969 matches
-
în catranul nopților prea lungi, acoperind până și ticăitul nenumăratelor ceasuri și pendule care merg acum anapoda. S-ar trezi - mai bine spus, se trezea - înfiorându-se la orele când toți dormeau, își vâra cu atenție picioarele în papucii de pâslă vișinie, pe atunci noi, mergând în lung și-n lat de la dormitorul ei la bucătărie și înapoi la baie, pe întuneric, fără să se lovească de lucrurile cărora le știa cu exactitate locul, speriată când ajungea în dreptul unui scrin sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de pernele sprijinite de tăblia patului, privind lucrurile din jur, pe îndelete și îndelung, de parcă le-ar fi văzut prima oară sau trebuia să-și reamintească rostul lor. Neapărat cobora după aceea din pat, își vâra picioarele în papucii de pâslă vișinie, târându-i încet prin toate camerele, mergând la ferestre, pe rând, și privind în lumina fierbinte, ațâțătoare, plină de miresme, obositoare a orașului, oprindu-se în fața mobilelor și pipăindu-le pe îndelete, suflând un fir de praf, foarte atentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
i se lipise de spatele subțire în două rotocoale mari, ca niște pete uleioase. Andrei Vlădescu și fiica ei s-au privit pe deasupra capului cu păr îngălbenit, în timp ce bătrâna doamnă se străduia să-și vâre picioarele umflate în papucii de pâslă vișinie. Probabil au gândit același lucru, pentru că le tremurau în același fel buzele și au spus aceleași cuvinte, încercând s-o convingă să nu se sperie. Dar mai mult s-au înțeles din priviri și vorbele esențiale nici n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Toate astea la un loc era ca și cum și le-ar fi spus din nou când o sprijineau de brațul și umărul tremurător, ea de o parte, Andrei Vlădescu de cealaltă parte, așteptând, răbdători, să-și vâre picioarele în papucii de pâslă vișinie și s-o conducă la baie. După care Andrei Vlădescu a închis ușa, lăsându-le acolo, dar așteptând la câțiva pași pentru drumul în sens invers și auzind toate zgomotele neputinței răbufnind și răsunând între pereții băii și șoaptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că îi va fi imposibil și atunci privea încordat malul celălalt, unde bărbații cu copii cu sănii și câini se înmulțiseră, chiuind și lătrând, însă nu numai glasurile, ci chiar și ecoul repetat de pădurea înghețată răzbăteau prin vămi de pâslă care domoleau stridențele și zgomotele în surdină păreau izbucnite dintr-o altă lume, de parcă ar fi prins deodată viață jocurile de iarnă pictate de Pieter Bruegel cel Bătrân sau de Franz Huys sau de Joris Hoefnagel sau copiii cu sorcova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care Duncan Îl pîndea În timpul nopții. Fiecare se duse direct În celula lui, de parcă s-ar fi bucurat să intre acolo. Duncan se așeză pe patul lui și-și puse capul În mîini. Apoi auzi pașii fermi dar ca de pîslă pe coridorul din fața ușii și Încercă să-și șteargă repede ochii. Dar nu o putu face suficient de repede. — Ei, spuse domnul Mundy cu blîndețe. Ce Înseamnă asta? Asta Îl făcu pe Duncan să plîngă de-a binelea. Își acoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Numele domnului Pavel Începu să fie pomenit tot mai rar, ocolire a unei răni Încă neînchise, dar prezența lui era mereu vie, amintită de pîlpîirea candelei Împrospătată În fiecare seară, iar el venea În somnul doamnei Pavel, În papuci de pîslă să nu facă zgomot și cu halatul călduros de diftină, căci Îi era puțin frig; ea nu destăinui nimănui taina, de teamă să nu săvîrșească o gravă impietate, era liniștită de această intimitate, o mulțumire ce i se vedea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
din greu câte șaisprezece ore pe zi. Munca devenise infinit mai ușoară și marii bolovani de minereu pe care trebuia să-i împing spre gura prin care cădeau în vagoneți mi se părea că sânt nu din plumb, ci din pâslă. Chiar moartea în preajma căreia munceam clipă de clipă (căci oricând se puteau desprinde din bolta minei și să te strivească, cum se și desprinseseră și striviseră pe unii dintre noi, bucăți mari de pământ dislocate de pârâitul perforatoarelor) dădea clipelor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scăldat într-un etern sperjur. Țin cronici sobre la palat cu președintele în pat. „ -E-o lume de nebuni!“, îi spun, și-apuc povestea să mi-o spun: „Prin ’55, eram șofer - căram cadavre pe șantier. Aveam o șapcă grea, de pâslă, iar sub tricou un toc de vâslă. Misiuni primeam de la Partid - dușmanii țării să-i lichid. Discret, le deschideam cabina: -Vă scap de ăștia, merg în China! Naivi, ei se urca pe scaun și admira motor ce miaun. Bătaia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după ce și-a scuturat din nou hanoracul, a ieșit primul din cameră. Înainte să încui, am mai întors o dată capul, doar pe jumătate. Cele două scaune păreau nemișcate, față în față. Pe unul din ele atârna un sac negru, de pâslă. Direct pe tăblie. Sau nu atârna? Am ridicat din umeri și-am închis ușa. Afară, l-am lăsat pe Mihnea s-o ia înainte. Opelul nu ne mai aștepta la poartă, mocirla dispăruse. O zi deosebită, strălucind de soare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prințul deodată. — Ah, ce prostii! Cumpără-ți neapărat: unul bun, franțuzesc sau englezesc, astea, cică, ar fi cele mai bune. Apoi iei cam un degetar de pulbere, poate două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face cumva rost de pâslă, dintr-o saltea sau ușile se tapițează uneori cu pâslă. Apoi, după ce bagi pâsla, pui glonțul, ascultă-mă odată, mai pe urmă glonțul și mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Cumpără-ți neapărat: unul bun, franțuzesc sau englezesc, astea, cică, ar fi cele mai bune. Apoi iei cam un degetar de pulbere, poate două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face cumva rost de pâslă, dintr-o saltea sau ușile se tapițează uneori cu pâslă. Apoi, după ce bagi pâsla, pui glonțul, ascultă-mă odată, mai pe urmă glonțul și mai înainte pulberea, altfel pistolul nu trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cică, ar fi cele mai bune. Apoi iei cam un degetar de pulbere, poate două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face cumva rost de pâslă, dintr-o saltea sau ușile se tapițează uneori cu pâslă. Apoi, după ce bagi pâsla, pui glonțul, ascultă-mă odată, mai pe urmă glonțul și mai înainte pulberea, altfel pistolul nu trage. De ce râzi? Vreau să tragi de câteva ori pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
degetar de pulbere, poate două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face cumva rost de pâslă, dintr-o saltea sau ușile se tapițează uneori cu pâslă. Apoi, după ce bagi pâsla, pui glonțul, ascultă-mă odată, mai pe urmă glonțul și mai înainte pulberea, altfel pistolul nu trage. De ce râzi? Vreau să tragi de câteva ori pe zi și să înveți neapărat să nimerești ținta. O să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face cumva rost de pâslă, dintr-o saltea sau ușile se tapițează uneori cu pâslă. Apoi, după ce bagi pâsla, pui glonțul, ascultă-mă odată, mai pe urmă glonțul și mai înainte pulberea, altfel pistolul nu trage. De ce râzi? Vreau să tragi de câteva ori pe zi și să înveți neapărat să nimerești ținta. O să faci ce-ți spun? Prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dumneata te pricepi să încarci pistoale, Keller? Mai întâi trebuie să cumperi pulbere de pistol, care să nu fie umedă, nici grăunțoasă precum cea cu care se trage cu tunul, apoi trebuie să pui pulberea, să rupi o bucată de pâslă dintr-o ușă și abia după aceea să bagi glonțul, nici într-un caz glonțul înaintea pulberii, pentru că altfel pistolul nu trage. Auzi, Keller: pentru că nu trage. Ha-ha! Oare nu-i cea mai bună explicație, amice Keller? Ah, Keller, știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai utilizată metodă de determinare este lactofiltrarea, care constă în trecerea unei cantități bine determinate de lapte printr-o rondelă de vată; în acest scop, se utilizează lactofiltrul Gerber, care poate fi prevăzut cu rondele de vată, tricot sau de pâslă. Mod de lucru: rondela pentru filtrare (curată și uscată) se așează pe sita metalică (bine fixată în prealabil), după care se toarnă 250 cm3 lapte cald în butelia lactofiltrului. După filtrarea laptelui, se desface sita, se scoate rondela, se usucă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pot întinde și ocupa aproape întreg limbul. Frunzele parazitate iau un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, pulverulente, care acoperă ambele fețe ale limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă-miceliană, țesuturile frunzelor se îngălbenesc, apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect pulverulent, făinos, iar ulterior devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produse de mană. Simptome. Sunt atacate frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]