725 matches
-
Autorului Omul duce o existență fragmentară. Ființarea sa terestră se scurge în fragmente de viață și de neviață. Momente de bucurie și de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul și-l amintește tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, pățanii, vise. Și istoria omenirii e scrisă pe baza fragmentelor salvate, ca prin minune, din lanțul multimilenar neîntrerupt al războaielor și al cataclismemor naturale. Toate cele prin care trecem și ne petrecem viața sunt fragmente ale trăirii. Cu alte cuvinte, trăim
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
sunt înciudat și mă tem să nu devin excesiv de nostalgic și din brambureala care se va instala - și pe care să n-o mai pot ține-n frâu - să se nască cine știe ce deșucheli de gând. După ce mi-a povestit de pățania lui cu polițiștii din Winston-Salem (nimic comun cu titlul celebrului film american „Vrăjitoarele din Salem!”), că a fost „îngropat”(incidentul, n.mea) fără urmări contravenționale sau altfel decât în notă de complezență interetnică, o să-i pregătesc o „dizertație”, un fel
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
noastre în istoria lingvisticii țiganilor, este că la origine, în India, toate grupurile de romi foloseau aceleași cuvinte care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea Gheorghiță Ciobotariu, marele meu prieten și învățător în limba romani. Referință Bibliografică: Primii țigani emigranți și limba română - o mică incursiune în istoria romilor / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
experiență și-l înțelegeam perfect. Moș Trivale (așa era poreclit bătrânul, plecase de trei ori din Valea Jiului și tot de atâtea ori se întorsese înapoi) era un hâtru. Puteam să pariez leafa mea pe un an că povestise multora această pățanie, dar că puțini îl crezuseră cu adevărat. În afară de mine, bineînțeles ! Firesc. *********************************** Pe Maria am cunoscut-o cu prilejul unui seminar pentru inginerii formatori de opinie în domeniul securității muncii, care s-a ținut în primăvara anului 2004 la Bușteni. Ne-
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
palatal lui Caesar” și mai apoi către staulul vegheat de Lumină Dumnezeiască, un patruped și Maica Născătoare și Preacurată după împrăștierea veștii nașterii Pruncului de către cei trei magi ... “Firul roșu” al narațiunii era în esență o “trecere în revistă” a pățaniilor și întâmplărilor de tot felul pe care în noaptea Nașterii Pruncului Iisus, categorii felurite de evrei și alte seminții locuitoare ale anticei Palestine, ale provinciilor Iudeea, Samaria, Galileea, din ținuturile Cezareei lui Filip, ale Sidonului și Tyr-ului sunt sfătuiți prin
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
în mahalaua Rușilor la târgul de vite de joia și se prezentă la jandarmerie. -Ce vrei dumneata, omule, de ne deranjezi cu noaptea-n cap?- îl luă la rost un soldat care picota pe bancă. -Domnule jandarm, să-ți spun pățania mea! -Ce pățanie, frate? -Un țigan, pe nume Polizache, a venit la mine... -De unde ești dumneata? -Din satul Bucov, plasa Slăvești! -Stai colea jos pe bancă să dai o declarație! -Păi...stai să vezi... -Ce să văd? -Să-ți spui
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
la târgul de vite de joia și se prezentă la jandarmerie. -Ce vrei dumneata, omule, de ne deranjezi cu noaptea-n cap?- îl luă la rost un soldat care picota pe bancă. -Domnule jandarm, să-ți spun pățania mea! -Ce pățanie, frate? -Un țigan, pe nume Polizache, a venit la mine... -De unde ești dumneata? -Din satul Bucov, plasa Slăvești! -Stai colea jos pe bancă să dai o declarație! -Păi...stai să vezi... -Ce să văd? -Să-ți spui cum e tărășenia
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
-Din satul Bucov, plasa Slăvești! -Stai colea jos pe bancă să dai o declarație! -Păi...stai să vezi... -Ce să văd? -Să-ți spui cum e tărășenia! -Spui dumneata tărășenia în scris! -Stai, domnule, un pic, să-ți povestesc și dumitale pățania mea: a venit la noi în sat o șatră de țigani cu unu Polizache, un țigan cu buza de jos tăiată, și m-a păcălit, a zis că el știe să facă bani...Strânsesem și eu din munca mea de-
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
am căzut de-a curmezișul între roata din față și cea din spate. Noroc că vitele mergeau cuminți, la pas și am avut exact timpul să mă trag de sub căruță că altminteri trecea peste mijlocul meu. Și multe, multe asemenea pățanii, despre care nu mai amintesc atât eram de neascultător. Se dusese vestea în sat că una din femeile mai tinere și rea de muscă îi punea coarne bărbatului și i s-a scornit imediat un cântecel pe care mi l-
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
a fost dat să trăiască multă vreme familia lui Dagan și cea a lui Noam în aceste condiții umile. Asta, deoarece, Iahve vede și aude rugăciunile oamenilor amărâți, aflați chiar în cele mai grele situații. Guvernatorul orașului Ninive află de pățania celor doi, Dagan și Noam, chiar de la vărul său, negustorul Marduk. Pentru el fusese o minune cum vărul său putuse să-și recupereze averea împrumutată nechibzuitului Dagan. Dar, cel mai mult, îl impresionă devotamentul cu care Noam sacrificase tot ce
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
înseninează-te. Eu sunt cu tine, eu sunt prietena ta. Broscuța zâmbi cu ochii în lacrimi. Ai dreptate, zise ea. Ce fetiță cuminte și dulce ești! Și ce noroc pe mine să ne întâlnim! Ai dreptate: trebuie să-ți spun pățania mea până la capăt. Istorisirea ei m-a tulburat, tot istorisirea mă va și liniști. Așadar, era o seară de septembrie ca și acum, o seară caldă, senină. Răsărise luna și eu am dat o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
curge altfel decât pentru noi, ori rana pe care, fără să vreau, i-am făcut-o în suflet e mai adâncă și mai înveninată decât am crezut... Broscuța tăcu. — Asta e tot? se interesă Octavia, ascunzându-și rușinată un căscat. Pățania broscuței (sau mai degrabă a Linei) o impresionase foarte tare, dar ce vină avea ea dacă i se făcuse somn? — Tot, răspunse broscuța. De altfel, văd că moțăi. Trebuie să te culci. Și eu sunt obosită... Apropo, știi să te
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat cu noi, venetic, venit pe meleagurile noastre din Galiția. Acesta s-a pornit la spus povești. Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
să se facă că nu știe nimic până nu va afla cum se derulează filmul evenimentelor. Doar el nu a fost de față. Ajuns la birouri, Viorel l-a căutat pe președinte sau pe inginerul-șef să le spună de pățania Săndicăi. Cum nu era nici unul dintre ei, a lăsat vorbă la contabilitate să fie anunțați că Săndica este luată cu salvarea la spitalul din Mangalia. A plecat spre biroul său să-și pună ordine în gânduri și să vadă cum
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]