261 matches
-
programatică, PLRS, 1985,9-13 [123] PĂCURARIU, MELANIA, Fișa de lectură, o necesitate în munca cu manualul, BulIMȘ, 3-4, 1984-1985, 190-194. [124] PĂDUREANU, VICTORIA, Sarcini de învățare raportate la obiective, în “Tribuna școlii”, an 17 (38), nr. 271 (1357), 1985. [125] PĂDUREȚ, ILEANA, Aspecte ale predării limbii române studenților străini din I.E.F.S., PLRS, 1985, 180-184 [126] PESTREA, STELUȚA, Obiectul „Limba romană" in viziunea revistei pedagogice „Școala și familia", RPed, 34, nr. 12, 1985, 61-63. [127] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA, Criterii de trecere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că erau perioade când și la închisoare nu puteai să stai pe pat întins, și trebuia să stai numai pe marginea patului, și nu era voie să dormi, decât de seara până la deșteptare. Când eram cu Rusu mâncam și mere pădurețe, din astea sălbatice, că au fost și cazuri când n-am prea avut ce să mâncăm, că eram prea urmăriți și nu ne puteam apropia de sate, și nu puteam merge la oricine, numa’ la ăia pe care îi cunoșteam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și alții. Pe 6 iulie 1934, mareșalul Constantin Prezan a trecut în proprietatea Olgăi Dumitriu Ăfiica adoptivă), o parte din moșie în suprafață de 178 ha, împărțită în patru loturi: 62 ha teren arabil din jurul conacului; 52 ha teren arabil ,,Pădurețul de la Coșarele Mari”, 5 ha împărțite în două: ,,La Stejar” și ,,Secul Ezer”; 59 ha pădurea din dealul Mălinești cu 28 ha izlaz Actul avea o clauză: ,,În stăpânirea tuturor imobilelor ce am vândut în acest act cumpărătoarea intră numai
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate În fiecare propriile lui aspirații nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări și uimiri, adică de a crea viață... Singurele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are combinația dintre cele două părți ale pseudonimului. Astăzi, sunt absolut sigur că pseudonimul nu era ales întâmplător și că el reprezintă un ieroglif. Și cheia se află, probabil, în Autobiografie. Damian înseamnă, etimologic vorbind, „domesticitul“, „îmblânzitul“, iar Silvestru, „sălbaticul“, „pădurețul“. Cele două părți ale pseudonimului reflectă, de fapt, ființa lui primordială, naturală, supusă civilizării sau, cum el însuși o spune în Autobiografie, acea „sălbăticiune de domesticit“, căzută în mâinile celor adulți. Dar așa-zisul prenume al pseudonimului are și o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu-și divulgă tainele/ Ele sunt dizolvate/ În razele ei" (Le Livre, Seuil, Paris, 2007). 18 În "nivelul transcendental al tăcerii în raport cu nivelul natural al cuvântului" (Michel Camus, op. cit., p. 31). 19 Gianni Vattimo, op. cit., p. 97. 1 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, Poezii, Editura Minerva, București, 1978, p. 6. 2 B. Fundoianu, op. cit., pp. 21, 69, 71. 3 Ibidem, p. 259. 4 Din perspectiva inversă a creației poetice, Fundoianu distinge etapele acestui proces creator care începe cu actul scăpărării
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
față, le va freca, le va împerechea la întâmplare și în mii de chipuri arbitrare până când, în sfârșit, curentul le străbate" (Fals tratat de estetică, în B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980, pp. 663-664). 5 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 353, 103, 24, 64. 6 Ibidem, p. 42. 7 Cf. Glasuri, în op. cit., p. 251. 8 Ibidem, pp. 22, 69, 96, 315. 9 Caz în care "signifianța (Bedeutungshaftigkeit) este evident călăuzitoare pentru lectura priveliștii. Suntem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sparge fierberea lui de vrană/ și nu găsește, ca să țâșnească, o canà.../ ...Și-i fericit că este închis în carnea ta". (ibidem, p. 74). 24 Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 6, 7. 28 Ibidem, p. 102. 29 Poem manuscris datat 1917-1918, neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
taie coada. peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea aceasta a Saricei și a Niculițelului par niște grădini de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un lucru cu mult mai delicat și nu se face întorcându-ne la practici barbare și la nivelări stupide ci cultivând și afirmând elita inteligențelor umane. Așa încât dacă totuși este nevoie de o comparație eu văd în poporul românesc un pădureț sălbatic, care, după ce a fost înăbușit de sihlă străină, a izbutut să se elibereze și să iasă la lumină. E un pădureț viguros, cu mlăzi care au rezistat loviturilor și ciumpăvirilor. Înflorește în fiecare primăvară, slăvind astfel pe Dumnezeu. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afirmând elita inteligențelor umane. Așa încât dacă totuși este nevoie de o comparație eu văd în poporul românesc un pădureț sălbatic, care, după ce a fost înăbușit de sihlă străină, a izbutut să se elibereze și să iasă la lumină. E un pădureț viguros, cu mlăzi care au rezistat loviturilor și ciumpăvirilor. Înflorește în fiecare primăvară, slăvind astfel pe Dumnezeu. Dar floarea aceea a primitivității nu-i ultimul său scop, pentrucă acest pom sălbatic printr-a doua creație care este tot în ordinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
face ea parte în timpul recluziunii ține de regimul neîmblânzit al lumii, o lume pe care o putem descrie doar apofantic: are forțe nestăvilite, energii nedomolite ce clocotesc. Basmul explică agregarea fetei la această lume ca urmare a hranei ingerate (mere pădurețe, urzici, frunze, rădăcini), fapt în deplină consonanță cu practicile magice de asimilare într-o dimensiune sacră. Atunci când eroul nu vrea să rămână pe tărâmul mitic își ia de acasă o turtă impregnată de energiile mamei, fie că este făcută cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din suprafața uscatului să obțină hrana, și nu numai, pentru 6 miliarde de oameni, revine și la ocupațiile sale primordiale, din vremea vârstei de aur: vânătoarea, pescuitul și culesul. Despre cules voi vorbi astăzi. Ce culege omul? În nici un caz pădurețe, cu mult inferioare, măcar ca gust, suratelor lor cultivate. Fructele de pădure au mai mult valoare terapeutică; valoare alimentară, adică energetică, fructele nu prea au În general. Omul culege mai ales ciuperci. Adică, carnea vegetală, pentru că, Într’adevăr, așa este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să putrezească sau să fie consumat. Că planta nu s’a gândit decât la protecția semințelor, o dovedesc fructele toxice, precum la zârnă ori cartof sau acelea pur și simplu necomestibile, precum ceea ce numim curent cojile nucilor; sau, Încă, fructele pădurețe, destul de acre ori astringente. Dar, dacă tot au apărut fructele, plantele le-au găsit și un rost ecologic. Decât să fie ele Însele - plantele - consumate de către ierbivore, plantele au oferit o tentație, acumulând În fructe substanțe nutritive și Încă dulci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o corecție corporală binemeritată pentru impardonabilul act de vandalism comis, subtilizând și înfulecând, cu o inconștiență condamnabilă de patruped asin, din nenorocitul ăla de fruct cu regim TABU. Ce? Nu putea să se abțină naibii și să rumege un măr pădureț? Totul ar fi fost O.K., iar noi acum ne-am fi lăfăit, bine mersi, ca niște baroni locali în splendida grădină a Hesperidelor sau a Raiului, fără să mai cunoaștem efectele energizante ale bombelor atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
singură zi. Când avem sărbătoare, afară de duminică, pe toți oamenii din casă capabili de lucru îi scoate din slujbă, așa ca și când noi nam avea niciodată sărbătoare. În afară de unele daruri numite, fiecare casă trebuie să mai dea : 2 ferdele de mere pădurețe, 2 ferdele de ghindă de fag și un cop de alune pe care trebuie să le adunăm dumineca, pentru că peste săptămână, n-ajungem din cauza slujbelor, fiind noi la lucrul domnului, iar soțiile noastre acasă torc continuu cânepa iarna și lâna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
multitudinea de variante sătenii noștri au preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent căutat de săteni pentru producția de rachiu de calitate. Acest pom ajunge la înălțimi de până la 15 metri. Are ramuri spinoase și este mult folosit de specialiștii în pomicultură ca portaltoi. Un alt arbore-pom, mult apreciat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
privește pe preoții parohi din sat (în Stulpicani sunt două parohii cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”), aceștia știu doar informațiile din publicațiile „Candelei” și a celorlalte reviste care au scris despre Nectarie. La biserica veche, părintele Teodor Pădureț, care este paroh în Stulpicani de 32 de ani, a afirmat că este posibil ca sătenii să nu cunoască nimic despre mitropolit pentru că acesta, ocupat fiind cu numeroasele problemele ale Arhiepiscopiei, a rupt oarecum legătura cu satul, vizitându-l destul de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
că erau perioade când și la Închisoare nu puteai să stai pe pat Întins și trebuia să stai numai pe marginea patului, și nu era voie să dormi, decât de seara până la deșteptare. Când eram cu Rusu mâncam și mere pădurețe, din astea sălbatice, că au fost și cazuri când n-am prea avut ce să mâncăm, că eram prea urmăriți și nu ne puteam apropia de sate și nu puteam merge la oricine, numa’ la ăia pe care Îi cunoșteam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Curtea de Argeș) │ 81. Morteni 2. Albești (de Muscel) │ 82. Moșoaia 3. Albota │ 83. Mozaceni 4. Aninoasa │ 84. Mozaceni-Vale 5. Arefu │ 85. Musetesti 6. Bascov │ 86. Negrasi 7. Bascovele │ 87. Nucșoara 8. Babana │ 88. Oarja 9. Badeni │ 89. Oesti 10. Baiculesti │ 90. Pădureți 11. Balilesti │ 91. Paduroiu 12. Beleti-Negresti │ 92. Patroaia 13. Berevoesti │ 93. Pietrosani 14. Birlogu │ 94. Poenari (de Curtea de Argeș) 15. Bogați │ 95. Poenari (de Muscel) 16. Boteni │ 96. Poenita 17. Boțești │ 97. Poiana Lacului 18. Bradu │ 98. Popești 19. Brăduleț │ 99
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
Grubîi Ion, născut la 3.07.1929 în localitatea Codrenii Noi, județul Edineț, și Alexandra), născută la data de 11 februarie 1982 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, județul Edineț. (3.353-2002) 27. Pădureț Constantin, fiul lui Nicolae (născut la 15.07.1934 în localitatea Chircăiești, raionul Căușeni) și Eugenia, născut la data de 18 iunie 1969 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sireți, raionul Strășeni. Copii: Pădureț
HOTĂRÂRE nr. 1.428 din 28 noiembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193115_a_194444]