sine căldura unui adăpost, dar nu deplin, pentru că trupul e „coborâtor din naltul” - frumos oximoron
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
tir C-o pasăre împăiată în poem Nebunul satului iar a sărit gardul paradisului pierdut Proaspăt ars un neon este înlocuit de corbul lui E.A.Poe Deși nimeni nu sesizează diferen ța Strada e gata să-și ia zborul Corbul pâlpâie vesel din aripi Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: VESELĂ EREZIE MORTUARĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VESELĂ EREZIE MORTUARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1406482687.html [Corola-blog/BlogPost/357486_a_358815]
-
arde singur Sinea. E smuls perfect din chipul celui Sfânt, Stă -ntre altare roase de umilele păcate, Cu vina -ncrâncenată, îl trimite în mormânt Pe-o cruce-ntins, el, zace, stând pe spate. Că -n omul unde-n piep, îi pâlpâie, îl arde; Două lumini zvâcnindu-se mereu cu firea, De neputință, ca viermele gustă și roade, Până -și -ngroapă cu pământ nefericirea. Referință Bibliografică: Unde Dumnezeu creează / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie
UNDE DUMNEZEU CREEAZĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1435780837.html [Corola-blog/BlogPost/369762_a_371091]
-
sfintele poteci... Marea spre plajă se-ndreaptă Aducând din larg visări, Vălurindu-și înțeleaptă Valuri din albastre zări... Într-un codru, o căprioară Se-oglindește-ntr-un izvor; Un cerb răsărit prin seară, Se-oglindește-n al ei dor... În odaia amurgită Îmi închipui că zăresc, Pâlpâind îndrăgostită, Frumoasa pe care-o iubesc! Emilian Oniciuc- 19.08.2016 Referință Bibliografică: Amurg / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2149, Anul VI, 18 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMURG de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1479454325.html [Corola-blog/BlogPost/371320_a_372649]
-
cu cei de la spital... - Nu, doamnă. Îmi pare rău. Nu am luat legătura cu nimeni. Sunt aici, de aseară, de când am adus-o. Vocea puternică a profesorului Popescu scăzu dintr-o dată în intensitate, se topi precum o lumânare, ce doar pâlpâie, aproape să se stingă. Emanuela simți că trebuie să tacă, doar să asculte. Și ascultă. Ascultă cu răbdare acel om puternic, transformat de o lovitură a sorții într-un om sensibil, blând, timid pe alocuri, cu voce joasă, caldă, ce
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1429824873.html [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
Atunci voi rămâne pustie și singura, ca la început... când eu ți-am cerut un basm, iar tu, ce mi-ai făcut ? Au trecut aproape trei luni de când atârn în gol. Sunt plictisita. Acea dorința de a te avea, acum pâlpâie greu pe fundul inimii mele. Din nou simt că vreau să mă trezesc. Să îmi dau drumul. Dar fără să îmi dau seama, mă prind și mai strâns de firul de ață. Mă sprijin pe o idee falsă, cum că
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1416748162.html [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]