KorAP: Find »[drukola/base=pășune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...301 >

7,505 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760

regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă, este posibil ca structura situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă, este posibil ca structura situației să fie modificată astfel încât capacitatea de susținere (carrying capacity) a pășunii să fie depășită, fie (1) datorită creșterii numărului de păstori ce utilizează pășunea, fie (2) datorită creșterii turmelor păstorilor . Este foarte probabil ca în cazul în care activitatea păstoritului se dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
dovedește a fi profitabilă, numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate la nivelul tuturor păstorilor ce utilizează bunul comun în cauză. Un simplu calcul al utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
utilității, ce reprezintă diferența dintre beneficii și costuri, ne arată așadar că adăugarea încă unui animal pe pășune este rațională pentru fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul pășunii lui Hardin este simplu de înțeles într-o caracterizare mai formală, în cadrul limbajului teoriei jocurilor și în mod specific prin intermediul unuia dintre cele mai utilizate jocuri în știința politică, dilema prizonierului . În varianta sa clasică, dilema prizonierului poate fi descrisă

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
anume că deciziile individual raționale ale indivizilor pot produce rezultate colectiv-iraționale la nivelul grupurilor. Să presupunem acum că înlocuim cei doi infractori cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L/2 oi

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar de acesta (Hardin, 1968, p. 1247), este crearea unei instituții coercitive de către o autoritate superioară care să sancționeze păstorii în cazul în care aceștia supraexploatează bunul comun. În practică, această rezolvare solicită instituirea unei anumite forme

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul ar putea să forțeze păstorii să își limiteze turma la un anumit număr de oi, astfel încât capacitatea de susținere să nu fie depășită. În jocul discutat anterior, intervenția statului ar putea modifica matricea plăților astfel încât defectarea

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
ar deveni profilul cooperării mutuale, care este Pareto optim. Dar pentru ca acest argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
plauzibile, conform cărora autoritățile centrale pot greși, putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând că

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
libere și, mai general, de toate acele ideologii care justifică drepturi extensive de proprietate privată în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
de toate acele ideologii care justifică drepturi extensive de proprietate privată în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere a pășunii. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, putem identifica cel puțin două seturi

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere a pășunii. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, putem identifica cel puțin două seturi de probleme: (1) instituirea dreptului de proprietate exclusiv pe o anumită parcelă este insuficient pentru ca acesta să fie și efectiv și (2) este posibil ca, chiar

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
cel puțin două seturi de probleme: (1) instituirea dreptului de proprietate exclusiv pe o anumită parcelă este insuficient pentru ca acesta să fie și efectiv și (2) este posibil ca, chiar și în cazul în care împărțirea inițială a celor două pășuni este echitabilă, efectele norocului brut să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
chiar și în cazul în care împărțirea inițială a celor două pășuni este echitabilă, efectele norocului brut să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
că păstorul poate alege între a coopera (adică menținerea numărului de oi la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității de susținere), și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este mai fertilă decât în mod normal , (2) neutră (n), atunci când pășunea nu este mai fertilă decât în mod normal, dar nici mai puțin fertilă, (3) nefavorabilă (nf), atunci când pășunea este mai puțin fertilă decât în mod normal sau (4

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității de susținere), și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este mai fertilă decât în mod normal , (2) neutră (n), atunci când pășunea nu este mai fertilă decât în mod normal, dar nici mai puțin fertilă, (3) nefavorabilă (nf), atunci când pășunea este mai puțin fertilă decât în mod normal sau (4) catastrofală (c), atunci când pășunea nu este deloc fertilă . În cazul în care

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este mai fertilă decât în mod normal , (2) neutră (n), atunci când pășunea nu este mai fertilă decât în mod normal, dar nici mai puțin fertilă, (3) nefavorabilă (nf), atunci când pășunea este mai puțin fertilă decât în mod normal sau (4) catastrofală (c), atunci când pășunea nu este deloc fertilă . În cazul în care natura îi este neutră păstorului, adică producția vegetală este cea anticipată, acesta ar obține, ca în jocul inițial

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
decât în mod normal , (2) neutră (n), atunci când pășunea nu este mai fertilă decât în mod normal, dar nici mai puțin fertilă, (3) nefavorabilă (nf), atunci când pășunea este mai puțin fertilă decât în mod normal sau (4) catastrofală (c), atunci când pășunea nu este deloc fertilă . În cazul în care natura îi este neutră păstorului, adică producția vegetală este cea anticipată, acesta ar obține, ca în jocul inițial din figura 1.2, 10 unități de utilitate, din care le scădem pe cele

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
jucătorului un surplus de o unitate, ajungând în acest caz la 9, iar în cazul în care natura îi este nefavorabilă, acest profil aduce o scădere de o unitate, ajugând la 7. În profilul în care natura este catastrofală, deoarece pășunea este complet nefertilă, jucătorul va obține 0 unități de utilitate ca urmare a creșterii și vânzării oilor și va pierde și cele două unități pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
care natura este catastrofală, deoarece pășunea este complet nefertilă, jucătorul va obține 0 unități de utilitate ca urmare a creșterii și vânzării oilor și va pierde și cele două unități pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o situație identică . Observăm din start că strategia cooperării domină slab strategia defectării (pentru toate scenariile cooperarea este cel puțin la fel de bună ca defectarea), deci păstorul va alege, conform acestei soluții, să coopereze. Observăm de asemenea

Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]