457 matches
-
câțiva ani înainte, Iustin acuza deschis ereticii că dărâmă din interior creștinismul. Pentru el, doctrinele lui Simon, Ptolemeu sau Marcion reprezintă tot atâtea simptome evidente ale unei reactivări a păgânismului. Raționamentul său poate fi rezumat în schema următoare: erezie = păgânism; păgânism = demonism; în consecință, erezie = demonism. Acest raționament maniheist al lui Iustin nu este prezent și la Irineu. Acesta din urmă construiește o teologie a istoriei pe principiul evoluției sau maturizării progresive, o teologie a istoriei tolerantă față de păgânism în general
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
erezie = păgânism; păgânism = demonism; în consecință, erezie = demonism. Acest raționament maniheist al lui Iustin nu este prezent și la Irineu. Acesta din urmă construiește o teologie a istoriei pe principiul evoluției sau maturizării progresive, o teologie a istoriei tolerantă față de păgânism în general și față de stăpânirea romană, în special. El ramifică silogismul precursorului său, plasând sub stăpânirea diavolului numai ereticii, lăsând deoparte păgânii. Anticristul își găsește astfel un predecesor colectiv în grupările falșilor taumaturgi. Falșii taumaturgi Un alt aspect, legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
disuasiune dezvoltată de‑a lungul întregului poem. Pe de o parte, păgânii atrași de iudaism sunt avertizați împotriva riscurilor unei atare „mezalianțe”. În același timp, ei sunt somați să părăsească neîntârziat religia lor idolatră. Cititorul are în față trei opțiuni: păgânismul idolatru, iudaismul înșelător și creștinismul soteriologic. Primele două sunt opțiunile anticristologice exprimate simbolic prin două personaje malefice: Nero, „Anticristul” păgân și regele persan, Anticristul oriental, Anticristul în sensul teologic al cuvântului. Nu rămâne decât cea din urmă, singura salvatoare, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
are originea chiar în apariția în concepția autorului nostru a unei alte viziunii asupra lumii - una katechonică, tolerantă, așa cum remarcam mai devreme - care o înlocuiește pe cea dintâi. Amplul tratat fusese conceput ca operă polemică, o operă de respingere a păgânismului și de demonstrare a superiorității indiscutabile a creștinismului. Epitoma este în primul rând o operă de popularizare. Ea vizează un număr mare de potențiali cititori, spre deosebire de amplul tratat destinat unui cerc restrâns de cititori, format din intelectuali erudiți și rafinați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și civilizației europene. Nici măcar în zilele noastre Biserica creștină nu repudiază acea cumplită eroare. În urmă cu numai câteva decenii, un brav purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice scria că „în anul 525 împăratul Iustinian a mai dat o lovitură păgânismului ordonând închiderea Școlii de filosofie din Atena”1. Împrejurările social-politice și religioase i-au impus basileului această hotărâre 2; dar ele nu scuză o crimă paideutică, ale cărei consecințe nefaste s-au resimțit vreme de cel puțin un mileniu în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Română - SRL cu permisiunea BEE International, p. 119). 2. Chiar și autorul menționat admite că abominabilul gest al basileului Iustinian a fost dictat nu de propria-i conștiință, ci sub presiunea creștinilor. După Edictul de la Constantinopol (392), care a interzis păgânismul în Imperiul Bizantin, atât episcopii Romei, cât și patriarhii răsăriteni au devenit din ce în ce mai puternici. 3. P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că preoții analfabeți erau total incompetenți: nu știau să îndeplinească ritualurile, erau incapabili să convertească păgânii la creștinism, iar unii nici măcar nu puteau orationem dominicam („să rostească rugăciunea de duminică”). Autoritățile ecleziastice s-au speriat: Biserica risca să cadă în păgânism. În 465, Conciliul de la Roma a reacționat violent și a luat măsuri viguroase 29. 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitictc "7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic" Pentru istoria învățământului creștin, această nenorocire s-a dovedit, în mod paradoxal, benignă. Secolul al V
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în spiritul liricii de la „Gândirea” și, într-o măsură, al lui Arghezi, poetul se îndreaptă în direcția prozaizării misterului, a „materializării” celor inefabile, închipuind ritualuri religioase în spațiul și în ritmurile naturii, tot în maniera senzualistă argheziană, în cadrele unui „păgânism” poetic convențional. Copilărind în ambianța unei Bucovine aspre, cu seve puternice, P. încearcă să fructifice în egală măsură o sensibilitate exacerbată a naturii, turnată în tipare impecabile. Personificarea naturii are totuși drept rezultat un obositor lanț de alegorii naive și
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi necesar să fie înregistrat. Este ceea ce aș
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se găsea ascuns, în ghicitură, nu doar sub litera vechilor Scripturi iudaice, ci a multor alte monumente din cultura păgână. Așa cum Hristos găsise în femeia samariteancă virtuți străine slujitorilor iudei din templu, creștinii Bisericii primare erau capabili să descopere în păgânismul greco-latin și câteva latențe evanghelice. Numai astfel Socrate și Platon au ajuns să fie pictați pe frescele mănăstirilor bizantine ca profeți ai Cuvântului întrupat. Păstrând textele tradiției creștine alături de importante monumente ale înțelepciunii greco-romane, copiștii medievali din școlile mănăstirești erau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Biserica a format punctul luminos “în jurul căruia s-au adunat, încet și greu, elementele unei noi organizări politice și sociale”, puterea ei respectată salvând fragmente din formele vechii civilizații, pe de alta, că, împotrivindu-se așa-ziselor produse sufletești ale păgânismului și unor învățături socotite eretice, a declanșat o îngustare a orizontului intelectual chiar pentru cărturarii timpurilor, “îngustare în care trebuie să căutăm una din cauzele de căpetenie ale exclusivismului și inferiorității culturii medievale”. O carte lipsită de complexe care motivează
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
posibilitățile de salvare ale semenului său din labirintul existențial. Lupta lui e adeseori inegală, utopică în fața realității; e dureroasă, pentru că majoritatea nu numai că nu o susține, dar o privește ca o bizarerie, alteori o respinge cu falsul concept de păgânism. Erasmus a fost și este o punte între trecut și viitor, chiar dacă mulți au ocolit-o, au ignorat-o, au stigmatizat-o, au batjocorit-o. O întreagă republică a intelectualilor se purifică, acceptând ideea de cetățean al lumii. De aici
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să nu cunoască terminologia trinitară din scrierile lui Athanasie, Vasile, Grigore din Nazianz și Chiril al Alexandriei. 2) Dimpotrivă, tema principală dezvoltată În aceste scrieri, transcendența Dumnezeului treimic față de lume, ar face din ele o apologie a filozofiei creștine Împotriva păgânismului. 3) La obiecția lui Ipatie al Edessei, care refuza să recunoască vechimea corpusului În fața monofiziților, care o susțineau, Stăniloae răspunde: scrierile lui Dionisie n-au avut o circulație foarte răspândită până În secolul al VI-lea, din pricina caracterului inactual al teologiei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unic al unor spirite remarcabile care doresc să câștige la credința lor o lume cu totul păgână”. De ce istoria nu s-ar repeta și acum? Biserica actuală, În luptă cu neopăgânismul ambiental, găsește În Biserica veche, care se lupta cu păgânismul de atunci, un sprijin și un model vrednic de urmat. A-i face cunoscuți pe Sfinții Părinți orientali, de limbă greacă, În Occident, Înseamnă a juca o carte importantă În procesul reunificării, al ecumenismului, dat fiind că Părinții au furnizat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ciune și profunzime. N-am cum să fac comparația, se apără prietenul său în glumă. Râde încordat: — Nu cunosc nici un mag malefic. Mintea lui Herodes Agrippa sesizează involuntar conotația negativă a cuvântului „malefic“. Enervarea pune din nou stăpânire pe el. Păgânismul vostru nu este deloc tolerant, așa cum pretindeți. Nici în cer, nici pe pământ. Încercați să inovați întruna, acceptați o mulțime de zeități străine în panteonul vostru, dar asta nu înseamnă că pentru voi religia n-are limite. Oftează. Roma nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tot ce ar fi găsit Hippolita ar fi fost cantori inspirați de psalmii creștini; muzica aceasta, în schimb, rodul unei fuziuni între ritmuri și sonorități romane și melodii celtice, avea un sunet străvechi, pe ale cărei unduiri fanteziile marcate de păgânism ale domina-ei se puteau desfășura în voie. Ca și Cetegus, ele erau expresia altor vremuri, mai mult chiar, ale unui alte lumii, către care sufletul ei se îndrepta mereu, cu încăpățânare. în răzvrătirea aceea - ea însăși era conștientă - oaspeții săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Puteai aprecia distracția lui Dumnezeu dacă aveai În vedere formarea de modele ce aveau nevoie de timp pentru a se dezvolta așa cum se cuvine. Sammler Îi cunoscuse pe bunicii Angelei. Fuseseră ortodocși. Aceasta dădea un tăiș straniu familiarizării lui cu păgânismul ei. Pe undeva se Îndoia că acești evrei se potrivesc cu acest primitivism erotic, roman, voodoo. Punea sub semnul Întrebării ideea că eliberarea de sub Îndelungata disciplină evreiască, instrucția ereditară pentru controlul legiuit, se putea obține pe bază de cerere individuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cuprindeau informații curioase despre civilizația sudică, cu ale ei excese și perversiuni. Filologicește deasemeni aveam dovezi că dumnezeii cu care se apostrofau unii pe alții rudarii erau zeii păgâni și zeii lari: dovadă că jargonul special se păstrase din vremea păgânismului. Găseam în viața fierbinte a mocirlelor, cu toate dihăniile și gângăniile lor, o stranie asemănare cu coloratura verbală a acestui vechi idiom rudăresc. Moartea e putrezirea vieții și viața își înfige rădăcinile în moarte: După legea Minții prea înalte, Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ce semnificații pot primi aceste chipuri întunecate? Un prim nivel, utilitar, le expediază ca simple pretexte, banale burlane pentru evacuarea apei de pe acoperișuri. Alte interpretări le consideră fie expresii ale imaginilor biblice, fie ale subconștientului uman. Considerate ca vestigii ale păgânismului, li s-au atribuit funcții protectoare, de alungare a răului și protejare a clădirilor. În această ultimă situație, imaginea monstrului nu mai reprezintă forța răului, a tenebrelor, a diavolului, înfrântă de lumină și de Cruce. Ea devine în același timp
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
era sursa primară a postulatelor sale. Mai mult ca sigur că l-au rănit și primele comentarii, cu substrat așa-zis filozofic, ale teutonilor neo-scolastici, care au identificat eronat marea lui construcție matematică, cu animismul sau cu panteismul. Deci, cu păgânismul. Adică, l-au acuzat fățiș că atentează la ideea unicității lui Dumnezeu, rostește Avocatul. Greșeau, greșeau, nenorociții, fără doar și poate, oftează Dănuț. Se înșelau. Îți dai seama? Mustește aici ceva mistic. Necartezian. Indicibil. Imun. Transcendent. Mai frumos, mai plin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
își înalță, rând pe rând, cu semeție, frunțile smolite. Cei Patru Călăreți damnați ai străfundului tenebrelor, avangarda hoardei nelegiuite a puterilor malefice, galopează și aceștia întracoace. Peste tot teamă, spaimă, disperare, trădare și groază, violență, vrajbă, hulă, desfrânare, erezie, ură, păgânism. Întrebarea este... Putem salva ceva? Pot fi opriți cei răi? Și cum? glăsuiește Bursucul. Îngerul se îmbunează și-i zâmbește blând, ca unui neajutorat. -Tehnic vorbind, Domnul a luat în calcul Apocatastaza, ca pe o ipoteză curentă, de lucru. Dar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
însemna ca cineva să se întoarcă din morți în trup și să trăiască din nou cu adevărat într-o anumită formă trupească, lumea păgână considera că așa ceva nu se poate întâmpla. De-a lungul celor o mie de ani de păgânism până la Isus, autori precum Homer, Platon și Plinius negau în același fel posibilitatea învierii trupești. Lumea ebraică, dimpotrivă, nutrea speranța învierii, după cum se poate vedea în unele scrieri târzii ale Vechiului Testament, în special într-un pasaj precum Dan 12
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fariseii, primii creștini susțineau cu tărie o dublă credință despre viitor: mai întâi va fi o perioadă provizorie de așteptare și apoi o nouă existență trupească într-o lume recreată de la început. Permiteți-mi să subliniez încă o dată că în păgânism nu întâlnim o concepție asemănătoare. O altă remarcă preliminară privește presupunerea actuală că noi, modernii, de vreme ce trăim într-o epocă științifică, știm într-o nouă manieră că morții nu se reîntorc la viața trupească. Ideea aceasta nu e de fapt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
evrei avem o mențiune certă despre înviere, dar nu pare așa de elaborată ca în alte scrieri ale primilor creștini. Aceste scrieri nu se apropie încă de amploarea spectrului vederilor despre viața de după moarte pe care le găsim în sânul păgânismului și nici măcar nu reflectă câtuși de puțin varietatea credinței în înviere (nu toți evreii erau de partea fariseilor în privința învierii). În fond, în creștinismul de la început nu avem de unde nota ceva despre varietatea credinței. A doua mutație este similară: credința
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
se află în special în cărțile „deuterocanonice”), deși nu a devenit niciodată una dintre cele pe care le-am putea numi „de poruncă”. Felul cum este celebrată în iudaismul contemporan presupune că în decursul secolelor a preluat elemente atât din păgânism, cât și din creștinism, astfel încât să dobândească o formă cât mai aproape de Crăciunul creștin. 14 Sărbători și solemnități: Sâmbăta și Luna nouă 14.1. Sâmbăta Ex 23,12 și 34,21, două fragmente considerate între cele mai antice, databile în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]