804 matches
-
Romul Ladea, Aleea Ghirodei, Garofiței, Turda, C. Dorobanților (p), Ștrandului, Alpiniștilor, Orăștie, Polona), Bară, Pietroasa, Remetea Lunca, Dudeștii Noi, Comloșu Mic (p), Valcani (p). MARȚI: Timișoara (străzile Aluniș, Vânătorilor, Calea Urseni, Drubeta (p), Mureș (p), Minotaurului, Venus, Bd. Maniu (p)), Pădureni, Drumuri Săcălaz, Ronaț Triaj, Checea, RomTelecom Checea, Sânnicolau Mare (p) - străzile Vlahuță, Bălcescu, V. Babeș, Bela Bartok. MIERCURI: Timișoara (străzile Călimănești, Livezilor, Tibrului, Agricultorilor, Organizare de șantier C. Torontalului, Bd. Maniu (p), Zimnicea, Cometei, Moldovei, Palmierilor, Glinka, Romul Ladea, Aleea
Agenda2005-24-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283818_a_285147]
-
Ladea, Aleea Ghirodei, Garofiței, Turda, C. Dorobanților (p), Ștrandului, Alpiniștilor, Orăștie, Colonia Radio, Canal Bega, Albăstrelelor, Luduș, Bistrei, Parâng, Deta, Colonia Slavici, Topârceanu, Căciulata, Hogaș, Cerbului, Timiriazev, Gârleanu, Plopului, Cocorilor, Parcului, Rotundă, Repin, Magheru, Jules Verne, Soveja, Demetrescu, Jokai Mor) - Pădureni, Ghiroda Nouă - străzile Bobâlna, Dunărea, Scânteia, Luncani, Pescărie; Semlacu Mic, Semlacu Mare, Deta (p) - str. Mihai Viteazul, Piața Libertății; Petroman (p), „Lexan Efrata” Checea, Cenad + pompe Begova Veche, Ferme „Sinagro”. JOI: Timișoara (străzile Pindului, Herodot, Piața Istria, Melodiei, Batania, Levănțica
Agenda2005-24-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283818_a_285147]
-
Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Muzeul Unirii, Iași, triplă lansare de Carte: Olguța Luncașu Trifan, membru a Cenaclului literar la distanță: “Împlinire prin iubire”, versuri, “În mâna destinului”, roman, și “Pădureni, vatră de istorie și cultură”, file de monografie a comunei natale. Un regal de poezie, cultură și istorie, lecție de Istoria neamului În prezidiul manifestării și patru membri ai Cenaclului literar la distanță, alături de autoare, Marian Malciu, vicepreședinte a Ligii
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
te citească”, campanie de colectare de carte, în urma căreia au fost adunate peste 1000 de cărți care au fost preluate pe bază de process verbal, cu listă de evidență donator- titlu-autor- număr de cărți, predate Bibliotecii “Mihai Eminescu” din comuna Pădureni, județul Vaslui, pentru înnoirea și completarea fondului de carte. “...Nu este la îndemâna oricui să scrie despre locuri, oameni și fapte. În afara documentării precise, care necesită timp și muncă, este nevoie de o anumită chemare către o asemenea acțiune, de un
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
Casa și localitatea lui Alexandru Ioan Cuza, domnul primei Uniri, Ruginoasa, volumul său de succes, “Ruginoasa. Istorie, credință și cultură”, 2015, dar adăugând: această apreciere vine din partea mea, un om care a văzut o singură dată părticele din această localitate... Pădurenii și oameni locului... dar am cunoscut un primar muncitor, serios, cu deschidere către nou și cu larg orizont în ceea ce privește relațiile dintre oameni, cu viziune modernă, demnă de apreciat...” Un primar care, nu întâmplător, autoarea, de fiecare dată, nu uită să
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
nou și cu larg orizont în ceea ce privește relațiile dintre oameni, cu viziune modernă, demnă de apreciat...” Un primar care, nu întâmplător, autoarea, de fiecare dată, nu uită să îi adreseze cuvintele potrivite și meritate: “Mulțumesc Primăriei și Consiliului Local al Comunei Pădureni, județul Vaslui, pentru sprijinul acordat, personal Domnului Primar Temistocle Diaconu”. Nume de primar, de comună și apelativul Domnului Primar, toate scrise, pentru ea și noi, cu litere mari, pentru că MERITĂ. „În poezia mea s-ar putea să te regăsești, să
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
și lăudată de poetul Horia Zilieru care în cuvântul său a zidit, pentru a câta oară de când îl ascult, imn de slavă nu doar poeziei în general și celei scrise de Olguța Trifan, ci și țăranului român, nu numai de la Pădureni, care sfințește perenitatea, drumul de mâine al României, de Mihai Batog Bujeniță care a elogiat pertinent creația poetei care ne reprezintă: Cu părul nins, cu sufletul cald, cu ochii plini de lumină, te văd, măicuța mea, stându-mi în prag
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
cu câteva cărți, asaltând genuri și specii literare diferite, adică își susține ideile în varii domenii: poezie, proză și cercetare monografică. Ambițioasele proiecte au prins viață prin cărțile recente: "43" (2014), "În mâna destinului" (2015), "Împlinire prin iubire" (2015) și "Pădureni - vatră de istorie și cultură" (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți pentru biblioteca comunei natale Pădureni de Vaslui (Campania „Copiii din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
prins viață prin cărțile recente: "43" (2014), "În mâna destinului" (2015), "Împlinire prin iubire" (2015) și "Pădureni - vatră de istorie și cultură" (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți pentru biblioteca comunei natale Pădureni de Vaslui (Campania „Copiii din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța Luncașu vitaminizează cultura locală, dacă mai era nevoie, cunoscut fiind faptul că aici timpul se măsoară-n fapte de cultură și civilizație. De multe
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța Luncașu vitaminizează cultura locală, dacă mai era nevoie, cunoscut fiind faptul că aici timpul se măsoară-n fapte de cultură și civilizație. De multe ori am afirmat că Pădurenii, prin oamenii locului și printr-o administrare modernizată este o comună de rang european. Atenția mi s-a oprit asupra cărților acestei noi voci în lirica românească pentru că am observat o ascendență valorică de la vol. "43", din anul 2014, la
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi), situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos, într-o poiană, dând naștere unui cătun (Moara lui Conachi - Pădureni) sau unui sat nou. Astfel așezările pătrund în bazinele superioare ale pâraielor, înaintând prin părțile joase ale văilor, pe Berheciul superior și pe afluenții săi - Dunavățul și Dunaviciorul. Trebuie să facem precizarea că în tot evul mediu românesc, populația din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autonomă, își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost arondate administrativ, după criterii greu de aflat acum, câteodată fără o argumentare care să reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Mărăști - 1946 7. Sat în comuna Gloduri - 1950 - 1952: Sat în comuna Filipeni din 1968 până astăzi 8. Satul (cătunul) Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost sat la est de satul Slobozia, la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat ocolul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru a povesti altora cum pedepsesc tătarii nesupunerea. De aici și numele satului ! Dar tragedia satului Stoborăni revoltat la 1907 și ras de pe fața pământului cu tot cu locuitorii săi fiind bătut cu tunul ? Dar legendele și poveștile lui Moș Panfil singuratecul Pădurean care își clădise bordei în pădurea de la Bălăcel ? Dar minunatele povești, colinde care ne- au încălzit copilăria ? Toate aceste nestemate ale existenței de fiecare zi a unor oameni onești și cu frica lui Dumnezeu, reprezintă argumente care justifică alcătuirea prezentei
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
Dorina Suciu, Nicolae Băciuț, Zeno Fodor. • Popas în lumea Thaliei, cu actrița Cristinela Pădure și regizorul Radu Olăreanu • Folk: Angela Mărieșiu (Reghin) și Traian Comșa (Sighișoara) • E vremea colindelor: Grupul folcloric „Cununița” și Colindătorii din Idicel-Sat. • Vernisaj de pictură: Klara Pădurean și Irina Suciu. • Expoziție de carte: Elena Horhat. Moderatori: Mariana Cristescu președintele Asociației „Punți de lumină" și Doru Dinu Glăvan președindele UZP . Echipa audio-video Alexandru Coco ș Eduard Bilescu. Vom reveni cu noi informații pe parcurs. Referință Bibliografică: Mariana CRISTESCU
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
poftească la tablă. - Silvia Dascău, își spune numele eleva căreia doamna inspector i-a făcut semn cu mâna. - Scrie-mi pe tablă satele comunei Cuculenii din Deal, dar să lași un spațiu mai mare între ele. - Cuculenii din Deal, Mălureni, Pădureni, Delureni, Stânișoara și Lunca scria și pronunța numele satelor, iar când a terminat s-a întors cu fața spre clasă, cu o privire angelică îndreptată spre fereastra din dreptul catedrei și un surâs nevinovat, probabil de-o aducere aminte, i-
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Scriitorilor Români, a se desfășura și sub semnul apropiatei sărbători a Zilei Naționale a Limbii Române, din 31 august, inițiată de Corneliu Leu la care a participat ca fondator și Liga Scriitorilor. În cadrul acestei manifestări literar-artistice, deschisă de jurnalistul Claudiu Pădurean au fost lansate două cărți de excepție: “ Geneza“ de Ioan Ciorca, prima carte, dintr-o serie de 21 de volume aparținând colecției “Carte pentru suflet “, apărută sub egida Asociației cultural creștin umanitară “Ars Vivat “, din Ulmeni-Maramureș. Fiind vorba de Cărțile
SUB SEMNUL DIN SUFLET PRIN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365004_a_366333]
-
Ulmeni-Maramureș. Fiind vorba de Cărțile Scripturii în prima adaptare integrală în versuri din literatura română, și studiul preotului stavropol Radu Botiș “Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”. Despre cele două cărți au vorbit: Claudiu Pădurean, Mihaela Rotaru, Ioan Ciorca, pr.Radu Botiș, prof.Valeria Oros și George Terziu. Traian Corneanu (a susținut o alocațiune despre folcloristul Emil Gavriș ). Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, cu această ocazie a înmânat preotului Radu Botiș
SUB SEMNUL DIN SUFLET PRIN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365004_a_366333]
-
Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Lorinczi Maria-Daniela Premiul al III-lea GAVRILUȚ CRISTINA, Școala Gimnazială „Ioan Luca” Neamț, Prof. coordonator Iftimie Corina BEJAN ALEXANDRU, Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, Prof. coordonator Lăură Galaftion 3. Nivel liceal Premiul I PĂDUREAN PAUL, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa Premiul al II-lea MĂRGINEAN PATRICIA, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa BODIU ȘTEFAN, Colegiul „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coord. Lorinczi Maria-Daniela, Prof. Niculina Găină Premiul
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
dar sufletul ei a rămas pur românesc, indiferent pe unde s-au trasat hotarele, într-un moment sau altul al istoriei. După părerea celor care o cred originară din Buhuși pe artistă, nechematele greutăți ar fi împins fmilia Rotaru, de pădureni ai Lețcanei de lângă Buhuși, fie spre fabrica de postav din oraș, fie spre toate zările, întru găsirea rostului vieții fiecăruia. Mâinii destinului acestuia i se atribuie probabila plecare, apoi statornicire a tatălui Sofiei Rotaru, la Marșenița, raionul Noua Suliță, regiunea
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]