484 matches
-
cu unul ca ăsta. Într-o anume măsură un caz pentru gustul apei din pârârile de munte... Și totuși cel mai rău gust, căci tot ce bea apă și tot ce trăiește trebuie să bea apă, dorințele după apele din pârâiașele de munte se înnobilează în chip pasionant. Apa pârâului de munte, știi, munți înalți, cascade, freamătul naturii, și pustiirea săracilor în apă. EA: Folositorul și Dorința: una peste alta fals. Inutilul și Folositorul, Dorința și Viciul, Bucătăria și Vârfurile munților
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
câte v‐ am poruncit vouă”. (Mt. 28, 19‐20) La români creștinismul a fost adus de Sfântul Apostol Andrei „ cel dintâi chemat” adică primul apostol al Mântuitorului. El era frate cu Sfântul Apostol Petru. Mai există și astăzi peștera și pârâiașul Sfântul Andrei care se află în Dobrogea în comuna Ion Corvin. Sfântul Apostol Andrei a murit ca martir la Patras în Grecia răstignit pe o cruce în formă de X. După unele cercetări mai recente se pare că și Sfântul
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
care dispune de acumularea Solești, nume preluat de la localitatea din preajmă. Urmează Crasna și Lohanul care curg în apropierea localităților Bunești, Botești, Tătărani și Tanacu (ultima pe malul Lohanului), la care se adaugă acumularea Mânjești. De dimensiuni mai mici sunt pârâiașele Idrici, nume provenit de la satul Gura Idrici, pe care se mai găsesc Roșiești, Albești, precum și acumularea de la Roșiești, Zorleni care străbate localitatea cu același nume și Jarovăț, care trece prin Grivița și pe lângă Vinderei. Afluenții de pe partea dreaptă ai Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 20, nota 36; Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 324; Coman 1980c, p. 159, nota 2; Teodor 1997c, p. 108. c) Ursoaia Veche (Vărzărie): de-o parte și de alta a pârâiașului, ce se varsă din stânga în Racova, la aproximativ 1km nord-est de marginea vestică a satului, s-au găsit fragmente ceramice care aparțin secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din localitate), Pișchia (< Püspöki, „episcopie“). Cîmpina Este numele unui municipiu din județul Prahova, de la care, prin polarizare, s-au format Cîmpinița (o „văiugă“, afluent de dreapta al pîrîului Cîmpea, aflat în apropierea municipiului, și un cartier al acestuia aflat lîngă pîrîiaș). Lîngă Cîmpina se află satul Poiana Cîmpina. O localitate Cîmpineanca din județul Prahova ar fi putut fi formată de la un antroponim provenit prin derivare (cu sufixul -eancă sau sufixeleeanu + -că) de la Cîmpina (a se ține cont că un fruntaș al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului Prahova, în imediata apropiere a municipiului și al cărui afluent de dreapta ar fi pîrîiașul Cîmpinița, lung de patru kilometri. Dacă forma nu este greșită, ne-am putea gîndi la un nume dispărut, în urma extinderii numelui Cîmpinița la întreg cursul, datorită notorietății omonimului său, care este un cartier în plină dezvoltare al municipiului. Acesta pare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
derivate de la apelativul romînesc de origine ucraineană dohot, cu sufixele -ar, respectiv -ărie (dohotar, dohotărie), de la care s-au format toponimele Dohotariul (două pîraie în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu această formă desemnează două pîrîiașe, unul în județul Gorj și altul în județul Hunedoara, precum și două sate din aceleași județe. Există și Dealu Ibrului din Munții Metaliferi. Importanța hidronimelor respective nu e geografică, așa cum se poate bănui, ci lingvistică, fiindcă se pare că avem de-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
precum filius > fil’u > fiu, pustiu > pustiîu > pustiu), iar din acesta magh. Zsil și germ. Schill. Sprijină această presupunere numele unui pîrîu atestat documentar în județul Alba, Silly, derivatul Jiețul (cu sufixul slav -îcî > eț) și numele Jilț al unor pîrîiașe care se varsă, ca nervurile unei frunze, în Jiu și care sunt diminutive cu sufixul -îcî > eț ale lui Șil’ (ca în bg. kolec > rom. colț; sl. kinec > rom. clinț; srb. klanec > rom. cleanț; srb. Mehedinec > Mehedinț). În teritoriile învecinate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița. Pentru acestea s-a propus ca etimon magh. lator, „hoț“, fără a avea atestată baza nediminutivată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putea fi *Lator (așadar masculin de la care s-ar fi format un derivat feminin). În schimb, printre atestările Lotrului există și forme feminine (Lotra, Lodra), de la care s-ar fi putut forma, prin contaminare, diminutive feminine (mai ales că numele pîrîiașelor fluctuează între Latorița și Lotrița). Surprinzător este că cercetătorii nu s-au gîndit la posibilitatea moștenirii formei străvechi, traco-dacice, care ar fi putut fi adaptată de romîni sau de slavi după apelativele verosimile ca entopice (termeni geografici adecvați toponimizării), mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topice aflate în apropierea lor. Mărturie pentru existența unui rîu Tecuci în Cîmpia Tecuciului stă chiar toponimul de față, care arată că această cîmpie e străbătută de un rîu care-i dă numele, apoi Tecucelul și mai ales Tecucelul Sec (pîrîiașe secate între timp), al căror nume s-a format prin diminutivare de la rîul mai mare în care probabil că se vărsau și care, în cazul Tecucelului Sec, a trecut, prin trans fer, la satul aflat pe cursul unuia dintre ele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sighișoara < Segesvár. Pîrîul Timișul Mic, format prin polarizare de la hidronimul Timiș, a dat numele orașului, pe care-l străbate, nume înlocuit prin secolul al XVIII-lea cu Bega sau Beghei, afluent al Tisei, care a rezultat prin unirea a două pîrîiașe, Bega-Poieni și BegaLuncani. Originea numelui acestui pîrîu este controversată, baza fiind considerată, pe rînd: sl. bega, „curgătorul“ (< bjeg, „curgere“); alb. vego, venit prin filieră sîrbească; rom. Beghei, srb. Begej, magh. Bögej („sistematizate“ de austrieci ca Bega), provenite fie din magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
natural.... Pe m...sur... ce înaint...m în aceast... p...dure, simțim adierea vântului, mirosul ierbii proaspete, auzim ciripitul p...s...relelor. La un moment dat, întâlnim în calea noastr... o c...rare de-a lungul c...reia curge un pârâiaș. Urm...m aceast... c...rare și, pe m...sur... ce înaint...m, observ...m c... arborii devin din ce in ce mai rări, pan... ce dispar în totalitate. Ulterior, observ...m cum c...rărea pe care p...sim coboar... spre o vale luminoas..., oprindu
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
m c... arborii devin din ce in ce mai rări, pan... ce dispar în totalitate. Ulterior, observ...m cum c...rărea pe care p...sim coboar... spre o vale luminoas..., oprindu-se pe marginea să. Singurul care își conținu... traseul în josul v...îi este pârâiașul. Conținu...m coborând în vale de-a lungul pârâiașului pan... ajungem în fundul v...îi, unde exist... o piatr... foarte mare în fața c...reia ne oprim și rug...m mental îngerul nostru p...zitor s...-și fac... apariția. În continuare, vom
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în totalitate. Ulterior, observ...m cum c...rărea pe care p...sim coboar... spre o vale luminoas..., oprindu-se pe marginea să. Singurul care își conținu... traseul în josul v...îi este pârâiașul. Conținu...m coborând în vale de-a lungul pârâiașului pan... ajungem în fundul v...îi, unde exist... o piatr... foarte mare în fața c...reia ne oprim și rug...m mental îngerul nostru p...zitor s...-și fac... apariția. În continuare, vom vizualiza cum, din partea dreapt... a pietrei, își face apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Dup... ce termin...m, îi mulțumim umbrei c... s-a deșt...inuit în fața noastr..., o îmbr...tis...m și o rug...m s... ne acorde ajutor ori de câte ori avem nevoie. Apoi, vom urma calea întoars... pe același drum, de-a lungul pârâiașului, de-a lungul c...r...rii, pan... ajungem din nou la marginea p...durii pe unde am intrat. Respir...m de câteva ori profund, abdominal, dup... care deschidem ușor ochii p...ștrand un surâs pe buze. Acest moment coincide cu
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
unui tratament Reiki, pacientul trebuie s... fie într-o stare de relaxare, de liniște, o stare care s... decontracte musculatură, s... linișteasc... mintea și spiritul și s... creasc... starea de receptivitate a persoanei respective. O melodie relaxant... sau sunetul unui pârâiaș pe fundalul unui ciripit de p...s...rele ne poate relaxa musculatură de 100 de ori mai mult decat urm...rirea unui program TV; impregnarea cu aromele și vibrațiile bețișoarelor parfumate ne „destup...” simțurile și ne face mai receptivi în
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ajung la nivelul colegilor. După terminarea lecț iilor, verișoara „MELUȚA” (era de cinci aniă mă examina cu multă seriozitate și mă întreba: Cât fac șapte împărțit la? Prin fața școlii din Ariciu, în care locuiam la unchiul Dumitru, curgea „BUZĂELUL” un pârâiaș care, la topitul zăpezilor și după unele ploi torențiale se umplea de apă. într-o primăvară, când era foarte multă apă pe Buzăel, am luat pe furiș albia în care ne spălam, am dus-o la apă, m-am suit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Bârladului, scăldată de la nord spre sud de albia Pârâului Berheci, frate mai mic al Zeletinului, ambii fii mai mici ai Bârladului, cu condiții și resurse naturale generând economii suplimentare. Vatra comunei s-a dezvoltat la est de confluența Berheciului cu pârâiașul Dunavăț care izvorăște de sub Dealul Godovana, care scaldă pe aceeași direcție nord-sud lungul comunei Filipeni, ce învecinează la vest comuna Oncești. Spre nord se află vecină comuna Izvorul Berheciului, la est comuna Stănișești, iar înspre sud, comuna Vultureni. Relieful comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr. Satele erau pline de locuri minunate, udate de izvoare și pârâiașe, cu grâne, vii, livezi de tot felul, poame din belșug, vrednice a fi servite la masa oricărui om de seamă. Nu lipseau vitele și oile, poate în număr mai mare decât a altor comune din jur. Aerul este foarte curat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]