986 matches
-
precum și interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic sau de farmacist, să fie practicate de persoane fără calificare și să nu fie angajată răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că cerințe similare, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat constituie o opțiune a legiuitorului, care intră în marja de apreciere a Parlamentului în cadrul activității sale de legiferare (Decizia nr. 339 din 10 aprilie
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
sectorul cultură să se bucure de libertate. Dar la noi, nu se poate altfel. Totul se reduce la bani și la interese de grup. Faptul că, la noi, statul este aproape totul și societatea aproape nimic, are o consecință foarte păgubitoare pentru cultivarea, chiar întâmplătoare, a artelor și literelor. În loc de societatea așezată și-nchegată, ca să-l parafrazez pe Caragiale, n-avem decât o lume de strânsură, care își schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de cele
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
irepresibil, cărțile lui Ionuț Caragea sunt nu numai un exercițiu de salvare, cât și o strategie de reinventare, pendulând între neo-mitologia dezrădăcinării și imaginarul luat ostatic într-o noosferă fertilă : « în acest timp cu defrișări masive de memorie/ cu umbre păgubitoare și prejudecăți/ în acest timp cu ipotecă pe trup/ și datorie pe suflet/ cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
convins de veridicitatea glumelor sale de un gust îndoielnic și știm să întoarcem roata în favoarea noastră, însă găsește mereu metode noi, fiind destul de original și inventiv. Când el exagerează, nu ne purtăm cu mănuși, că prea multă delicatețe ar fi păgubitoare și în defavoarea prestigiului personal, în cazul acesta. E astfel cu toată lumea, are o inteligență perversă, precum vulpea. În final sfârșim să ne distrăm cu toții și cu el prin preajmă. Nu avem timp să ne plictisim și conversația nu lâcezește niciodată
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
manechin Călin Popescu Tăriceanu). Mă rog, este de unde, că România postdecembristă, țara cea mai prost cârmuită din Europa (și nu numai), își permite să furajeze cu vreo 50 de șparlamentari în plus față de totalul congresmenilor americani, o altă dovadă de păgubitoare originalitate a democrației de pe aceste meleaguri... N.B. Un calcul elementar (regula de trei simplă) învederează o realitate halucinantă: Dacă Statele Unite ar aplica în alegeri supranerodul nostru algoritm politic, rămas în picioare și la alegerile din acest an, atunci la populația
LEGALIZAREA NECINSTEI ÎN ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375230_a_376559]
-
a și-i recupera și spori. Și încă ceva. Arhiștiută fiind ineficiența până la netrebuință a viceprimarilor, cum își justifică aceștia lefurile consistente? Iar dacă nu-i chip să și le justifice, de ce nu se renunță odată și odată la această păgubitoare făcătură? ---------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 25 mai 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - LEGALIZAREA NECINSTEI ÎN ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile
LEGALIZAREA NECINSTEI ÎN ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375230_a_376559]
-
român postulează însă, din contră, pe convergența și unitatea de principiu în Ortodoxie a acestor aspecte într-o Liturghie spirituală și o spiritualitate liturgică. Pe aceeași linie de adâncire a acestei viziuni integratoare, de mediere între polarizări teoretice și practice păgubitoare, se înscrie remarcabila schiță de teologie liturgică integrală publicată în 1993 de dogmatistul de la Sibiu - Pr. Prof. Ioan Ică sn. Depășirea clivajelor dintre aspectele obiectiv - subiectiv, sacramental - ascetic, comunitar - individual, se face aici din perspectiva unei viziuni a diverselor moduri
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
deosebit, deși acest rol, cu toată deosebirea, este in strânsă legătură cu foloasele pe cari le aduce mecanismul ca întreg. Iregularitatea puterii elementare deci ajungând a învinge întregul mecanism, desigur că mișcarea acestuia va fi iregulară, fără spor și folos, păgubitoare chiar, deci fiece parte a mecanismului va fi viciată în mișcarea ei, care trebuie să stea în legătură bine determinată de relațiuni de reciprocitate cu celelalte. Traducând această comparație luată din mecanică în termenii vieții statului, vom vedea lesne că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prea aventuroasă, zicând că, împărăția engleză fiind destul de mare, printr-un amestec direct în politica esterioară a altor popoare și-ar îngreuia poziția și i s-ar crea complicațiuni esterioare cari, neevitîndu-se, ar putea degenera în întreprinderi și infructuoase și păgubitoare intereselor și prestigiului regatului. Lord Derby, purtătorul unui vechi și ilustru nume englez, om cu averi nenumărate și c-o influență politică adecuată și cu numele său istoric și cu averea sa, unul din conservatorii cei mai pronunțati, s-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și apărîndu-se când cu niște mijloace cu mult mai prejos de trecutul său, când cu atacuri de nervi, omul cel mai de rând trebuie să aibă un sentiment foarte dureros pentru d. Cogălniceanu. Să se termine odată această comedie nedemnă, păgubitoare pentru toți și pentru instituțiile parlamentare, de cari se face atâta vorbă. Explicația începută la Cameră în termenii drastici de cari pomenim mai sus va continua oare și în Consiliul de Miniștri prezidat de M. S. Domnitorul? Am fi curioși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să studieze legile din fir în păr și să le adapteze bine unei țări sărace cum e a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pe calea sa regală, dar propunea și experimente care o apropiau nefiresc de mult de știință (nu am în vedere proiectele de tipul husserlian al filosofiei ca "știință riguroasă", ci pe cele angajate pe temeiuri pozitiviste) sau o supuneau, păgubitor pentru condiția sa, unor ideologii (politice, religioase etc.). Am încercat în lucrarea de față să argumentez ideea că personalismul energetic este o filosofie originală, care are între sursele sale filosofia lui Kant, fără a fi însă, datorită acestui fapt, propriu-zis
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
da, așa cum crede Ion Vartic 2. Dar cele mai multe analogii Îl trimit pe Mateiu În plină ficțiune: el e asemuit când lui des Esseintes, când propriilor personaje, printr-un joc nesigur, În care granițele dintre real și Închipuit sunt trecute adesea, păgubitor și incorect. Singura zonă care ni l-ar restitui cât de cât aievea pare a rămâne cea documentară: jurnalul, scrisorile, Însemnările de tot felul. Prefăcându-ne a nu ști câtă cerneală a curs pe tema „pactului autobiografic”, câtă părelnicie a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de acela al țărilor cu o tradiție economică și culturală superioară. Schimbările, crede C., trebuie să aibă loc prin acumulări firești, nu sub impulsul imitării, impunerii sau sub cel al înlăturării bunelor obiceiuri ale pământului, pentru că nimic nu este mai păgubitor decât „zgomotul de cuvinte fără fapte”. Consideră absolut necesară utilizarea limbii țării ca instrument de culturalizare și de îmbogățire a valorilor spirituale naționale, pentru aceasta trebuind ca limba română să pătrundă în școli ca prim obiect de studiu. Nu refuză
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
și lingvistice. Cu vremea, scrie și despre muzică și coregrafie, port și așezări, despre cultura estetică și gustul popular, stimulând publicarea studiilor de etnografie. În dorința de a afla calea cea mai potrivită pentru propășirea literaturii, pentru a preîntâmpina manifestările păgubitoare, își inițiază cititorii, stabilește un dialog cu ei. Ca și Heliade, face incursiuni în estetică, în teoria și în critica literară, comentează scrieri originale, discută despre traduceri și rolul lor în modelarea unei literaturi începătoare; urmărește, bunăoară, evoluția și caracteristicile
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
ci Icar - cel a cărui încercare a eșuat în mod lamentabil, cel care a plătit cu viața candoarea și îndrăzneala de a visa mai mult decât i se cuvenea. Preferința oamenilor pentru Icar este un indiciu că virtuțile sale - chiar dacă păgubitoare (motiv pentru care sunt adesea luate drept vicii) - aparțin structurii psihice profunde a omului, care s-a recu- noscut mai degrabă în persoana lui Icar decât în cea a lui Dedal. Ajuns în Sicilia, Dedal a fost primit cu mari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sărace sau chiar lipsite de date privind arhaica mentalitate mitică și, pe de altă parte, conștiința că abordarea și cercetarea acestor creații folclorice implică o dificultate mult sporită. Dacă primul motiv este, în bună măsură, nefondat și, ca atare, păgubitor, al doilea are un suport real. Sunt cunoscute, în genere, problemele de „arheologie culturală” cu care se confruntă cer- cetătorul creațiilor mito-folclorice : 1. intuirea locului unde trebuie „săpat” ; 2. „dezgroparea” unor relicve acoperite de aluviuni ; 3. interpretarea lor printr-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pedeapsa care îi așteaptă pe păcătoși în acest caz : căci se crede că aceasta este întunericul. Pe ei întunericul îi învăluie și îi încercuiește. Într-adevăr, ce altceva, spune-mi, este fumul, dacă nu o întunecime în fapt ?” „Tutunul este [...] păgubitor sufletului și corpului”, este „o imagine a pedepsei veșnice”, este „tiranul cel mai cumplit”, iar „cei care îl folosesc sunt mai sălbatici decât fiarele, mai pofticioși decât femeile însărcinate, [...] mai nelegiuiți decât hoții și jefuitorii” (228). Fără ca Infernul să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încercare așadar, care tinde la suprimarea conștiinței de naționalitate, pe lângă că vatămă interesele bisericelor naționale, poate totdeodată degenera într-o eroare politică, care, pentru liniștea internă a cetățenilor și deopotrivă pentru interesele mai înalte ale statului, poate să nască urmări păgubitoare, ale cărora înlăturare posibilă este o datorie de conștiință pentru fiece patriot. Și tocmai pentru că așa este și pentru că biserica greco - orientală română în credința și alipirea sa, care nimeni nu i-o poate pune în îndoială, voiește să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un lucru natural ca acolo unde sunt profesori cari demoralizează ei singuri tinerimea profesorii conștiințioși să-și piarză câteodată îndelunga lor răbdare. De aceea măsura luată contra unui profesor care și-a pierdut pe o clipă răbdarea este nedreaptă și păgubitoare instrucției noastre publice. Era natural ea "Pseudo - românul " să ceară pedepsirea d-lui Filibiliu și conformarea ministrului cu opinia d-lui Frederic Dame... mai ales pentru că, d. Filibiliu fiind profesor de limba franceză, în caz de permutare s-ar naște
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anarhia de idei ar da naștere anarhiei ordinii materiale. Dar, în caosul acesta, ce-ar mai fi statornic, ce-ar mai fi sigur? Daca am trăi încai izolați în Peninsula Iberică sau în grupul Insulelor Britanice, discompunerea ar fi foarte păgubitoare progresului, dar nu ar nimici statul. Dar, încleștați între mari și puternice monarhii, mișcările nesănătoase dinlăuntru s-ar preface oricând într-un pericol pentru chiar existența statului și caosul stingerii ar amenința însăși individualitatea etnică și istorică a poporului românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
superpusă ne-a aruncat din "suburbia imperiilor" (n "suburbia metropolelor" (Bădescu, 1984). (n definirea păturii superpuse, criteriul esențial utilizat nu era de factură etnică, ci funcțională. Consecințele ce apar ca urmare a acțiunilor membrilor acestei pături sunt at(t de păgubitoare, (nc(t ea este percepută ca una dintre principalele cauze ale situației (n care se aflau rom(nii. (ngroșarea păturii superpuse conduce la creșterea presiunii exercitată asupra claselor "pozitive" care (ș( văd tot mai puțin compensat aportul la susținerea statului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un context propice era nevoie de reducerea liberalismului legilor deoarece în opinia sa prea multă libertate nu era benefică. Deși sunetul acestor idei ne provoacă o reacție de recul, Drăghicescu avea în vedere un autoritarism îndreptat către atenuarea unor practici păgubitoare și impunerea altora benefice. Desigur, nici această intenție nu poate fi convingătoare la acest moment, dar nu acesta este punctul nostru central aici. Practicile amintite megeau de la închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și până la măsuri privind îmbunătățirea culturii pământurilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]