4,130 matches
-
faimoasă a lui Panait Istrati. Dar nu numai din cauza aceasta. Cele două lecturi mi se păruseră sub realitățile concrete românești în care sovieticii își impuseseră totalitarismul lor asiatic. Așa că m-am decis să provoc singur ieșirea. Mai știam și ce pățește un exclus, ce riscuri întîmpină. A rămîne însă mai departe, în acel partid detestabil mi se păruse un lucru și mai periculos, pentru mine, ca viitor scriitor. Am arătat cum, la Verificarea solemnă, din 1949, a cărei comisie era condusă
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
Alături de colegi mai vârstnici, de ținută: Aurel Gurghianu, Virgil Ardeleanu, Leonida Neamțu. Doar că după un an și jumătate, eram trecut, împreună cu un alt "echinoxist", Aurel Șorobetea, pe o jumătate de normă. Așa am dus-o vreo 15 ani, așa pățiseră în urma reducerii organigramelor redacționale și Virgil Mazilescu, Lucian Raicu și Dana Dumitriu la România literară. Aceeași muncă, salariu 1/2. De fapt, scriptic, până aproape de Revoluție, așa am rămas, când a fost pensionat un coleg de mult pensionabil și am
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Tomescu, printre altele și mecanic, apărea plin de ulei de sus până jos și începea să învârtă din nou manivela proaspetei cutii cu iluzii. Pentru mine, copil fiind, urmarea filmului era palpitantă... Trebuia neapărat să văd ce avea să mai pățească eroul, un june poet sărac, stând în patru labe lângă cotețul unui dulău și împărțind cu el osul... Dar punctul de atracție al urbei și loc de întâlniri de tot felul era La Monument, monumentul înălțat în cinstea eroilor din
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Oficial, li se spune să aibă răbdare, fiindcă pînă la urmă se vor găsi fonduri și pentru școlile lor. Neoficial, sînt sfătuiți să se descurce cum pot, dacă vor să deschidă școlile la vreme. Experiența anilor precedenți ne arată ce pățesc acei nefericiți care nu găsesc bani de reparații, dar nu se îndură sau n-au curaj să amîne începerea cursurilor. Sînt amenințați cu amenzi sau amendați că nu asigură condiții elementare de igienă elevilor. Părinții fac reclamații la Minister, acuzîndu-i
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
sub denumirea de polițiști. O spun de la început: transformarea ziarelor în suplimente ale publicațiilor specializate în bunuri imobiliare nu va avea alt efect decât ridicarea tirajului gazetelor. Pun pariu că nici unul dintre cei expuși, zice-se, oprobriului public nu va păți nimic: se vor prezenta acte cu perfectă acoperire legală, vor apărea voluntarii care au trudit pe gratis și cu voioșie la înălțarea acestor palate indo-macabro-vânătoresco-polițiste și, cu toată fermitatea din glas a actualului ministru de interne, verdictul se știe de pe
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
toată fermitatea din glas a actualului ministru de interne, verdictul se știe de pe acum: "neînceperea urmăririi penale". Ar fi ilogic - într-o țară atât de previzibilă precum România - ca măcar unul dintre șefii județeni sau municipali de poliție s-o pățească. Precedentul Giurtelec, adică vila lui Măgureanu din satul natal, s-a încheiat cu umilirea presei și retragerea cu coada între picioare a celor desemnați să cerceteze cum dintr-un salar de bugetar (pentru că până și șeful SRI-ului e bugetar
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
tabăra gomariștilor îl persecutară; i se adusese vine că arătase adevărurile religiei creștine într-o luptă de idei în care dușmanii ar fi putut să triumfe. Orobio nu fu cîtuși de puțin persecutat în sinagogă. Despre Uriel Acosta "Uriel Acosta păți la Amsterdam aproape ce pățise și Spinoza: el se lepădă de iudaism alegînd filosofia. Un spaniol și un englez adresîndu-i-se ca să-l facă să treacă la iudasim, el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
se adusese vine că arătase adevărurile religiei creștine într-o luptă de idei în care dușmanii ar fi putut să triumfe. Orobio nu fu cîtuși de puțin persecutat în sinagogă. Despre Uriel Acosta "Uriel Acosta păți la Amsterdam aproape ce pățise și Spinoza: el se lepădă de iudaism alegînd filosofia. Un spaniol și un englez adresîndu-i-se ca să-l facă să treacă la iudasim, el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci și nouă lovituri de bici
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
prim-plan critica de identificare. Criticul se autocaracterizează extrem de generos: 'cu o floretă empatic-iscoditoare și totodată incredibil de crudă cu grafomania, amatorismul patentat su impostura prolixă'. Grafomani, prolicși, amatori, mulți de tot în cartea lui Geo Vasile și nimeni nu pățește nimic. Resuscitarea criticii empatice este unul din sloganele de tip 'Să ne întoarcem la Maiorescu!' Un țipăt de disperare în lipsă de unelte și de orientare. ' Așadar o rețetă la zi, simplă, ireproșabil elaborată, provocatoare și chiar eretică printr-un
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
mai specifică economistul, o serie de alte condiții se subînțelege a fi îndeplinite, precum o politică susținută a investițiilor, care să nu coboare sub 30% din P.I.B., lipsa de crize generale, cu efecte imprevizibile - și ar mai fi! Sceptic nemântuit, pățit cu repetiție, ar replica veninos că economia românească sortită este să n-o ajungă niciodată din urmă pe cea a statelor avansate, prin mecanismele infernale ale anticului pariu eleat cu broasca țestoasă și infelicele Achil. Dar analistul și-a luat
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
decît să se spele pe cap cu CVTutor. În opoziție, prudență misterioasă pornind de la premisa că PSD-ul ar mai avea nevoie de voturile PRM-ului și de președintele acestui partid pe scena politică. Cu alte cuvinte, CVTutor nu va păți mare lucru la Tribunal, deoarece Puterea mizează pe voturile supușilor săi din PRM și are nevoie de prezenta lui în Parlament pentru a putea pretinde, în străinătate, că luptă din greu cu extremismul. Analiștii, și ei prudenți, erau de părere
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
cărui acoperiș de tinichea se abate deodată o ploaie torențială de iulie. Numitul Pingilică urlă, gol, în slipul lui hoț pe care este cusută o inimioară roșie... Scena reală însă trece, estetic vorbind, scena din carte, "prea lucrată". După ce a pățit ce a pățit, eroina nu-i denunță de frică pe făptașii care o amenințaseră, ca de obicei, că o vor omorî. Azi, ziarele, televiziunea sunt pline de astfel de cazuri. Suntem chiar intoxicați de violuri, iar lumea visează urât. Seară
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
tinichea se abate deodată o ploaie torențială de iulie. Numitul Pingilică urlă, gol, în slipul lui hoț pe care este cusută o inimioară roșie... Scena reală însă trece, estetic vorbind, scena din carte, "prea lucrată". După ce a pățit ce a pățit, eroina nu-i denunță de frică pe făptașii care o amenințaseră, ca de obicei, că o vor omorî. Azi, ziarele, televiziunea sunt pline de astfel de cazuri. Suntem chiar intoxicați de violuri, iar lumea visează urât. Seară de seară, pe
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
sălbaticului anchetator Soltuțiu care bătea pînă la desfigurare pe anchetați. Curios că acest Soltuțiu, în 1968, cînd Ceaușescu, din interese personale, l-a reabilitat pe Pătrășcanu, teribilul anchetator de altădată era, acum, funcționar la Universitatea din Cluj și n-a pățit nimic de pe urma făptuirilor sale.) În această a doua fază a anchetei a fost implicat bietul Golopenția. El, repet, a fost reperat la ancheta preliminară drept cunoscut cu acuzatul principal și alți cîțiva din anturajul său și arestat nu ca acuzat
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
foarte diferite, articolele ascund un același țel, o aceeași gândire. Savantul vorbește despre deplina inteligibilitate a Universului, pe care-l studia cu credința că aruncă "o privire în cărțile lui Dumnezeu" și că-i poate descoperi legile. Scrierile lui Einstein "pățesc" ceea ce Einstein teoretizează. Savantul cerea legilor fizicii simplitate logică și coerență internă. E ceea ce definește și stilul său, indiferent dacă scrie despre civilizație, libertate, educație, etică, religiozitatea cercetării sau despre teme aparent opace novicelui în fizică sau matematică. Paginile cele
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
ale autorului Buneivestiri și adecvarea morală a d-sale la economia de piață. Ceea ce Cronicarul nu înțelege totuși este cum va fi obștea mai independentă cînd va depinde de buget, adică de guvern? Poate că N.B. dorește ca Uniunea să pățească ce pățesc instituțiile dependente financiar de putere: și anume să devină și politic dependentă. Cu alte cuvinte, la ce bun să-și mai aleagă singură Președintele? N-ar fi mai util să-l numească Ministrul Culturii, cum a procedat cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
Buneivestiri și adecvarea morală a d-sale la economia de piață. Ceea ce Cronicarul nu înțelege totuși este cum va fi obștea mai independentă cînd va depinde de buget, adică de guvern? Poate că N.B. dorește ca Uniunea să pățească ce pățesc instituțiile dependente financiar de putere: și anume să devină și politic dependentă. Cu alte cuvinte, la ce bun să-și mai aleagă singură Președintele? N-ar fi mai util să-l numească Ministrul Culturii, cum a procedat cu Directorul Teatrului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
veritabilă șampioană a Utopiei din toate vremurile, continuînd să bată din palmele ei fine înmănușate în pielea de crocodil din portretul celebru, și după cei cîțiva auditori, amabili, încetaseră să mai execute gestul convențional de aprobare... Nu se știe ce pățise tînărul pictor sectant pentru prima dată invitat la cei doi soți atît de primitori, care stîrnise rumoare printre invitați după ce le făcuse cîteva caricaturi. Și care, sectant cum era, citise mult. De pildă despre teoria fundamentului, a bazei civilizațiilor umane
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
de respect... - E cumva neamț, mă interesasem discret. - Dar de unde, român neaoș de-ai noștri, răspunde ea; e drept că bănățean, precizează în șoaptă ca și cum lucrul ar fi interzis, conspirativ, în stare să te bage la pușcărie - care, orișicum, o pățești repede și cînd nici nu te gîndești. Madam C. avea ceva experiență. Ca atunci, cînd fusese închisă și anchetată, iar la ancheta severă îl întrebase la un moment dat pe ofițerul care punea întrebări, făcuse așa: "Zău, tovarășe, dacă nu
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Aceștia semnează liste de protest sau de adeziune pentru diverse cauze nobile, îndeobște politice, dar au o ciudată reținere față de problemele de breaslă imediate. Ca să nu zic că descifrez în această reținere un fel de veselie rece că a mai pățit-o și cutare. Cu nu prea mulți ani în urmă, cînd România literară se afla într-o situație de răscruce, i-au sărit în ajutor numeroși artiști plastici care au donat lucrări pentru a sprijini apariția revistei. Nu-mi amintesc
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
o fi adus... Un cîine tînăr, negru, antracit, cu ochi galbeni de leu și ghiare aproape albastre. El primește cu ură mîncarea ce i se aruncă, așteptînd mai întîi să te îndepărtezi de el, ca să se asigure că nu va pați nimic, pe urmă înhață osul, carnea, ce i-ai dat și fuge cu ea în boț ascunzîndu-se, să nu fie văzut. Nu se gudura niciodată, doar mîrîie la tine cu ochii lui aurii încarcați de o cruzime greu de definit
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
Negruzzi. Poate nu degeaba scria, chiar dacă ironic, în Scrisoarea VIII (Pentru ce țiganii nu sunt români): "Nu știi că în mine sunt doi oameni deosebiți, românul vechi și românul nou?" "Vechiul român" Negruzzi nu ezita să ia, în Au mai pățit-o și alții, peste picior noua estetică "burgheză" a grădinii englezești, cu pretenții de naturalețe, introdusă în gustul ieșenilor odată cu lecturile din Rousseau și din romanticii germani. Iată cum descrie firava preschimbare a peisajului ieșean: "Cu toate acestea, bunul oraș
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
mărișoară poartă pomposul nume de salon; trei stânjeni cvadrați de grădină englezească cu vro șase salcâmi slabi și subțiratici ce nu sunt buni nici de foc, nici de umbră; atâta tot. Iată cum s-a degradat bietul oraș." (Au mai pățit-o și alții, în Negruzzi 1974, I, p. 48). Personajul principal, Andronache Zimbolici, stă într-un vechi palat netulburat de inovații, care se transformă însă de îndată ce postelnicul se însoară cu demoazela Agăpița, suflet al vremurilor noi, chiar dacă nu citește romanțuri
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
ferindu-se de el. Ne înțelegem din ochi. Cînd rămînem singuri amîndoi, criticăm rău de tot regimul, fără să ne codim. El spunea în glumă că, dacă l-aș turna, nu m-ar crede nimeni, și că tot eu aș păți-o. Cinism fenomenal! De obicei, în cultură le eram net superiori celor de la Mogoșoaia, "normaliștilor" ignari. În mijlocul lor, ne aruncam unul altuia replici din clasicii necunoscuți de aceștia. Sau recitam cu gura mare din Malraux (repet ce am mai scris
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
Prin urmare, chestia asta o să fie bomba zilei... începu MacMordie, dar din colțul liftului se auzi un geamăt înfundat. S-ar fi zis că pe Piper îl atinsese deja o bombă. Mîna îi sîngera. Sonia îngenunche alături de el. - Ce-ai pățit, dragule? îl întrebă ea. Palid, Piper îi făcu semn spre un disc frisbee pe care erau pictate cuvintele "Gulag Go". Discul avea atașate pe margini lame de bărbierit. Sonia se întoarse spre MacMordie. - Bănuiesc că asta a fost tot ideea
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]