234 matches
-
lumină și apă cum Trandafirul de Crăciun pe piatră cu mîna lui de țărînă scrie pe ascuns tot ce aude cînd vorbește singur Stăpînul și n-ar vrea să se știe fiindcă fidel lui pînă la capătul ultimului cuvînt în pîrgă încă înainte de-a-i fi fost arătat întîiul Scribul îl urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură.
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
lipsește dintre cei morți, El trebuie căutat, neapărat, printre cei vii". "Moartea nu este altceva decât o sincopă existențială, asemenea unei pauze într-o partitură muzicală, despre care toată lumea știe că face parte din muzica însăși. Și dacă Domnul este «pârga celor adormiți», începutul și garanția propriei noastre învieri, e de la sine înțeles că în același chip trebuie să asimilăm relația viață - moarte, viață în propria noastră existență", a adăugat mitropolitul Clujului.
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
ucis -/ vîntul scăpat piezis/ fără noimă/ punea peceți însîngerate pe porți” (Peceți). Sau: “acum dormind adînc în lemnul de măslin/ năvala ierbii se strivește-n sîngele tîrziu/ cînd vaiere se-nalță stele cad/ și visele vechi aleg mireasma neagră// întoarceri pîrgă dau amarelor izbeliști/ iarba nu iartă plecări plăpînde stau la pîndă” (Duca). Numind “un timp răsturnat”, “spaimele fără chip”, “umilința fără noimă”, “înverșunarea pustie”, bardul dă glas, ca odinioară Octavian Goga, jelaniei unui popor înrobit, dar fără îndemnul mesianic, fără
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
cărui autor este evreul H. Sanielevici. Publicații interzise constituie un atentat la marile valori ale literaturii române. Alături de cei amintiți să-i adăugăm pe Liviu Rebreanu (Amalgam, Gorila), Ion Pillat (Tradiție și literatură), Lucian Blaga (Fenomenul originar), V. Voiculescu (Întrezăriri, Pârgă), Mircea Eliade (Huliganii, Insula lui Euthanasius, Mitul reîntregirii), Vladimir Streinu (Clasicii noștri, Literatura noastră contemporană). Istoria și istoriografia românească au fost frustrate în modul cel mai grav de lucrări fundamentale ale lui Gheorghe Șincai, N. Iorga, Gh. I. Brătianu, I.
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
aproape de nivelul Sonetelor". Autorul ar fi intenționat să publice prin 1947 aceste două volume, rămase inedite. Privind retrospectiv, Liviu Grăsoiu distinge câteva trepte, fiecare cu specificul ei, în evoluția liricii lui V. Voiculescu: debutul, cu primele volume. Poezii (1916) și Pârgă (1921) ar pune în lumină un peisagist dintre cei mai inspirați, volumul Destin (1933) ar constitui o contrapondere prin inefabilul muzical, pentru ca volumul întrezăriri (1939), ultimul apărut în timpul vieții autorului, să fie unul meditativ. De asemeni, criticul nu-l ignoră
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
Moldovan Lucian, 67 ani l Bodo Maria, 84 ani l Coroiu Sofia, 77 ani l Manea David, 74 ani l Medrea Stela, 78 ani l Szabó Elisabeta, 76 ani l Cîtu Ion, 82 ani l Bogdan Todor, 81 ani l Pîrgă Victor, 61 ani l Milencovici Bosilca, 87 ani l Nicolici Aurel, 60 ani l Lup Anna, 88 ani l Uță Ana, 77 ani l Paradicza Iboica, 46 ani l Jebelean Eftimie, 74 ani l Ene Gheorghe, 83 ani l Kupcso
Agenda2006-10-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284831_a_286160]
-
prăznuita întotdeauna duminică, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorata coborârea Sfanțului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. În Vechiul Testament, Rusaliile au fot la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârga din roadele pământului, numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot. Mai tarziu, a ajuns o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt. Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
fi dreptul preoților de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile și pîntecele. 4. Să-i dai cele dintîi roade din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și pîrga din lîna oilor tale; 5. căci pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate semințiile, ca să facă slujba în Numele Domnului, el și fiii lui, în toate zilele. 6. Cînd va pleca un Levit din una din cetățile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
de slugă." 9. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 10. "Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Cînd veți intra în țara pe care v-o dau, și cînd veți secera semănăturile, să aduceți preotului un snop, ca pîrgă a secerișului vostru. 11. El să legene snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi după Sabat. 12. În ziua cînd veți legăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, și doi miei de un an ca jertfă de mulțumire. 20. Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte și într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pîinea adusă ca pîrgă și cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului, și să fie ale preotului. 21. În aceeași zi, să vestiți sărbătoarea, și să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Israel, va fi al lor. 30. Cele mai bune din cele dintîi roade de orice fel, și partea ridicată din toate darurile de mîncare, pe care le veți aduce ca daruri ridicate, vor fi ale preoților, veți da preoților și pîrga făinii voastre, pentru ca binecuvîntarea să rămînă peste casa voastră. 31. Preoții însă nu vor mînca din nici o pasăre sau vită moartă, ori sfîșiată de fiară." $45 1. " Cînd veți împărți țara ca moștenire prin sorț, să ridicați ca dar sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
avea alături cu hotarul preoților douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, douăzeci și cinci de mii în toată lungimea și zece mii în lățime. 14. Nu vor putea să vîndă nimic din ea, nici să schimbe, și această pîrgă a țării nu va putea fi înstrăinată, căci este închinată Domnului. 15. Ceilalți cinci mii de coți însă, care mai rămîn în lat înaintea celor douăzeci și cinci de mii, vor fi dați cetății ca loc obișnuit, pentru locuințe și pășune; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Din somnul cel de moarte” clinică! * Grădina casei noastre era mărginită, în preajma gardurilor, de tufe de coacăze îpăltinei), având fructe sferice micuțe, dispuse în ciorchini roșii sau negri la coacere toamna și tufe de agrișe cu fructe ovoide roșii în pârgă, toate dăruind gurii rafinate gusturi dulciacrișoare la maturitate, dezvoltare pe care nu o mai apucau, căci le devoram crude, chiar dacă ne făceau gura pungă. Norul de lăcuste devoratoare ce eram, îi cuprindea pe frații Cimpoieșu îMihai, Ghiță și Vasilică), Lala
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vie. Nohanul! Stimulați de făgăduiala mulți dintre țărani, mai ales nevoiașii, defilau seară prin fața primăriei la Întoarcerea acasă de la treburile câmpului, cu vrejii de vită de vie În spate din care erau expuși cât mai la vedere ciorchinii dați În pârga că trecuse ziua Sfintei Mării și a Adormirii Ei. Premii nu s-au dat, multi și-au pierdut strugurii iar În iarna respectivă mulți dintre ei, ca să ducă apauz la Biserică ori să facă cele cuvenite pentru pomenirea morților lor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se taie porumbul cu știuleți, înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară în măsura în care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată în pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții în porumbar. Spre seară părăsim Urbana. Petru Pană ne
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
4). V. Voiculescu, autorul culegerii de poezii uitate într-o magazie din București, are prilejul aici la Bârlad să-și strângă recolta poetică a altor volume, Din țara zimbrului, care și apare la Bârlad în 1918, dar și pentru volumul Pârgă, care va vedea lumina tiparului în 1921. - De dragul lui (a lui Vlahuță n.n.) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele «Din țara zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
volume, Din țara zimbrului, care și apare la Bârlad în 1918, dar și pentru volumul Pârgă, care va vedea lumina tiparului în 1921. - De dragul lui (a lui Vlahuță n.n.) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele «Din țara zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977. Autorul însuși, V.V. , rememora
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la o răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să-mi ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la o răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să-mi ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lui, a rămas pista de zbor a poetului către Măririle Cerului... aripi către Păcatul original ! Cuvântul folosit s-a dovedit a-i fi poetului, dar și nouă, adevăratul “sol al dezrobirii” ființei umane... În ce privește volumul Poeme cu îngeri, comparat cu Pârgă și cu Destin, între care se încadrează, premiat la apariție de Societatea Scriitorilor, poezia este iarăși cu totul atceva decât până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și Academia Bârlădeană va contribui la îmbogățirea fondului uman și de cunoaștere al scriitorului, la adâncirea și diversificarea experiențelor sale creatoare, la afirmarea sa ca poet, prin volumul « Din țara zimbrului ». Tipărit la Bârlad, va furniza substanța poetică a volumului « Pârgă », pregătindu-l pe autor pentru marele sale realizări viitoare »... 4 Vasile Voiculescu lângă soția sa care i-a dăruit 5 copii Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
omul care nu profită de surprizele vieții. În literatură continuă să fie cunoscut tot ca poet semănătorist, un tradiționalist, un autentic rural care îl continuă pe Coșbuc sau Vlahuță, departe de marii lirici, Blaga, Arghezi, Pillat sau Maniu... Apariția volumului „Pârgă” în 1921, ca și numirea ca subdirector al fundației Culturale „Principele Carol” sunt semne de urcuș și în aprecierile literare. În mai 1922 poetul devine chiar director al culturii la Fundația arătată, iar toamna, la 22 noiembrie, primește decorația „Coroana
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. - Membru al Societății Scriitorilor Români. - Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. - 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu - este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
structurii se remarcă patru secvențe care adesea fuzionează. Prima secvență surprinde legătura scriitorului Academiei Vasile Voiculescu când a locuit la Bârlad, dar și după aceea. La Bârlad văd lumina tiparului poeziile „Din Țara Zimbrului” (1918), iar mai apoi cele din „Pârgă” (1921). În legătură cu apariția acestor opere, scriitorul mărturisește: „Datorită lui (lui Vlahuță) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele „Din Țara Zimbrului” și „Pârgă”. Îi plăcuse primul meu volum intitulat „Poezii” și mă zorea să scriu!” Despre marea prietenie cu autorul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]