794 matches
-
în 1662, iulie 20, un Iurașco fiul lui Ivașco Cirjău, cu frații și cu sororile sale, vinde satul Săsăști, de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La 5 ianuarie 1561, acest Iurașco, dimpreună cu Tudora și Drăghici, toți copiii Marichii, și cu un văr al lor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La 5 ianuarie 1561, acest Iurașco, dimpreună cu Tudora și Drăghici, toți copiii Marichii, și cu un văr al lor, Andrușco, nepotul Nastasiei, după înțelegerea avută
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din ținutul Cernăuți 12. La moștenirea din aceste sate, Iurașco și-a mai alipit, prin cumpărare, satul Cuciurul-Mic, apoi a treia parte din Românești, de pe Horaiț (Suceava), și mai multe părți din Pomîrla. În timpul lui Aron Vodă, copiii lui Iurașco pîrcălab și-au căpătat întărire pe moștenirea de la mama lor, Tudora. Cu uricul de întărire de la Eremia Movilă (1602, iunie 11) moștenitorii au primit, pe această cale: o treime din Tureatca (partea din mijloc), o treime din satul Stănești (partea din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o treime din satul Stănești (partea din sus) și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a vreunui urmaș de al său. Să cercetăm documentele Joldeștilor, mai apropiate de vremea stolnicului Vasile Iurașcu: la 1787 iunie 6, proprietara Joldeștilor era Ecaterina Balș15. În Condica liuzilor din 1803, Joldeștii apar ținuți în arendă de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl vede pe Vasile Iurașcu "trăind într-o deplină răzeșie la Joldești"23, domnia sa vrea să dovedească documentar că în adevăr acesta a fost descendent din Iurașco pîrcălab de Hotin! Pentru D-sa "amintirile epistolare ale fratelui mezin rămîn documente de autoritate (s. n.)24 iar pretenția originii nobiliare pentru Augustin Z. N. Pop nu e guvernată de grandomanie. Ea pornește de la tradiția de familie, augmentată în subconștient, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chiar și fără a fi rude; printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice. Prima spiță este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
genealogică, luîndu-se după avocatul Iurașcu, dar, și de data aceasta, spița sa tot fantezistă a rămas, în părțile ei esențiale. Ea nu este susținută documentar nici măcar pentru părinții și bunicii lui Iurașcu, fără a mai vorbi de legătura cu Iurașcu pîrcălab de Hotin, care a fost pur și simplu uitat. Noul său arbore genealogic, pus la finele aceluiași volum, pornește de la Iurașcu din Peletuci, din ținutul Bacăului, care în 1647 era vătav. De la fiul acestuia, Nicolae Iurașcu, autorul pornește un ram
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot (1696-1706)30. Acestui Stratul Iurașcu i se dă ca fiu pe logofătul Neculai Ursu Iurașcu (1708), copil de casă apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot (1696-1706)30. Acestui Stratul Iurașcu i se dă ca fiu pe logofătul Neculai Ursu Iurașcu (1708), copil de casă apoi vătav de stolnicie (1716-1721), vel căpitan de Covurlui (1722-1725) și biv vel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aici Vasile Iurașcu ne face impresia unui om de jos, plecat din sat, prin lume, să se hrănească. Nu se observă la el anumite pretenții, nici în alegerea slujbei și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din sat, prin lume, să se hrănească. Nu se observă la el anumite pretenții, nici în alegerea slujbei și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Nu se observă la el anumite pretenții, nici în alegerea slujbei și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic Vasile Orăș, i-a murit de tînără
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic Vasile Orăș, i-a murit de tînără, în 1624, fără să-i lase vreun copil. Totuși, soacră-sa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de-ai fetelor lui Luca Arbore au părăsit numele de familie pe care îl aveau după părinții lor și și-au zis Arbore. La fel s-a întîmplat cu o ramură din familia marilor boieri Stroici, de pe la 1600. Descendenții din pîrcălabul de Hotin, Iurașco, și-au susținut dependența de acest neam, nu dintr-un respect pentru strămoșul lor, ci ca să-și justifice dreptul de proprietate asupra peticului de pămînt la care ajunseseră după împărțirea moșiilor, cu fiecare generație. La 1751, Toader
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu încă era copil, un preot paroh semna, ca martor, pe un zapis: "Constantin Iurașc paroh ot Stăneștii de jos"50. Acest sat, dimpreună cu Tureatca și cu Nahorenii de alături, prin succesiune, au fost în stăpînirea neamului Iurașco, fost pîrcălab de Hotin, dar numele de familie Iurașcu nu s-a perpetuat în aceste sate. Preotul putea dovedi că tatăl, bunicul și străbunicul său au trăit în acest sat, pe moșia neamului Iurașcu, dar nu putea dovedi că și el aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
arginți, dar nici un cuvînt nu amintește despre Vasile Iurașcu, stolnicul, pe care nu l-a cunoscut și de care nici n-a auzit. Acesta era altă familie Iurașcu, nici măcar rudă îndepărtată cu cei pomeniți și nici descendent din acel Iurașco, pîrcălab de Hotin, după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
214, 216, 217, 220, 221, 224, 226, 228, 230, 231, 234, 235, 236, 237, 239, 240, 257, 260, 261, 264, 284, 287, 290, 291 Isac, Francisk, Dr., 244, 251, 252, 253 Iurașc, (Iurașcă, Iurașcu), Vasile, stolnic, 58, 93, 101 Iurașco, pîrcălab de Hotin, 47, 48, 51, 55, 57, 59, 78 Iurașcovici, 49, 51, 55, 56, 57, 79 Iurașcu, 7, 18, 47, 49, 51, 52, 53, 54, 56, 57, 58, 59, 62, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 73, 74
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Am stăruit asupra acestor amănunte pentru a stabili originea lor sîrbească și pentru lămurirea unei Întemeiate bănuieli În legătură cu originea Săvoilor, care credem că este tot sîrbă, veniți aici, din cauza pericolului turcesc. İstoria ne vorbește de un oarecare Sava, pîrcălab sîrb, care În calitatea pe care a avut-o de conducător și organizator al sîrbilor În contra turcilor, a avut legături de prietenie politică cu Mihai Viteazul.După ce ocupă tronul țării Românești ( 1593 ) și lichidează intrigile di interior, Mihai Viteazul caută
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
avînd o situașie materială destul de prosperă, putînd să-și Întindă pămîntul pînă la Jirov, aproape de Strehaia. Prosperitatea cere timp, ce la el nu lipsește, fiind stabilit aici pe la 1600. Prea marea potrivire Între legenda primului proprietar -Sava- și Între Sava pîrcălabul sîrb și căpitan de haiduci-timpul și Împrejurările În care ar fi venit aici, ne facem să credem că este una și aceiași persoană- Sava pîrcălabul-Sava Săvoiu. Această mare proprietate, În decursul vremii s.a fărîmițat, Împărțindu-se Între moștenitori. Asa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
implicații de drept canonic. În fapt, necesitatea apariției unei asemenea instituții este subliniată și de Antim Ivireanul în încercările sale de a implica Biserica în viața cotidiană a individului, de a pune capăt haosului instituțional în care de la preot la pârcălab, de la megieș la căpitan, orice notabilitate locală își arogă importante competențe - acordarea divorțului, ridicarea gloabei, cununarea fără cercetare etc. Prin Manualul său, mitropolitul Antim fixează locul Bisericii în inima comunității, trasând clar obligațiile slujitorilor: „Încă-și vă poruncim și aceasta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]