235 matches
-
ca-ntr-o negură." (Aducătorul de pită, p. 148) Altundeva, același țăran predispus la reclădirea universului se insinuează în tot ceea ce mâinile lui ating: în fiecare bob de strugure se străvede câte un nou, miniatural, Iancu Arsene. La finalul poemului, pârgul e complet, o nouă „seminție" a luat naștere, fără a se mai ști care cui îi e părinte. E una din cele mai rezistente imagini ale volumului. E de prisos să discutăm, istoricește, câtă tradiție, cât neomodernism și câtă actualitate
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
în anii ’50 Proletcultul era deja o doctrină periculoasă, condamnată în noile literaturi ale Estului, Sanda Cordoș propune o altă denumire pentru intervalul 1948-1964: nu realism socialist (preferat de Adrian Marino), ci jdanovism. "(...) Literatura română a continuat să dea în pîrg încă multă vreme «în lumina lucrărilor lui A.A. Jdanov» (...). Cînd îi datorăm atît, cum să numim epoca literară 1948-1964 altfel decît jdanovism?" Un raționament asemănător ne-ar putea face, in extremis, să numim perioada de după 1971 ceaușism, de vreme ce tezelor
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
se-ascunde după zare/ după toana dumnealui// poate că mai bine-ar fi/ să citim pe îndelete/ cărți cu-nvățături secrete/ care ne-ar păstra copii// și ținându-ne de mână/ să ne rătăcim prin târg/ când dau rodiile-n pârg/ ca un acrobat și-o zână" (De mână). Cu aceeași dexteritate, poetul se manifestă în registrul argotic și în cel intelectualizat, în versuri polemice, dure, șfichiuitoare sau în poeme pline de gingășii masculine. Chiar scrisorile către Brumaru, diseminate în mod
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat-o plantând un cântec, un altul, Și-i toată zbatere astrală - Calendar croiește din înaltul, Și-o rugăciune-n strai de gală. Se-ntoarce-n pumn cu cer pentru pământ - Buchet
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
rămâne, el singur, cuvântu-i hotarul în care mai poți să te mântui - Hotar de-ntuneric și urmă secretă lăsată pe tablă de-un bulgăr de cretă. Vrând nevrând, aceste gânduri nu se vând și stau în rânduri, date-n pârg printre verdețuri, într-un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de poamă rară au sub coaja lor amară! Ai chipul celui de-nceput, după tiparul lui de
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
puțin, Din Umbria, pe unde-adolescent m-așezam ferice sub măslin, mă-ntorc, un ins greoi și lent. Cărări secrete spre-așezări umile. fântâni din orice margine de târg, eu le știam pe toate, în acele zile... deși măslinii iarăși dau în pârg, nu va fi nimenea să-i mai culeagă. A-mbătrânit o lume-ntreagă? Eu, pelerin în acest veac atroce, m-adăposteam la Santa Croce, și învățam acolo, în Florența, că-n Beatitudini stă, de fapt, esența... Din Orvieto pân' la Todi
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
Andrei Zanca (fragment) «...ce pîrg de vreme ne-a adus laolaltă cînd nimic nu e întîmplător, deopotrivă ce se știe că însăși suma zarurilor înscrie într-un tîrziu o curbă deplină? să fie acel privilegiu al deschiderii divine din noi netezindu-ne întîmpinarea, ori poate
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
-și crisalida, Care, ca fluturele, ispășindu-și omida: Eu sunt Furga Murga Samurcaș Cu Feciorul Țugulea Mătușii din Amorgos alb cât un caș. Să facem focul de amurg La care mulgem sutina de oi, La care merele să dea în pârg Sub paza binecuvântării cu Marele Zeu - Teoi Cabiroi -Luându-și, dându-și mereu alt nume și trup, Stegar al flamurei cu cap de lup, Cu Irotisa Seculara Samolxiana cea cu izvoarele pieptului îndestulând firea și nefirea întru învierea înțeleptului Stăpânind astfel
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
sabia. încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; copilul Batșebei e bolnav. O, câtă dragoste! Dar și câtă vinovăție. O lume întreagă e pe moarte, o lume care n-a dat în pârg. Fructele dragostei au putrezit necoapte. Sângele înverșunat în iubire - sângele vărsat prin ucidere. Noaptea a tăiat cu sabia întunericului scâncetele de copil. încă e vreme de post, încă e vreme de plâns, încă e vreme de nesomn; O lume întreagă
Monica Patriche by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/10481_a_11806]
-
Simona Vasilache „Și stând în preajma singurelor punți/ Pe cari cumătrul munte suie seara/ Mă dau în pârg cu zarzării mărunți/ Și-ncet mă coc în brațe cu secara...” (Pan). E, pe un motiv din Blaga programatic ales, o bună aproximare, cred, a universului poetic al lui Radu Stanca. Dezvăluind delicat minunile mici, nu fără să strecoare silueta
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
coapte și crud a foi de nuc... Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc; Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mă-ntoarnă? Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod, Și soarele de aur dă-n pîrg ca o gutuie. Acum - omidă neagră - spre poama lui se suie, Tîrîș, un tren de marfă pe-al Argeșului pod“ (În vie). Față de autumnalul sonet de tinerețe, toamna din Pe Argeș în sus s-a făcut grea, de culori și
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
petersburgheză. Neconcordanțele, ciocnirile violente între oameni-lege iscă tensiunea, stranietatea. Iar ulterior tragedia. „Aici nu există nimeni care să merite aceste cuvinte” - furtuna Aglaia Epencina se va dezlănțui, dând la iveală o furie reprimată îndelung, cu toate suferințele ei date în pârg. Da, puștoaica aceasta nihilistă - despre care maică-sa, da, catastrofa de maică-sa, tot o ține una și bună, ca în bolgiile infernului, extins în cotidianitate, că e rea, rea, rea, deșteaptă și sălbatică, pornită să miște lumea din loc
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
cu-ale sale gheare, l-o dezgropa din nou' Tu! hypocrite lecteur! - mon semblable, - mon frere! II. O partidă de șah Jilțu-n care ședea, ca un tron scăpărând, Lucea pe marmură, unde sticla Ținută sus de stindarde cu vițe-n pârg brodate Din care-un cupid auriu trăgea cu ochiul (altul își ascundea privirea sub aripă) Dubla flăcările candelabrelor cu șapte brațe Răsfrângând lumina pe masă-n timp ce Lucirea podoabelor ei se-nălța s-o întâlnească, Din casete satinate în
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
cuvinte/ trec prin sita amintirii/ Copile asculta/ cum din lințoliul pădurii/ cresc apele repezi/ ce vor înecă nisipul luncii/ și rădăcinile uscate și arămii/ odată cu visele noastre/ într-o năvalnica creștere/ spre cantul de argint/ al nopților cu luna în pârg". Nădăjduiesc să continuați să scrieți cu mai multă siguranță în puterea binelui pe care-l face poezia sufletelor singuratice, terapia prin scris, revenirea la viață, un fel de întoarcere acasă, un fel de confruntare cu sinele sensibil, palpitant. (Cristina-Monica Moldoveanu
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
de-a Viața..., jocul de-a Moartea..., jocul de-a Dragostea... Respirația trupului meu e gata de atac, căzând în nedumerire..., cine?..., cine va câștiga și de data aceasta?! Vulturii de pradă, mă hăituie sub ploile de căpșuni date în pârg... Înaintez cu greu la masa de joc, umbră mea îndoliata se hlizește la Moarte, aruncându-și privirea spre un alt muritor fără de umbra, care aleargă troienindu-mă cu singurătate... Încordat, într-o împreunare satanica, arunc zarurile vieții citite de vreme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fără margini zbucium lung și holde mari cât o simt de plin și greu... Dinlăuntrul ei se zbate ca un fluviu geamul meu Toamna unui pictor Se zbate pânza nopții, albă Și culorile toamnei stau nerostite Pe buzele noastre în pârg. De lumina strugurilor plină-i Țesătura de aer dintre casă și trup. Iar mâna-i o vioară din care Culorile țipă, erup. Luceafărul, nr. 2, 15 ianuarie 1963 Poeți din regiunea Brașov: Andrei Steiu Prima baracă Au îngenuncheat ca într-
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
-s veștejite - și iubirea ta În umbra tufei pisica se răsfață - tihna amiezii În așteptarea ploii - albastrele-nflorite printre mărăcini Gâze în zig-zag pe asfaltul fierbinte - umbra nicăieri Legănate-n vânt pictează cerul în mov - flori de tuia Merele în pârg - curcanul se înfoaie de-atâta roșu Două crăițe fremătând involte-n rond - arabesc floral Pe nisipul ud scoici, copii și pescăruși - orchestra mării Scoicile goale legănate de valuri - ultimul tangou Vuietul mării - printre valuri mă întrec cu pescărușii Lăstuni atingând
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
și al Toamnei. Copiii mei încă mici la vremea aceea zburdau nestingheriți prin ograda largă, pavată cu iarbă și flori, se pierdeau printre rândurile de vie în căutarea butucilor cu poamă văratică, se cățărau în pomii cu fructele date în pârg, bucurându-se cu toată ființa de lărgime, de libertate, de alergare. Trăind sentimentul că mă aflu într-un autentic petic de paradis pământean, dialogul cu primitoarele gazde se învârtea în jurul problemelor complexe ale vieții, apropiindu-se tot mai des de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și desișurile de pe Loira îl apăsau, trezind în el neîncrederea tipică pentru cel deprins cu orizonturile largi, câmpia aceea într-un fel îl fascina. Impresia de planeitate pe care i-o dădea vederea acelei câmpii întinse, aurită de spicele în pârg și mângâiată de acel apus de iunie, era temperată de șirurile de plopi și de pâlcurile de mesteceni, al căror frunziș fremăta sub mângâierea unui vânt cald, venit dinspre miazăzi. Privirea sa, îmbătată de mulțimea de culori, era cucerită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încântă cu parfumul lor și în câmp crește recolta viitoare. Iar ploaia, pe care Sorina era atât de supărată, ajută să crească și să rodească și merele ori perele, și roșiile ori castraveții, și grâul ori porumbul. Vara e vremea pârgului: atunci, grâul cel mustăcios și înspicat așteaptă să fie scos din lan, dus mai întâi, la moară, apoi la brutărie, deci la fabrica de pâine. Atunci se coc roșiile și castraveții, perele și merele și tot ce are mai bun
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și întinde-te o clipită. Precum noi obosim cu scrisul, așișderea tu cu cititul. Ut pictura, lectura. Nu umbla încrâncenat după înțelesuri și pricini acolo unde însuși izvoditorului îi scapă, ci tolănit cum bine-ți șade la umbra istorisirilor în pârg, lasă creionul roșu în iarbă și privește cu ochi blânzi, somnoroși, ce frază frumoasă am scos. Așa! Să-i lăsăm acum o vreme pe Metodiu și pe han, pe Iovănuț și pe Huruzuma, să se bucure de dulceața vieții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în salon fu Metodiu. Aruncă o privire blândă, dar scurtă doamnei și zise în polonă: — Obișnuit nu sunt a intra în încăperi unde ochii mei pot fi izbiți de neascunsa maiestate a unei femei date într-un atât de frumos pârg. Veți înțelege astfel, scumpă doamnă, emoția firească ce mă paște: sunt om și nimic din ce-i femeiesc nu mi-e strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și cu despicarea firului în patru, cum spunea "marea europeană" din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere, notații de adîncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia și societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminității în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată, Doina Popa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
comunicări dispersate, fără nici o legătură una cu alta, după scotociri febrile prin memorie, se temeau să nu survină tăcerea, tăcerea ce s-ar mări între ele, distanțându-le și mai mult. Vorbiră pe băncuța de sub vișin, fructele erau date în pârg, din când în când Elena își ridica părul roșcat cu brațul și-și ștergea gâtul de transpirație cu o batistă albă, brodată. Avea unghiile colorate cu roșu. La plecare, în poartă, Elena i se așeză în cale și întrebă gâtuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nu, popor samarinean, nu ăsta este Dumnezeu, ăsta Îți este vrăjmaș, e un ticălos și un tîlhar, care, cu ceata lui de Îngeri, Înarmați pînă-n dinți cu săbii de foc și săgeți otrăvite, vă aține calea. CÎnd smochinii dau În pîrg, vă trimite o mană, cînd măslinii-s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; cînd stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]